Page 63 - 1959-02
P. 63
Nr. 1295 DRUMUL SOCI AUS MULUI Pagi 3
CRESC RÎNDURILE D rum uri b u n e şi ieftine?
organizaţiei noastre de baza Cum am redus
Comuniştii din fabrica „Si- dosarele pentru a cere să fie pri O apăsare pe butonul între Forjorul Iosif Laczko, şî-a Bunăoară, putem aminti elec P R E J U l DE COST
mion Bărnuţiu“ Sebeş manifestă miţi în rîndul membrilor de par rupătorului montat unde bătut capul să. găsească ceva trificarea excavatorului de tip
în permanenţă o grija deosebită tid. De asemenea, pînă Ia sîîr- va pe platforma de lingă fur care să uşureze' munca. Cite zi O.K., acţionat mai înainte cu pe km. de drum
pentru creşterea şi întărirea rîn- şitul lunii februarie vom pune nal şi maşina de astupat este le şi nopţi s-o fi frământat, nu motor Diesel, ceea ce a dus la
durilor organizaţiei noastre de în discuţia adunării generale ce pusă în funcţiune... Cu ea se mai el ştie. Principatul este că utilizarea mai largă a lui, eli Ca urmare a lng. ILIE FLOCA ganizării muncii
bază. In ultimul an organizaţia rerile a 4 tovarăşi pentru pri introduce şticul in gura furna a găsit soluţia: construirea u- niinînd neajunsurile unei între dezvoltării econo şeful secţiei de drumuri a Sfatului pe şantier. Ast
noastră de bază a primit în rîn- mirea în rîndul candidaţilor. lului. Şi un lucru curios: în nui dispozitiv pentru presare la ţineri costisitoare şi ale unui miei ţării noas fel, am orga
durile sale nu mai puţin de 29 timp ce lucrează, lingă maşină cald. consum mare de combustibil. tre în anii regi popular raional Sebeş nizat muncitorii
candidaţi de partid. Din aceş Organizaţia noastră de bază nu se află nimeni.
tia, majoritatea o formează mun foloseşte metoda de a da sar Acum, arcurile de locomotivă A fost introdusă o instalaţie mului de democraţie populară, de pe şantier în echipe. Fiecare
citorii direct productivi, de la cină membrilor de partid cu ex- — N-a mers întotdeauna aşa sînt confecţionate de forjorii de de colectare a gudroanelor de
maşină. perinţă să se ocupe de cîte 1-2 — îţi va răspunde un furoalist, la Călan cu ajutorul acestui dis la barilete şi de la oalele de s-a dezvoltat în mod impetuos echipă a executat o fază din lu
tovarăşi care îşi manifestă do văzîndu-te privind curios. Nu de pozitiv, mult mai repede şi mai gardă, la cuptoarele Ab-der-Hal- şi transportul. Zilnic, pe drumu crare. De pildă, o echipă a lu
Preocuparea noastră pentru rinţa de a intra în partid, aju- mult, era nevoie ca manevra ri uşor. den de la semicocserie. Aceas
continua întărire a organizaţiei tîndu-i să înţeleagă politica par- tul să stea lingă ea, luptînd cu tă inovaţie, aduce o economie rile patriei se efectuează tran crat la macadam cilindrat, alta
de bază a devenit mai accen ticiului, precum şi sarcinile ce căldura dogoritoare, ce-i biciuia iliam Siitaş este unul din- anuală de peste 700.000 lei.
tuată mai ales după alegerile revin membrilor şi candidaţilor tre cei mai buni lăcătuşi sporturi de mari cantităţi de ma la reprofilarea drumului, Ia e-
care au avut loc în toamna anu de partid în lupta pentru tradu faţa. Acum, maşina se coman de la semicocseria din Călan. Tijele pentru raclete, de la terii prime, materiale, mărfuri xecutări de şanţuri, la încărcări-
lui trecut. Comuniştii au subli cerea în viaţă a politicii parti dă de la distanţă. Inovaţia ii Ceea ce i-a atras atenţia în mod cuptoarele de semicocs, care pî cu mijloace auto şi hipo. Aces descărcări etc. Am căutat tot
niat atunci că pentru ca în dului. Latura pozitivă a acestei aparţine tov. Anton Răceanu. deosebit, a fost numărul mare nă acum se găureau prin gău- tea cer însă ca drumurile să în odată ca să menţinem aceste
treprinderea noastră să obţină forme de muncă constă în a- de camere, de anvelope pentru rire şi frezare, în prezent se e- deplinească o serie de condiţii echipe cu aceiaşi oameni şi la
succese tot mai însemnate în ceea că membrii de partid reu Comunistul Anton Răceanu maşini şi benzi de' cauciuc, ca fectuează prin matriţarea la care să permită efectuarea trans aceleaşi lucrări în tot timpul.
lupta pentru îndeplinirea sarci şesc să cunoască bine aptitudi este şeful echipei de întreţine re se degradau fără putinţă de cald. De asemenea, la semi porturilor cît mai rapid şi mai Astfel am reuşit ca să calificăm
nilor de plan, pentru realizarea nile, capacitatea de muncă şi a- re la furnalul nr. 2. Este tînăr, recuperare. cocserie au fost confecţionate uşor. Un drum greu circulabil
de economii de materiale, este taşamentul celor care cer să fie dar modestia şi tragerea de ini El a confecţionat un aparat dispozitive pentru transportul atrage după sine serioase reper muncitorii în diferite operaţii.
necesară continua întărire a or primiţi în partid. In cele mai mă cu care lucrează, l-au făcut ingenios pentru vulcanizare, cu pieselor plate şi grele. cusiuni asupra exploatării auto Rezultatul acestei calificări a
ganizaţiei de partid. multe cazuri ei dau şi recoman să fie stimat de tovarăşii lui de ajutorul căruia anvelopele, ca vehiculelor, micşorîndu-le aces fost că muncitorii au dat un
dări acestora şi se ocupă de ei muncă. El este preocupat în per merele şi benzile de cauciuc pot ...Toate acestea s-au înfăptuit tora viteza de circulaţie. Nepu- randament maxim şi au făcut
In munca de primire în par şi după primirea lor în rîndul manenţă de îmbunătăţirea con fi regenerate, aducind astfel în prin munca creatoare a inova tînd îi folosite la capacitatea
tid organizaţia noastră şi-a în candidaţilor. Aşa a procedat şi diţiilor de lucru şi inovaţia des semnate economii. torilor, muncitori şi ingineri maximă, creşte consumul de car lucru de calitate. Important este
dreptat atenţia spre activul fără tovarăşul Simion Todorici. Prin pre care am vorbit nu este u- Aparatul va fi pus in curînd fruntaşi, printre care se numără buranţi şi lubrefianţi şi al mij şi faptul că am căutat să per
de partid. Noi ne ocupăm îndea specificul muncii sale, are legă nica. în funcţiune. tovarăşii: loan Popa, Achimeţ loacelor de întreţinere, micşo- manentizăm oamenii de pe şan
proape de acest activ, încadrînd tură cu mulţi muncitori. De a- Zaharia, ing. Adrian Stoicoi, rîndu-se în acelaşi timp durata tier. Pentru aceasta am căutat
în rîndurile sale pe cei mai îna ceea, el a primit sarcina să se Stropitorul inelar, adaptat la ,n anul trecut, la uzina „Vic ing. loan Neagu şi mulţi alţii. să asigurăm condiţii optime de
intaţi muncitori din întreprinde ocupe de tovarăşele Sofia toria“ — Călan, s-au făcut de exploatare.
re, nemembri de partid, şi-l antre Scbmit, Paulina Rusii şi Hlisa- sacul de praf care in timpul des Acordînd şi pe viitor atenţia Avînd în vedere aceste premi lucru, cazare, masă etc., iar
năm în îndeplinirea unor sarcini beta Godja. Astăzi ele se pre cărcării vagoanelor dădea naş 46 de propuneri de perfecţionări cuvenită mişcării dc inovaţii, plata salariilor am făcut-o de
ce stau în faţa organizaţiei de gătesc pentru a deveni candi tere unor adevăraţi nori,' a fă tehnice şi raţionalizări, dintre colectivul uzinei „Victoria“ — se economice cît şi starea de
bază. In felul acesta, tovarăşii date de partid. cut ca această muncă să devi care 27 au fost deja aplicate. Călan îşi va putea îndeplini cu
din activul fără de partid s-au nă uşoară şi curată. Inovaţia Multe dintre acestea sînt deo succes sarcinile ce-i stau în plorabilă de viabilitate a drumu două ori pe lună, la zi fixă.
apropiat tot mai mult de orga Muncind în permanenţă cu este tot a comunistului Anton sebit de valoroase, ele fac ca faţă.
nizaţia de bază, cerînd apoi să oamenii, organizaţia noastră de Răceanu. munca omului să devină mai rilor moştenite din trecui, sta Un al doilea factor deosebit
fie primiţi în rîndurile sale. bază este hotărîtă să-şi întăreas uşoară şi mai plăcută, prin uti GH. C.
că tot mai mult rîndurile pentru f ndoirea arcurilor de loco- lizarea pe scară tot mai largă a tul nostru a trecut la întreţine de important care a influenţat
Aşa au fost primiţi în rîndu a mobiliza cu mai mult succes noilor cuceriri ale tehnicii. W Bm
rile candidaţilor, în luna ianua colectivul întreprinderii la înde motivă nu-i o treabă de rea şi modernizarea reţelei de reducerea preţului de cost a fost
rie, muncitorul loan Opriş, mai plinirea sarcinilor ce-î revin. loc uşoară. Asta o ştiu cei de
strul marocbiner Nicolae Huţu la forjă, care pînă nu de mult drumuri. In acest scop s-au a- folosirea resurselor locale. Ast
şi inginerul economist Zoltan ION STAICU executau această operaţie pe ni
Peto. covală, bătînd virtos cu cioca locat de la bugetul statului su fel materialul pietros, balast şi
secretarul organizaţiei de bază nul.
In momentul de faţă 5 din me importante de bani. S-a e- piatra spartă au fost extrase din
tre candidaţii de partid cărora de la Întreprinderea „Simion ------ —rv— r—
le-a expirat stagiul, îşi pregătesc xecutat astfel un mare volum carierele cele mai apropiate. In
Bărnuţiu", Sebeş
de lucrări. felul acesta s-a redus volumul
Cu toate aceste măsuri, con cheltuielilor de transport. De e-
struirea de noi drumuri şi lu xerr.plu, balastul l-am extras din
crările de modernizare sînt ră valea rîului Sebeş, care curge
mase în urmă. Cauza principală în apropierea şantierului. Balas
S i ?¦¦*¦** o constituie preţul de cost ridi tul nu a mai fost adus deci de
noştinfa ce o datorează par ¦?*4
tidului că i-a îndrumat pe
Sărbătoare¦O cat al lucrărilor pe kilometrul de la balastiera stabilită iniţial, şi
la „Valea Banului*<¦v
SEARA LA CLUB drum. care erş situată la circa 3 km.
<4*t>> (U rm are din pag. l-a)
In expunerea făcută de tova de punctul de lucru, ci de la
HAŢEG (de Ia subredacţia cu privirile ţintă la figurile mi răşul Gh. Gheorghiu-Dej la ple numai 1-1,5 km. Am realizat ast
noastră voluntară). Clubul
U.C.F.S. din Haţeg. In prima nuscule de lemn, pionieri, elevi, nara C.C. al P.M.R. din noiem fel o economie la m.c. de balast
sală, în jurul mesei de ping-
pong, un mănunchi de curioşi studenţi şi oameni în plină ma brie 1958, au fost scoase la de 12 lei în medie. Piatra spar
urmăresc „duelul“ pasionant din
O?*O¦* rie i: 18 boi, 38 vaci, 43 cai, calea bunei stări au vorbit tre doi jucători, — Avram Lăs- turitate — bărbaţi cu părul al iveală o serie de cauze care au tă am primit-o de la întreprin
21 căruţe, 64 care, 75 plu cu multă căldură colectiviştii coni şi Alexandru Negrea, unul
guri, 61 grape, 14 semănători, Ion Filip, Albu Roman, Fili- electrician şi celălalt tehnician. bit de trecerea anilor. influenţat menţinerea ridicată a derea de industrie locală „Eco
19 prăsitori, hamuri şi alte
mon Simion, Tănase Răchi La tenis de masă poţi întîlni, Mal încolo, spre fundul sălii
în mod frecvent şi pe alţi jucă
tori pasionaţi ca : tapiţerul Con de şah, aparatul de radio re preţului de cost la lucrările de nomica“, la un preţ destul de
stantin Petrescu, frizerul Lae
? obiecte de uz gospodăresc. tă, Andrei Gheorghe, Benţa Manga, tinichigiul Ladislau Hai- varsă în surdină melodii nemu drumuri. In direcţia reducerii convenabil.
¦¦¦*¦*oo Nicolae Loga, Alexandru du, tehnicianul Marcel Nicula,
Colectiviştii din Banpotoc Hogman şi alţii. fotograful Alexandru Labin etc. ritoare ale lui Dunaevski, Lucrarea cuprinde o scrie de arti preţului de cost al lucrărilor pe Important în reducerea preţu
Strauss, Rimschi-Korsacov, etc. cole dintr-o culegere sovietică cu ace
şi-au propus să dezvolte ra La inaugurare au mai luat Dincolo de paravanul de sti laşi titlu precum şi un articol publi kilometru drum, noi putem spune lui de cost este şi faptul că noi
muri. anexe ale gospodăriei cuvintul tovarăşul lacob Mi- clă, în cealaltă sală a clubului, Printre mesele de şah sau în cat în Komunist nr. 9 din 1958. In
ca vărăritul, viticultura, pomi hai, secretar al comitetului iubitorii vechiului sport al min sala. de ping-pong deseori poate ea este arătat în ce constă forţa eco că am făcut primul pas încă din am căutat să folosim la maxi
ţii dau adevărate bătălii pe cîm- fi întîlnit preşedintele consiliu nomică a unei ţări şi a unui sistem
¦ cultura şi zootehnia. Posibi purile albe şi negre ale meselor lui raional U.C.F.S., F.dnard anul trecut. Astîel, la lucrările mum capacitatea de lucru a uti
de şah. Găseşti aici, încordaţi, Pali. mondial, cuni se desfăşoară întrecerea
¦¦ lităţile in această direcţie raional P.M.R. şi tov. Adrian de repararea drumului raional lajelor de pe şantier, reducînd
*¦ sînt mari. Voinţă şi hărnicie Costea, vicepreşedinte al Sfa -ir economică paşnică dintre cele două
din partea oamenilor, de ase tului popular raional Ilia, ca Sebeş-Şugag-Novaci, am reuşit astfel durata execuţiei respecti
o* menea există, aşa că gospo re au dat preţioase îndrumări ca un km. de drum macadami- ve şi a cheltuielilor de regie.
t¦¦*»o> dăria va înflori pe zi ce trece. noilor colectivişti şi i-au feli
citat pentru hotărîrea lor de Privind la mulţumirea care sisteme mondiale şi care sînt princi zat să ne coste 220.1)00 lei, în Acestea sînt cîteva din căile
Despre bucuria zilei de azi, a porni pe calea nouă, a bu
despre încrederea în ziua fe nei stări. se citeşte pe feţele tinerilor din palii factori şi indicatori ai creşterii loc de 300.000 Iei cît era prevă principale care au condus la re
ricită de mîine, despre recu-
club, am simţit în mine, bucu forţei economice a sistemului socia zut în devizul de execuţie. Am ducerea preţului de cost pe km.
ria zilelor pe care le trăim. list şi ai slăbirii poziţiilor economice realizat astfel o economie de de drum. Sîntem siguri însă că
NICU SBUCHEA i ale sistemului capitalist. 80.000 lei pe km. de drum. Pînă dacă pe viitor vom depune tot
Il!!lll!!llllll!ll!>llllllll!lllllllllllilll llllillilíí:-liiS !! acum am executat lucrările pe mai mult interes în găsirea ce
3 km. de drum. lor mai economicoase căi, înce-
In ultimul timp a apărut în ţară şi Goibaferei gripei copiilor şi nici să-i sărute sau să-i Cum am putut realiza acest pînd de Ia proiectare şi pînă la
o epidemie de gripă cu numeroase ca mîngîie.
zuri de îmbolnăvire. De asemenea şi lucru ? execuţie, vom putea traduce în
în regiunea noastră au început să a- 4. Mamele care alăptează trebuie să
pară cazuri de gripă, această boală poarte mască de tifon sau de pînză Considerăm că la obţinerea a- viaţă sarcinile trasate de plena
luînd un mers epidemic şi interesînd care să Ie acopere gura şi nasul în
atît copiii cît şi adulţii. Institutul de timpul alăptării. cestui succes două au fost cau ra C.C. al P.M.R, din noiembrie
Inframicrobiologie al R.P.R. a confir
m at bacteriologic microbul gripei prin reri în toţi muşchii şi mai ales în Ca medicamente se recomandă anti jit de personalul medico-sanitar. El va 5. Trebuie evitate aglomeraţiile şi zele principale. In primul rînd 1958, dc a construi drumuri bu
izolarea unuia din tipuri şi anume muşchii spatelui, şalelor, mîinilor şi nevralgice şi antitermice (piramidón, fi izolat de ceilalţi membri ai fami mai aies copiii să nu fie duşi la spec
tipul A. picioarelor — fapt care-! determină să aspirină, chinină, antigermin). liei în cameră separată sau dacă nu tacole (cinematograf, teatru, manifes am dat o atentie deosebită or- ne şi ieftine.
înceteze lucru!. este posibil acest lucru e bine ca cel tări culturale, etc.), la întruniri, la vi
Gripa este o boală infecţioasă exce Injecţii cu oînnadin, vitamina C, puţin să doarmă într-un pat singur în zite, în familii gripate, etc. De ase « De la subredacfSa noasfră voluntară din Alba Iulia
siv de molipsitoare trecînd de la omul Ochii îi sînt injectaţi (tulburi) şi vitamina A, vitamina complex B sau faţa căruia să se pună un paravan menea trebuie evitat a călători cu ei
bolnav la omul sănătos cu o repezi cînd îi mişcă are dureri în globii polivitamine se administrează pentru care să oprească răspîndirea în ca în tren sau în autobuse. I Intîmpină ziua de 8 Martie
ciune uimitoare. Transmiterea se face oculari. Limba este încărcată şi albă mărirea rezistenţei organismului. De meră a picăturilor de salivă sau stră
prin tuse, strănut şi vorbire. Microbii ca porţelanul. Bolnavul tuşeşte, stră asemenea se recomandă sirop contra nut încărcate cu microbi de gripă. 6. Copiii care au tem peratură cu Pregătiri cultúrale
gripei plutesc în aerul din apropierea nută, are guturai şi răguşeală, iar tusei, aplicări de ventuze, loţiuni anti Timp de 7—8 zile, cît îi trebuie unui semne de gripă nu vor fi trimişi la
bolnavului cînd acesta vorbeşte,' tu pofta de mîncare scade sau dispare termice, frecţii. bolnav ca să se vindece, nu va primi şcoală, creşe sau cămine de zi. Ei Femeile din oraşul Alba cîştigă", organizat pe tema 8o6
şeşte sau strănută, iar persoanele care complect. nici o vizită la domiciliu sau în ca vor fi opriţi acasă şi se va anunţa Iulia se pregătesc pentru a
se găsesc în preajma bolnavul ui în a- Nu se adm inistrează penicilină sau mera în care este izolat şi în mod medicul ca să vină să-i vadă. \\ intîmpină cu noi realizări participării femeii la lupta re
semenea condiţiuni respiră aerul infec Boala durează între 3—7 zile şi bol alt produs antibiotic şi nici sulfa- special nu va primi în cameră copii, A ziua de 8 Martie — Ziua In- voluţionară a partidului: pre
ta t cu microbii gripei, se îmbolnăvesc navul se vindecă dacă nu survin com bătrîni, bolnavi de T.B.C. pulmonar, 7. Copiii trebuie vitaminizaţi cu vi q ternaţionalâ a Femeii. Comi
şi transm it mai departe boala. plicaţiile. Alteori, din contră, apar fe «»«M eawii-n bolnavi de inimă, etc. Persoana care tamina C.A.B. sau polivitamine, an tetul orăşenesc al femeilor, gătirea de către femei a unui
nomene mai serioase ca tulburări îngrijeşte bolnavul va purta mască de trenaţi şi obişnuiţi cu frigul. Ei tre în colaborare cu casa raio
Deosebit de prielnice pentru răspân gastro-intestinale, tulburări nervoase, mlde. Ele sînt contraindicate fiindcă tifon la nas şi la gură. Cînd tuşeşte buie plimbaţi în aer curat şi să stea nală de cultură şi cu biblio program artistic ce va fi pre
direa gripei sînt aglomeraţiile de oa delir, pierderea cunoştinţei urmate nu au nici un efect asupra microbu sau strănută, bolnavul trebuie să ţină în camere bine aerisite cu tempera teca raională, a întocmit un
meni (autobuse, trenuri, localuri pu uneori de moarte. Complicaţii de te lui gripei, ci, din contră, în unele ca batista Ia nas şi la gură. Batistele şi tură între 18—21°. Copiii ţinuţi prea bogat plan de manifestări cul- zentat la casa de cultură în
blice, cinematografe, teatru şi chiar pe mut sînt cele pulmonare ca pneumo zuri sînt toxice. Aceste medicamente prosoapele întrebuinţate de bolnav tre mult în casă, îmbrăcaţi prea gros, tural-artistice închinate zilei
nia şi broncho-pneumonia, care, gru se administrează numai în caz de buie schimbate des şi spălate după ce nu-şi fortifică organismul şi se îm de 8 Martie. Intre manifestă ziua de 8 Martie, deschiderea
străzi cu aglomeraţii mari de oameni). pate pe organisme, debilitate, cu tuber complicaţii şi numai după prescripţia au fiert. De asemenea tacîmurile folo bolnăvesc mai des. rile şi acţiunile prevăzute a-
Frigul sau schimbările brusce de culoză pulmonară, cu insuficienţă car medicului. De asemenea în mod excep site trebuie spălate cu apă fierbinte cu m intim : concursul „Cine ştie unui cerc de pian pentru co
diacă şi circulatorie, pot duce la ţional se admite administrarea antibio sodă sau cu leşie. Camera bolnavului 8. Odăile de loouit, sălile de cursuri,
temperatură favorizează .răspîndirea moarle. ticelor (penicilina, omnamicina, etc.), se va curăţa şi aerisi des şi, dacă e sălile de aşteptare, birourile, atelierele, pii, organizarea iii circum
cu scop de prevenire la copiii debili posibil, se va face dezinfecţia aerului etc., trebuie cît mai des aerisite şi ex
gripei prin răcirea bruscă a organis In caz de îmbolnăvire trebuie să fie taţi, gravide, bolnavii cu afecţiuni cro din cameră prin pulverizări de sub puse cît mai larg luminii, scripţiile nr. 4, 29, 80 şi 47
chemat medicul care, după stabilirea nice respiratorii (bronşite, scleroze stanţe dezinfectante în soluţie, dezin-
mului sau prin tulburările provocate diagnosticului, izolează bolnavul fie pulmonare, dilataţie, bronşită, etc.), fecţia pardoselii şi a obiectelor. Dezin 9. In întreprinderi şi instituţii mă de consfătuiri cu privire la
în mecanismul de apărare al organis acasă, daca este o formă mai uşoară, diabetici, insuficienţa cardiacă. fectantul preferat este cloramina în so surile de prevenire a gripei trebuie
fie la spital dacă este o formă mai concentrate pe depistarea imediată a cultivarea legumelor şi zar
mului. gravă şi cu complicaţii. Scopul izolă Cazurile grave se internează la spi luţie de 2—3 la sută. cazurilor şi izolarea lor ia domiciliu.
Gripa dă o rezistenţă (imunitate) rii este de a feri de contaminare pe tal pentru a fi sub supravegherea me 2. După term inarea bolii, în camera zavaturilor, creşterea păsări
ceilalţi membri ai familiei sau ai co dicului şi pentru a li se aplica trata Respeotînd aceste măsuri, gripa poa
organism ului dar numai pentru tipul lectivităţii şi în special copiii mici ca mentul adecvat. bolnavului se va face curăţenie gene te fi prevenită şi chiar dacă se iveşte, lor etc.
re se molipsesc foarte uşor şi pentru rală şi se va aerisi bine. Pardoseala ea poate fi suportată mai uşor şi îm
de microb care i-a îmbolnăvit, şi de care gripa este foarte primejdioasă. Pentru prevenirea răspîndirii bolii trebuie spălată ou apă fierbinte şi le piedică răspîndirea ei în proporţii prea Cheamă ia întrecere
Ia alte persoane sînt necesare urmă şie, iar parchetul cu benzină.
scurtă durată. Din această cauză o Bolnavul trebuie să stea în repaos toarele m ăsu ri: mari. In urma consfătuirii, cu bi urmăloarele obiective de rea
persoană poate face de mai multe ori la pat tot timpul cît ţine temperatura 3. Copiii mici trebuie feriţi de bol bliotecarele de la bibliotecile lizat pînă la această dată:
şi pus la un regim alimentar uşor şi 1. Bolnavul de gripă, dacă nu are navii de gripă. Bolnavii n-au voie să Pentru prevenirea şi combaterea ac de casă, Comitetul orăşenesc
gripă în viaţă şi chiar în aceiaşi se h răn ito r: ceaiuri, lapte, • pireuri, legu complicaţii sau formă toxică, trebuie tuşească sau să strănute în preajma al femeilor din Alba Iulia, în — creşterea numărului citi
zon, uneori ia intervale ioarte scurte. să răm înă în casă unde va fi îngri- tualei epidemii de gripă s-au luat mă colaborare cu biblioteca raio toarelor pînă la 1.000 şi. al căr
me, supe, compoturi etc. nală, a hotărît să cheme la ţilor citite pînă la 2.000;
Boala apare în plină sănătate. Bol surile necesare. Se cere însă din par întrecere în cinstea zilei de 8
tea populaţiei ca aceste măsuri să fie Martie, bibliotecile de casă — ţinerea cu regularitate
navul este apucat de fiori de frig şi din oraşul Sebeş, propunînd a cercurilor de c itit;
respectate cu toată stricteţea.
face temperatură care creşte pină Ia — organizarea unei seri li
38—40 grade, se simte rău, are sen Dr. IONESCU CONSTANTIN terare.
medic primar
zaţii de oboseală, dureri de cap, du Schimb de on oare
directorul Sanepidului regional
Pentru a sărbători cu suc sul”, oficiul raional P.T.T.R.
ces în muncă Ziua Internaţio şi întreprinderea Vinalcool
nală a Femeii, comisiile de din Alba Iulia, au hotărît ca
femei de la fabrica de încăl în cinstea zilei de 8 Martie,
ţăminte „Ardeleana“, I.J.L. să organizeze un schimb de
„Floria", cooperativa „Pro onoare.
gresul“, cooperativa „Mure-
P. TOMA
000(xxxxxxx>000cxxx»a000000c>00cxxxxxxx)00000cîîc,3000cp
