Page 64 - 1959-02
P. 64
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1295
ULTIMELE Poziţia internaţională a Uniunii Sovietice Pentru îndeplinirea
este mai trainică deeît. oricînd cu succes a sarcinilor
septenaluiui
CUVÎNTAREA LUI N. S. HRUŞCIOV LA TULA MOSCOVA 18 (Agerpres). — năr-i au subliniat că industria şi
TASS anunţă : In U.R.S.S. con agricultura republicii au posibi
tinuă adunările activului de litate să îndeplinească înainte
TULA 18 (Agerpres). — TASS şi la proiectul Tratatului de pace La aceasta se poate răspunde: nici pe uscat, nici în văzduh, partid la care se discută rezul de termen sarcinile planului sep-
anunţă : Luînd cuvîntul la şe cu Germania, N. S. Hruşciov a Dv., domnilor, puteţi să recu nici pe apă. Orice încălcare a tatele Congresului al XXI-lea al tenal.
dinţa festivă consacrată înmî- spus: „In prezent problemele noaşteţi sau să nu recunoaşteţi. suveranităţii R.D.G. va primi o P.C.U.S. Este evident faptul că planul
nării Ordinului Lenin reprezen internaţionale nu pot îi rezolva Republica Democrată Germană ripostă sigură, indiferent dacă La adunarea activului de septonal de dezvoltare a econo
tanţilor regiunii Tuia, N. S. te prin forţa armelor. Un război nu va înceta să existe din a- această încălcare va avea loc partid din Armenia s-a subliniat miei naţionale a R.S.S. Moldo
Hruşciov, preşedintele Consiliu în care ar îi folosite arme mo ceastă cauză. pe apă, pe uscat sau în văzduh. că în cursul septenaluiui în re veneşti va putea fi îndeplinit în
lui de Miniştri al U.R.S.S. şi derne ar provoca multe jertfe şi N. S. Hruşciov a declarat De toate acestea trebuie să ţină publică se va dezvolta in modul 6 sau chiar in 5 ani, a declarat
prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., distrugeri absolut în toate ţă Unii oameni poliţiei, peste mă seama domnii imperialişti. cel mai intens industria con Z. Serdiuk, prim-secretar al C.C.
s-a referit fa unele probleme rile, indiferent de aşezarea lor sură de belicoşi din Occident a- structoare de maşini, de apara- al P.C. din R.S.S. Moldove
ale situaţiei internaţionale. geografică. Aceasta ar fi o mare firmă că, dacă controlul asupra Sîntem acuzaţi a spus N. S. taj tehnic şi metalurgia metale nească, la adunarea activului
calamitate pentru omenire. In intrării în Berlinul occidental va Hruşciov, că am îi sursa „răz lor neferoase. O mare dezvol de partid din republică. In do
In cuvîntarea sa N. S. Hruş ţelegem bine acest lucru şi de ii transferat Republicii Demo boiului rece". Dar în realitate, a meniul agriculturii, a declarat
ciov a declarat că poziţia inter aceea spunem : să semnăm tra crate Germane, ei vor pătrunde întrebat N. S. Hruşciov, cine tare va căpăta industria chimică, el, septenalul va fi îndeplinit
naţională a Uniunii Sovietice tatul de pace". acolo cu forţe armate. La aceas aţîţă „războiul rece" ? Cel care care va folosi pe scară largă nu într-un termen şi mai scurt —
este mai trainică deeît oricînd. ta, preşedintele Consiliului de propune să fie lichidată starea numai materiile prime locale ci în 3—4 ani.
Dacă- şi pe viitor vom promova Unii oameni politici din Occi Miniştri al U.R.S.S. a răspuns • „ele război rece", să fie semnat şi gazul natural din Azerbaid
cu acelaşi succes, politica în in dent, a continuat N. S. Hruşciov, Astfel pot raţiona numai oameni Tratatul de pace cu Germania, jan. Adunările au trasat măsuri
teriorul ţării, a spus N. S. spun că chiar dacă Uniunea So care nu ţin seama de faptele să fie transformat Berlinul oc concrete pentru îndeplinirea cu
Hruşciov, şi în prezent realiză vietică va transfera Republicii reale. Se ştie că în R. D. Ger cidental dintr-un focar de neli Hotărârile Congresului al
rile noastre, literalmente, uluiesc Democrate Germane drepturile mană există trupe sovietice. Ele nişte într-un oraş liber demilita XXI-lea au fost aprobate in una succes a sarcinilor planului sep-
întreaga lume — prestigiul in ce-i revin conform tuturor trata nu se află acolo ca să joace po rizat, să fie create relaţii nor nimitate la adunările activiştilor
ternaţional al Uniunii Sovietice telor semnate de Anglia, S.U.A., pice. Se fac încercări de intimi male, paşnice, pentru ca fiecare de partid din diferite regiuni ale tenal de dezvoltare a economiei
va creşte şi mai mult. Uniunea Sovietică şi Franţa în dare, declarîndu-se că dacă ne ţară să se poată dezvolta după Bielorusiei. Participanţii la adu-
legătură cu Berlinul occidental, vom opune vor deschide focul. cum crede de cuviinţă, sau cel nationale a U.R.S.S.
Referindu-se la reacţia din puterile occidentale nu vor recu Tuturor însă le este clar că da care vrea să continue starea de
Occident fa propunerile sovietice noaşte acest transfer de drepturi. că cineva va deschide focul, a- „război rece" pentru pregătirea Adoptarea unei noi legi
în problema Berlinului, precum ceasta va însemna începutul u- unui nou război mondial, ca antidemocratice în Grecia
nui război. Ii sfătuim pe să-şi atingă scopurile sale agre
-sSR ¦ toţi cei care încearcă să zăngă- sive? Noi nu putem fi intimi ATENA 18 (Agerpres). — rea ca primari a candidaţilor de
ne armele : Dacă sînteţi nervoşi daţi cu aceasta, a continuat N.S.- TASS anunţă : In cadrul şedin mocraţi.
Uneltirile americane subminează pacea Hruşciov, nu vrem să ne războim iei din .16 februarie a. parlamen
tului grec a fost adoptat pro Liderul liberalilor, Venizelcs,
în Orientul mijlociu
a subliniat că acest sistem este
BEIRUT (Agerpres). — TASS Iran, subliniază ziarul, a avut faceţi un duş rece, liniştiţi-vă şi nu intenţionăm să încălcăm iectul de lege guvernamental dictat de interesele înguste ale
anunţă: Ziarul „An Nida“ scrie rolul principal in zădărnicirea nervii. Altminteri pacea este pe frontierele altor statei Dar, da •antidemocratic cu p-ivire la ale Uniunii naţionale radicale şi re
intr-un articbl de fond : „Oricine tratativelor sovieto-irs-niene“. că vor fi încălcate frontierele gerile municipale. Pentru acest flectă neliniştea guvernului în
riclitată.
urmăreşte ou atenţie desfăşura noastre sau frontierele aliaţilor proiect au votat numai deputaţii legătură cu situaţia politică cre
rea evenimentelor din Orientul „Trebuie subliniat — scrie în Hruşciov a arătat lipsa de te ată în ţară.
mijlociu nu poate să nu obser continuare ziarul — că autori mei a afirmaţiilor unor oameni noştri noi nu vom putea rămîne partidului de •guvemămînt —
ve norii negri care s-au ivit în tăţile iraniene, pentru a fi pe politici occidentali că dacă vor Noua lege prevede că membrii
urma activităţii americanilor în placul americanilor, au transfor fi închise drumurile pe uscat indiferenţi. Cel care va încerca. Uniunea- naţională radicală organelor de autoconducere lo
această regiune şi mai cu sea mat Iranul intr-un sălaş pen spre Berlinul occidental, ei vor » . -y . (ERE) şi cîţiva liberali — par cală, primarii şi preşedinţii co
mă in Iran. tru baze de tot felul, înjghe crea „un pod aerian“. Dacă va munelor pot fi schimbaţi pentru
bate acolo de americani, care fi încheiat tratatul de pace cu să încalce aceste frontiere şi tizani ai lui Papandreu. Toţi
Activitatea americanilor în cele două state germane, a spus ceilalţi deputaţi ai opoziţiei au vederile lor politice după bunul
folosesc astfel această ţară ca N. S. Hruşciov, sau cu unul din să-şi înfăptuiască prin forţa ar plac al autorităţilor.
EII5U o trambulină în vederea unui a-
tac împotriva Uniunii Sovietice tre ele şi Uniunea Sovietică, şi melor scopurile sale cotropitoa Potrivit legii, înainte de a-şî
şi a ţărilor iubitoare de pace din o serie de alte state care au propune candidatura, candidaţii
Orientul apropiat“. Condamnind luptat împotriva Germaniei hi- re, va primi o ripostă zdrobi votat contra proiectului. pentru organele autoconducerii
tleriste sînt gata să semneze un locale trebuie să prezinte un act
împotriva înarmării atomice vehement activitatea americani toare. Partidele de opoziţie, au fost din care să reiasă că nu au fost
a Germaniei occidentale asemenea tratat, atunci R.D.G. Referindu-se la apropiata vi deosebit de indignate de noul judecaţi pentru activitate penală
lor şi a autorităţilor din Iran, va obţine toate drepturile şi o- sistem de alegere a primarilor. sau subversivă, adică politică.
BERLIN 18 (Agerpres). — vîntul recent !a Albey, pastorul bligaţiile de stat suveran. A- zită a Iui Macmillan în U.R.S.S., Potrivit acestui sistem, primarii
Reprezentanţii celor mai diferite Niemoiler a vorbit despre peri ziarul scrie în încheiere: „Soli ceste drepturi vor fi garantate N. S. Hruşciov a declarat: II vor fi aleşi nu direct de către Ministrul Afacerilor Interne,
pături ale populaţiei din Germa colul dezlănţuirii unui război a- prin legi internaţionale. De a- vom primi cu plăcere pe primul alegători, ci de către membrii Makris, a arătat în cadrul discu
nia occidentală se pronunţă îm tomic. El a respins afirmaţia mi daritatea ţărilor arabe, întărirea ministru şi pe ministrul Afaceri consiliilor muncipale. ţiilor că legea este îndreptată
potriva înarmării atomice a nistrului de Război al R.F.G. că ceea, a declarat Hruşciov, nu lor Externe al Angliei. Poporul împotriva EDA şi urmăreşte
R. F. G. şi subliniază necesita Germania occidentală ar avea pe toate căile şi lărgirea priete pot îi tolerate nici un fel de vio nostru este ospitalier şi dacă en Cu ajutorul acestui sistem, U- izol; :a ei de celelalte partide
tea creării unei confederaţii a ce nevoie de arme atomice pentru glezii vin la noi cu inima cu niunea naţională radicală obţine de opoziţie. Această încercare a
niei sovieto-arabe sînt două rată pentru ca să ne înţelegem
premise esenţiale care vor tace şi să îmbunătăţim relaţiile atît posibilitatea ca prin intermediul
între statele noastre cît şi între manevrelor de culise, al atrage
Răsărit şi Apus, în ceea ce ne' rii voturilor elementelor de
priveşte vom contribui la tot dreaptă din consiliile municipale
lor două state germane, ca un „apărare" şi a subliniat că cei să dea greş toate comploturile lări ale teritoriului R.D.G. în ceea ce va ajuta Ia întărirea păcii şi al restricţiilor pe care le pre primii, insă, o ripostă din partea
centrul căreia se află Berlinul, în 'tfiff€ăgY"Tumer ^
prim pas spre reunificarea Ger care fac astfel de declaraţii in imperialiştilor americani“. vede legea, să împiedice alege- tuturor partidelor de opoziţie. O
maniei. duc în eroare opinia publică. Serie de deputaţi au cerut ca
După cum relatează presa, BERLIN * Auiest selecţionatelucrările care Partidul Comunist din Grecia să
preotul Afochalski, fruntaş al 18 (Agerpres). — fie scos ’din ilegalitate.
vieţii publice din Germania occi
dentală, s-a pronunţat împotriva După cum relatează agenţia Trăgînd concluzii asupra dis
aducerii de arme nucleare în cuţiilor, deputatul Iliu (EDA) a
Germania occidentală şi pentru !®rconcurapentrupremiileleninA. D. N., Uniunea democrată a
tratative între cele două state subliniat că în multe probleme
germane, în scopul creării unei femeiior din Germania a adre MOSGOVA 18 (Agerpres). — amănunţită analizare a acestor
confederaţii germane. El a subli sat tuturor organizaţiilor de fe materiale, comitetul ă selecţio interne şi externe, părerea par
niat că Germania unificată nu mei din Berlinul occidental o TASS anunţă: Comitetului pen nat 20 lucrări de ştiinţă şi 18 tidelor din opoziţie coincide. A-
trebuie nici să aibă arme ato scrisoare deschisă în care le tru premiile Lenin i s-au prezen lucrări în domeniul tehnicii pen cest fapt va crea baza pentru
mice, nici să participe ia pacte cheamă la luptă comună împo tat 38 de lucrări în domeiniul şti tru a concura în vederea primi colaborarea lor în cadrul viitoa
militare. triva politicii de înarmare ato inţei şi tehnicii pentru a le fi de rii premiului Lenin. relor alegeri.
cernat acest premiu. După o
Luînd cuvîntul ia universita mică a Germaniei occidentale,
tea din Münster, prof. Hage- fn scrisoare se subliniază că nici C re ş te re a crim inalităţii Reînvierea
mann cunoscut fruntaş al vieţii o femeie şi nici o mamă nu pot fascismului în R.F.G.
publice din Germania occidenta
lă, s-a pronunţat de asemenea ii de acord cu politica de pregă printre m inorii din J a p o n ia wm provoacă îngrijorări
pentru crearea unei confederaţii tire a unui război atomic, dusă
pe întreaga Germanie. de cancelarul vest-german Ade TOKIO 18 (Agerpres). — Re- care inundă cinematografele ja-
nauer, se subljniază necesitatea cenlt ziarele japoneze au publi poneze, rok and roll-ul sutele de BERLIN 18 (Agerpres). —
In ciuda încercărilor cercurilor
militariste din Germania occiden cat numeroase ştiri senzaţionale mii de case de jocuri de noroc, Agenţia ADN anunţă că „Con
tală de a organiza persecutarea despre crimele unui tânăr, care care pătrund din ce în ce mai
pastorului M. Niemoiler, şeful unor acţiuni comune ale feme mult în Japonia, ca rezultat al WLÍ siliul pentru apărarea drepturi-:
bisericii evanghelice germane din ilor din cele două părţi ale Ber in câteva zile a ucis sau rănit ocupaţiei americane, — exercită
Hessen şi Nassau, acesta conti linului. Uniunea democrată a 21 de persoane. Ziarele au ma o influenţă cu totul nefastă a- lor şi libertăţilor democratice
nuă să se pronunţe împotriva femeilor din Germania propune supra tineretului japonez. Potri ma din Bavaria“ — organizaţie aj
înarmării atomice a R.F.G. şi să se discute în comun propune nifestat o serioasă nelinişte in vit unor date furnizate de direc
pentru apărarea păcii. Luînd cu- rile sovietice cu privire la în legătură cu creşterea criminali ţia generală a poliţiei, crimina propiată de partidul social-demo-
cheierea Tratatului de pace cu tăţii în rândul minorilor. crat din Germania şi formată
PARIS. Cineaştii sovietici şi din persoane persecutate în tim
francezi fac ultimele pregătiri pul hitlerismului — a publicat
pentru turnarea filmului „Nor-
mandie-Niemen”, care prezintă Germania şi problema Berlinu Această nelinişte este pe de litatea în rîndul minorilor japo o declaraţie în care atrage aten
faptele de eroism săvîrşite de
piloţii gloriosului regiment ca lui. La scrisoarea deschisă este plin îndreptăţită. Aşa-nurnita nezi a crescut de peste trei ori ţia asupra manifestărilor care
re, împreună cu piloţii sovie în perioada 1953—1958. Anul
tici, au luptat cu vitejie anexat textul proiectului sovie- ţ „cultură occidentală“ cu toate V.AXkr.*T V •• - A '..;'*v:v:?*v í v sc denotă reînvierea fascismului în
în anii celui de-a! doilea trecut poliţia a arestat aproxi
război mondial împotriva hitle- tic a>l Tratatului de pace cu | atributele ei — nenumăratele mativ 20.000 de delicvenţi mi ,¦*./ 5»* ' . y ^: •• r? Germania occidentală. Se subli
rîştilor. La crearea scenariului nori, învinuiţi de crime, jafuri,
acestui film au participat cunos Germania. filme americane cu gangsteri. violenţe. ' — a: 1 niază că una din principalele
cuta scriitoare franceză Elsa Tri cauze ale acestor manifestări
olet, scenaristul Charles Spaak Problema criminalităţii mino
şi scriitorul sovietic K. Simoncv. „Kenz" şi „Congo", chemăm pe rilor nelinişteşte în mod serios ........... constă în faptul că în prezent în
ziariştii belgieni să lupte împre organizaţiile democratice ob
HAGA. — După cum anunţă ună cu toţi ziariştii democraţi statul de la Bonn multe funcţii
agenţia France Presse, criza a- pentru victoria dreptăţii şi a u-
cută prin care trece industria f lW lî înalte sînt ocupate de [oşti con
carboniferă belgiană şi vest-ger-
mană a provocat o puternică ne “ AÎM I ducători hitlerişti.
linişte în rîndul ţărilor membre
ale Comunităţii europene a că;- manitarismului. şteşti din ţară. Reprezentanţii
bunelui şi oţelului. Numeroşi de
putaţi din Olanda au cerut gu ULAN BATOR. — Dtipă cum cercurilor progresiste din ţară ţ Recent a fost lansat la şan-j VINERI 20 FEBRUARIE 1959
vernului să ia măsuri serioase anunţă agenţia ADN, la 17 fe cer cu insistenţă guvernului să
dc protecţie pentru a pune capăt de cărbune din Olanda in Ger bruarie a fost semnat acordul de limiteze importul de filme ame tierele din Şanhai (R. P. Chi-j Spectacole cinematografice
situaţiei grave care ameninţă mania occidentală şi Belgia. colaborare culturală între Repu ricane şi literatură poliţistă şi
minele din Limbourg în urma blica Populară Mongolă şi Re Çneză), cargobotul „Pace" nr. ’
- hotărîrii luate de conducerea In raportul prezentat guver publica Democrată Germană pe
C.F..C.O. de a limita exportul nului, deputaţii olandezi au ară anul 1959. să apere pe tinerii şi tinerele din ( 49 ca un deplasament de j DEVA: Deasupra noastră este ace nicului; SIM ERIA : Inima nu u ită ;
tat că în momentul de faţă re regiunile în care se află bazele laşi c e r : PETROŞANI: Vrăjitoarele T E IU Ş: Don Giovani j APOLDU DE
zervele de cărbune de pe rampe ADIS ABEBA. — Propunerea C3.000 tone. ţ din Salem ; Vrăjitoarea ; ORAŞTIE : SU S: Pe acelaşi drum ; ZLATNA: In
le de încărcare ale minelor se Angliei şi Statelor Unite în legă Surprize pe stradă ; HAŢEG : Inimă venţie diabolică ; BARU MARE : Fia-:
tură cu includerea tuturor teri militare americane, împotriva IN FOT O : In timpul lan-) de o ţe l: ALBA 1ULIA : M înăstirea din căra stinsă; LONEA: Un nou număr
ridică la 766.000 tone, adică sînt toriilor Somaliei între care şi 0- P arm a; Simfonia dragostei! BRAD: de atracţie.
de două ori mai mari deeît sto influentei m orav| urilo r militarilor sării pe apă a cargobotului.- Roma, oraş deschis ; IL IA : Balada voi
curile normale. •
americani.
PRAGA. — Secretariatul gene gadenul etiopian în Common- Baze militare engleze în partea de sud m u#
ral al Organizaţiei Internaţionale wealthul britanic este aspru cri a Peninsulei Arabice
ticată de presa etiopiană. Oglin PROGRAMUL 1 : 6,25 Muzică uşoa suri de Mihail E m inescu; 20,30 Cro
a Ziariştilor a dat publicităţii o
ră instrum entală ; 7,15 Gîntece spor
declaraţie care condamnă teroa dind starea de spirit a celor mai CAIRO 18 (Agerpres). — Re la aceste baze din Aden şi alte tive ; 7,80 Melodii populare romîneşti ; nică ştiinţifică; 21.25 Muzică uşoară
largi cercuri ale opiniei publice prezentanţa Ligii Arab iei. de sud citeva regiuni sudice 70.000 de 9,30 Muzică populară romîneuscă ; romîn’ea'scă; 22,30 Muzică populară ro-
rea dezlănţuită de autorităţile clin ţară, presa califică această a dat publicităţii la Cairo o de soldaţi, 1.000 de avioane, 500 de 10,00 Goncert sim fonic; 11,03 Muzică m îriească; 23,00 Goncert simfonic.
belgiene în Gongo. Una din tră propunere a Angliei şi S.U.A. claraţie în care demască acţiu tancuri şi alt echipament mili de estra d ă; 12,00 Muzică populară ro-
săturile caracteristice ale epocii drept un plan de expansiune co nile agresive ale imperialiştilor ar. mînească ; 12,40 „Pe strunele viorii“, PROGRAMUL’ I I : 15,00 Muzică ;
actuale, se spune în declaraţie, lonialistă în Africa. Ziarele spri englezi care au creat baze mi program de muzică u şo ară: 13,05 17.00 Cîntă Ileana G rig o riu ; 17,20 Re
o constituie lupta de eliberare a jină poziţia guvernului Etiopiei, litare în partea de sud a Pe Unele baze militare, se subli Fragmente din opera „Noapte de ajun“ p ortaj: Răspund1 reşiţenii...; 18,05 Din
popoarelor coloniale. Exploata care a respins planul colonialiş ninsulei Arabice. niază în declaraţie, au fost de de Rimski Korsakov ; 14,00- Muzică u- viaţa muzicală â oraşelor şi regiuni
rea ţărilor coloniale şi încălca tilor. In articolul de fond intitu !apt construite. Dintre acestea şoa-ră ; 14,30 ¦Gîntece şi jocuri. popu lor p a trie i; 18,35 „Să-mi cânţi cobzar“
rea brutală a drepturilor funda lat „Etiopia pentru libertate, îm In declaraţie se spune că mi face parte-baza Unuk din sul- lare romîneşti ; 15,10 Goncert de melodii populare romîneşti executate la
mentale ale omului în aceste nistrul englez al Coloniilor anatul Aulaghi, baza Makirae, cobză; 19,30 Muzică de estra d ă; 22,35
Muzică uşoară sovietică; 23,15 Melo
ţări nu au nici o justificare. In potriva colonialismului", ziarul Lennox Boyd, a obţinut încheie
numele umanitarismului şi ai „Ethiopyan Herald" apreciază rea unor acorduri cu unele sui lin sultanatul Al Audali, baza prînz ; 16,45 Muzică populară germ a dii populare romîneşti.
păcii cerem restabilirea libertă aceste intenţii ale imperialismu fanate cu privire la construire;: Tar Raian, din sultanatul Kceti, nă ; 17,15 Din cîntecele ţărilor prie BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
şi bazele Dala şi Beth’aih. Baza
7,00; 8,00; 11,00; 13,00; 15,00;
ţilor democratice în Congo bel lui drept o nouă formă de colo de baze militare engleze pe te Unuk, se spune în încheierea de tene ; 18,05 Actualitatea în ţările so 17,00; 19,00; 20.C0; 22,00; 23,52 (pro
gian. Cerem să se anuleze sus nialism în relaţiile cu popoarele ritoriul lor. Potrivit acestor a claraţiei, va fi înzestrată cu cialiste ; 18,35 Pagini alese din ope gramul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
pendarea ziarelor congoleze continentului african.
corduri, Anglia va putea aduce arme atomice. rete romîneşti ; 20,15 Gîntece pe ver- 23.00 (programul II).
Redţacţia şl adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 ţ 189175. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: întreprinderea Poligrafică J MAI“ — Deva.
