Page 65 - 1959-02
P. 65
PROLETARI DIR TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI !W ACEST NUMĂR Pentru o mai bună gospodărire
S Eroicele lupii lie cefe-
a oraşelor regiunii noastre!riştiloi şi petroliştiioi din fe
bruarie 1933. (oag. 2 şi 3).
© Calitatea hranei şi deser
virea la cantinele din Deva In faţa sfaturilor populare întreţinere a im obilelor p roprie
poate !i îmbunătăţită.
stau sarcin i tot m ai m ari în ce tate de stat a d m in istra te de sfa
(pag. 2-a) p riv eşte g o sp o d ă rire a şi în fru tul p o p u la r cu cel p u ţin 1 leu
© U n nou drum spre căr m u s e ţ a r e a o r a ş e l o r . î n a c e a s t ă p e m . p .
direcţie, p le n ara C .C . al P .M .R . — S e va o rg a n iz a în aşa fel
bune. (pag. 3-a)
© Declaraţia guoernului d i n n o i e m b r i e 1 9 5 8 a t r a s a t s a r s e r v i c i i l e I . G . O . î n c î t p r o d u c t i v i
R. P. Chineze în legătură cu c i n i m ă r e ţ e . ta te a m u n c ii să c re a sc ă cu 1,5
refuzul guvernului haosului P o rn in d de la aceste sarcin i, la su tă faţă de realizările din
Anul X! Nr. 1296 Vineri 20 februarie 4 pagini 20 bani de a îndeplini acordurile de la C o m i t e t u l e x e c u t i v a ! S f a t u l u i 1 9 5 8 ,
Geneva. (pag. 4-a) popular o răşen esc H unedoara, — P rin folosirea din plin a
ch eam ă la întrecere toate sfa tu utilajelor, a m aterialelo r şi prin
Discuţie organizate de ziaru! nostru rile populare orăşeneşti din re reducerea consum ului de ca rb u
pe tema : rindea ÍJíL&ieéf.e.fi'$Ulô*g iu n e a H u n e d o a r a c u . u r m ă t o a ra n ţi, p re ţu i d e c o s t la I.G .O .
rele o b iectiv e: v a fi re d u s cu 0 ,5 la s u tă fa ţă
19 realizăm indici superiori
— Să se m obi de sarcina plani
în folosirea agregatelor!<(
lizeze m asele de ficată.
o a m e n i a i m u n Chem area la înîrecere — P r i n t r - o m a i
c i i c a p r i n m u n a Comitetului execufliv b u n ă o r g a n i z a r e
c ă v o l u n t a r ă s ă al Sfatului popular a m u n c i i v o m
c o n t r i b u i e la e- orăşenesc Hunedoara a s i g u r a o d e p ă
xecutarea lucrări şire a sarcinilor
lor edilitare de ------------------- de p lan la pres-
P le n a ra G .G. al P .M ;R . din 26-28 n o iem b rie 1958 şi C o n întreţinerea şi rep ara rea străz i taţiunile de serviciu cu 1 la sută.
ferinţa reg io n ală de partid din 10-11 ian u arie a x . au stabilit
ca principală cale de sporire a . producţiei siderurgice folosirea lor, Ia e x e c u ta re a lu c rărilo r de — L a lu crările p la n ific ate în
m ai in ten siv ă a cu p to arelo r M a rtin şi electrice, a fu rn alelo r, la- canalizare, parcuri verzi, p lan ta
m inoarelor. C reşterea co n sid e rab ilă 'a producţiei de m etal pre ţii, co n stru cţii de reţele de ap ă, regie, prin folosirea raţio n ală a
co n izată pentru anul în curs e p o sib ilă prin lichidarea deficienţe curent electric. In felul acesta
lor în exploatare, prin sco aterea-la iveală şi 'fo lo sirea rezervelor vom executa lucrări în v alo are m aterialelo r, reco n d iţio n a re a şi
interne, prin ridicarea indicilor de utilizare a agregatelor side de 900.000 lei. L a m u n c ă v o lu n recuperarea m aterialelor vom
ru rg ic e îa nivelul in dicilor real izaţi d e alte ţări.
realiza econom ii faţă de indi
D ato rită m o d e rn izărilo r,'efectu ate la vechile ag reg ate, noi
lor in tră ri.în fu n cţiu n e,.n iv el,u lu i ¦în a lt de ca lificare al ca d re lo r tară vom m obiliza 50 la su tă din cele de plan cu 0,02 la sută.
siderurgice, acest, lucru este pe deplin posibil.
num ărul populaţiei, iar-fiecare Preşedintele Comitetului executiv
P entru a veni în .sprijinul acestei acţiuni, redacţia iniţiază
prin articolul de faţă o rubrică de discuţii pe această tem ă şi locuitor va executa lucrări în IO A N A R D E LEA N U
invită m uncitorii, tehnicienii şi inginerii siderurgişti, cadrele de v a lo a re .d e 50 lei.
co n d u cere din econom ie, activ iştii de partid, de sin d icat şi Secretarul Comitetului executiv
U .T .M . să participe la discuţii, arătîn d căile de sporire a in — V om căuta ca fiecare loca
dicilor de utilizare, să facă p ro p u n eri pentru îm bunătăţirea con IO AN V A SILE
tin u ă a acestora, să critice lip su rile care m ai p ersistă în ac ea ta r, să co n trib u ie la lu crările de
stă direcţie.
Toii cursanţii în colectivă
( G iti ţi în p a g i n a í 11 - a în c a d r u l a c e s t e i r u b r ic i,
articolul: „PR IN SC U R T A R E A D U R A TEI DE ELA- E ch ip a c o m p le x ă c a - <. Sirii p ro p a g a n d ist la cu rsu l lucrare a păm întufui în com un.
B O R A R E A Ş A R JE L O R D E O TEL, LA IN D ICI DE sfera 1 an u l I din satu l B ac ea în A stfel, în scu rt tim p, toţi c u rs a n
re execută reparaţii [a \ care sînt înscrişi 16 cursanţi, ţii, în fru n te cu m ine, şi-au fă c u t
U TILIZA R E C IT M A Í RID IC A TÍ»). dintre care 4 m em bri de partid, ‘V ie ri de în scriere în -colectivă.
depoul C.F.R. din Te- L 5 candidaţi şi 7 tovarăşi din
im o m i m p Reparaţii de calitate iuş, condusă de m ai- < activul fără de partid. D intre cursanţi am intesc pe to
şi Ia timp e x e c u ta te varăşii D um itru Fuleraş, m em
şirul şef Sim ion Ran- / L a ; în c e p u tu l ac estu i a n 's-a b ru 'd e partid, C ornel C ostea,
Sărbătoare la Lăpuşnic Intîm pinînd Ziua ceferiştilor, colectivul serviciului m ecanici început şi în 'sătu l nostru m unca Silviu M ica; L etiţia-G ociobea —
şî Brîznic !şef de la A telierele p rin cip ale C .F .R . din S im eria a intensificat > cea şi m aistrul loan M orarii, a ier- Ş pentru crearea gospodăriei co candidaţi de partid, fosil N e
întrecerea socialistă. H otărîţi s ă obţină succese cît m ai m ari lective. In cadrul cursului, noi g rită şi N-icu C o ste a d in a c tiv u l
> m inat cu 12 zile înainte de term en am dezbătut de m ai m ulte ori fără de partid.
La scurt timp după ce a avut ce erau atrase noi familii, mem în producţie, m u n cito rii şi te h n icien ii au d a t un im p u ls şi m ai im p o -x n ţa gospodăriilor colecti
ţ repararea lo co m o tivei nr. 50.002. ve, principiile de o rg a n iz a re şi MIHAI BĂBUŢĂ
loc Conferinţa regională de par brii acestora se transformau in m are lucrărilor de rep arare a m aşinilor şi uneltelor. P în ă corespondent
> A cest su cces, ei l-au d edicat Zilei form ele de retribuţie a m uncii.
tid, Comitetul comunal de partid noi agitatori, noi militanţi pen acum et au efectu at co n tro lu l p lan ificat la trei m aşin i p este; A m discutat S tatutul G .A .C . Un an de rodnică
x ceferiştilor.
Lăpuşnic a organizat o largă tru făurirea gospodăriei colec >c e l e p r o g r a m a t e ş i a u t e r m i n a t r e p a r a ţ i a m a ş i n i i d e t ă i a t d i n ţ i D e asem enea,, am invitat pe activitate
muncă politică de masă in rin- tive. A ş a se explică faptul că > In c lişe u : O parte din m em brii <
clul ţărănimii muncitoare in ve- in ultimul timp, un număr de ^ acestei harnice echipe, in faţa loco . $ tov. Liviu M unteanu, secretarul Ieri 19 feb ru arie s-a îm plinit
150 familii au cerut a se ală x m otivei nr. 50.002, care urm ează u-n a n d e d n d tin e rii a u lu a i în
< să plece in cursa de probă. com itetului com unal de partid, patronaj furnalul nr. 3 din c a
care a vorbit cursanţilor despre drul C om binatului siderurgic
la pile, ca re era p lan ificată p e n tru d ecad a a IlI-a a acestei H unedoara. La festivitatea' ce a
G .A .G . ca form ă superio ară de avut loc cu acest prilej, s-a a-
luni. D e asem enea, s-a luat în rep araţie cap itală peste plan rătat că de-a lungul activităţii
lor, cele trei b rig ăzi de tineret
derea traducerii in viaţă a sar tura celor .37 de familii care in- .ciocanul de 750 kg. In ce priv eşte-rep araţiile curente, colectivul ... g ».* '• y ' .JS*, '•> ,.v • • *. conduse de prim -topitorii A le
xan d ru U ţiu, S telian T ăg îrţă şi
cinilor pe care Conferinţa regio . că in toamna anului 1958 au ;de aici a pus la p u n ct m a şin a de rep ara t ţevi, m a şin a de g ău rit Consfătuire cu secretarii loan B artok, care deservesc a-
cest furnal, au elaborat m ai
nală de partid le pune in faţa format gospodăria agricolă co rad ială şi ştan d u l de p ro b at ţevi, care erau planificate pentru cercurilor literare m u lt de 1.100 tone fo n tă pesle
plan.
noastră: lectivă „Octombrie Roşu". In d ecad a II-a.- • • - -g
In d u p ă-am iaza aceleiaşi zile
In această muncă au fost an prezent aproape întregul sat Lă In m unca de rep arare a m aşinilor şi uneltelor s-au eviden Recent, din iniţiativa Casei teratură (pe marginea raportului a avut loc o „Joie a tin eretu lu i“
trenaţi. toţi membrii şi candida puşnic este colectivizat. ţiat în m od deosebit lăcătuşii V asile P etra ru şi R om ulus M urg, regionale a creaţiei populare, a dedicată tinerilor furnaU şti.
ţii de partid, agitatorii şi de p re c u m şi s tr u n g a r u l ’M ih a i C r işa n . avut loc l-a Deva o consfătuire prezentat de academicianul Mi
putaţii. . ,Un proces similar a avut loc cu secretarii cercurilor, literare hai Beniuc, la plenara Uniunii m
în- acelaşi timp în satul Briz- S -a Intensificat activitatea din regiunea Hunedoara.
Principala formă de muncă nic. Organizaţia de bază de Scriitorilor din R.P.R.). Candidatul de
Atît referatul prezentat din In centrul atenţiei a stat şi partid V alentin Lun
adoptată de comitetul de partid partid a desfăşurat o intensă Inovatorilor partea sectorului literar al Ca ca este d o p erist la
este cea. desfăşurată de la om muncă de convingere in rindul sei regionale a creaţiei popu problema sprijinirii colectivelor fabrica de încălţă
la om. De altfel aceasta s-a do ţăranilor muncitori. Respectînd L a A telierele p rin cip ale C .F .R S im eria, în în tîm p in area lare, ¦cit şi informările tovară m inte „Ardeleana"
vedit cea mai eficace. principiul liberului consimţă- iZilei ceferiştilor, s-a intensificat şi activitatea inovatorilor. D ei şilor Irimie St răul. (Petroşani) de creaţie ale ' brigăzilor artis din A lba lu lia . In
la '.în cep u tu l a n u lu i şi p în ă în p rezen t, au fo st p re z e n ta te c a şi Materia Oros (Sebeş) au scos tice de agitaţie in perioada pre această calitate, el
In cele mai multe cazuri insă, mînt, comuniştii au reuşit sp in evidenţă succesele obţinute gătirii şi desfăşurării celui de-al se slrăduieşie să
munca de la om la om dă re convingă in numai citeva zile b in etu lu i te h n ic. 14 in o v aţii. D in tre acestea, 7 au fo st aplicate, de cercurile literare pe linia V-lea concurs al formajiilor ar dea întotdeauna lu
zultatele aşteptate numai dacă un număr de peste 80 familii 4 'sîn t în x u r's de ex p erim en tare, iar trei în studiu. P rin tre ino stimulării creaţiei: şi a muncii tistice sindicale. cru de bună cali
agitatorul serveşte exemplu de ţărani cu gospodărie indivi de culturalizare a maselor. tate. T otodată, el
demn de urmat. Conştienţi de duală să păşească pe drumul v a ţiile ’ cu cea m ai m a re eficaci tate în producţie se n u m ă ră şi reuşeşte să-şi de
acest lucru, comuniştii-'din Lă colectivizării. In curind în satul cea- a' stru n g aru lu i A lexandru ' E bert din secţia a .IlI-a m e c a -' In cercurile literare din re păşească zi de zi
puşnic au fost primii care şi-au Brîznic va fi inaugurală gos 1n ic ă . I n o v a ţia sa se n u m e ş te „ D is p o z itiv p e n tru s f r u n jit bu - giunea.IIunedoara s-au afirmat n orm a cu 10— 12 la
şl cresc tinere talente ca Traian su lă .
‘cele la -ex terio r“ .- D u p ă an tecal cuiele efectuate, a c eastă in o v aţie, Filimon (Deva), Grigore Bli-
a d u c e a n u a l o e c o n o m ie d e 1 9 .4 4 0 lei. dăreanu (¦Petroşani)-, Victor Ni- In clişeu : C andi.
ţă (Hunedoara) etc:
depus cererile pentru a crea o podăria agricolă colectivă. Co Schim b de onoare
gospodărie agricolă colectivă. muniştii, şi alături de ei toţi ! ;I i i Cercările, literare din regiu
Primii care au depus cererile cei care şi-au depus cererile, nea Hunedoara desfăşoară şi o
au fost comuniştii ton Negrită muncesc pentru colectivizarea In cinstea Zilei ceferiştilor feroviarii din staţia S im eria c ă bogată activitate obştească: şe
şi Ananie Gheară, membri ai întregului, sat. lători' au o rg an izat acu m 'cîtev a zile m ai m ulte schim buri ’ de zători literare in întreprinderi
comitetului comunal de partid. '¦onoare. T u ra c o n d u să de c o m u n istu l G h e o rg h e D răg h ici s ;a şi la căminele culturale, la sta
M BIJŞTEA ţiile de radioficare, recenzii de
situat în fru n tea întrecerii în ' zilele schim burilor de onoare.
cărţi în cadrul bibliotecilor etc.
Important este că pe măsură corespondent T u r a s a a re a liz a t r e g u la r ita te a c irc u la ţie i în p ro p o rţie d e lOO
la -su tă , a re d u s s ta ţio n a r e a Ia în c ă r c a r e şi d e s c ă rc a re cu 1,31 Consfătuirea a acordat o a-
la s u tă .ş i a în fă p tu it sarcin a s ta tic ă .în p ro p o rţie de 101,27 la lenţie deosebită discutării pro
'sută'. S -a u e v id e n ţia t în m o d d eo seb it şeful de m a n e v ră N i- blemelor legate, de reflectarea
sco lae B u rd u f,'m an ev ran tu l loan M oţ şi im piegatul de m işcare actualităţii şi padiniiăţii in li
\C arol C odreănu.
-> o
Un depozit datul de partid V a
com ercial Intense pregătiri lentin Lunca la
Oraşul H unedoara, a cărui popu Pentru campania locul de muncă.
laţie este in plină dezvoltare, d is
pune de num eroase m agazine alim en A L B A ÎU L IA (D e la subre- to n e) şi F en eş (4,8 to n e). C o ;S5:
tare, textile, aprozar, de u n ităţi ale 'ali dacţia noastră voluntară). In ra daş în această acţiune este o ra
m en ta ţiei, p u b lic e , m a g a z in e ¦d e în c ă l- ionul A lba, ca de altfel peste Pentru educarea patriotică
ţăm in ie, m etalo-chim ice etc. Dar, din to t iii re g iu n e a H u n e d o a ra , se şul A lb a Iu-lia şi c o m u n e le B ă-
desfăşoară intens pregătirile pen răbanţ, M ihalţ, V inţu de Jos
l ip s ă u n u i d e p o z it -c o r e s p u n z ă to r , a p r o
tru întîm pinarea cam paniei a- şi C iugud.
vizion area acestor unităţi se face prin gricole de prim ăvară.
P. T.
in te r m e d iu l - altor-, b a z e , ia r m ă rfu r ile , ® E x cep tîn d S.M '.T.-ul, în r a
ion tracto arele au fost rep arate ?
odaia ajunse in H unedoara, sin t d is în p ro p o rţie de 75 la su tă, iar
lo ca te1 in m ai m ulte puncte. A stfel, sem ăn ăto rile în p roporţie de 80 In secţia din D obra a S.M .T.-
num ai u n ită ţile alim en tare disp u n la la su tă.
O răştie, reparaţiile sînt pe ter a tineretului
ora a c tu a lă , de 14 d ep o zite situ a te la 0 F aţă de planul stabilit, pe
întinsul raionului s-au construit m inate. In această m uncă un
distan ţe diferite unul de altul. Acest răsad n iţe noi în proporţie de
80 la sută. aport deosebit au adus utem iştii Zilele trecute, în tre elevii cla
lucru ' îngreun ează m unca com ercială,
0 La cîm p au fost transpor L oghin P opa, Iuliu M oise, loan A L B A IU L IA (D e la subre- selor III A şi III B de la Ş co a
iar- in acelaşi tim p nu se poate ţine tate 50.480 tone de în g ră şă m in dacţia noastră voluntară). C u la nr. 3 din A lba lu lia s-a o r
o eviden ţă clară a m ărfurilor. te n aturale pe o suprafaţă de M ărg in ean u şi D um itru V asiu, noaşterea trecutului de luptă al g anizat un concurs „D rum eţii
2.725 ha. F ru n taşe în acţiune patriei noastre a devenit o tra veseli“ pe tem a „Ştefan cel
P e n tr u a în lă tu r ă a c e s t n e a ju n s, ¦sfa - sîn t c o m u n e le T eiu ş, H ă p ria şi care au m uncit cu rîvnă, eîectu- diţie în m unca şi preocupările
Ud popular, orăşenesc, pe • baza indi B en ic. tineretului din A lba lulia. A st M are“.
înd totodată reparaţii de bună fel, tin eretu l din acest o raş face D isputa cunoştinţelor a rişti-
caţiilor date de Conferinţa regională, 0 P entru însăm înţări, au fost deseori vizite la m u zeu l din lo
de partid, a trecui la construirea unui condiţionate 25 tone sem inţe. calitate. calitate, la „D ealu l fu rcilo r“ u n gat-o clasa IlI-a A prin elevul
depozit com ercial, cu o capacitate de C om une fruntaşe sînt Benicul V irgil N aidin care a totalizat
21500 to n e, ca re să d e se rv e a sc ă to a te (cu 8 tone), A lm aşu A tare (4,5 C u prilejul unei recente întru de au fost ucişi H oria şi C loş 240 de puncte. D eşi clasa III B
unităţile com erciale d in oraş, Pînă n-a realizat decît 200 de p u n c
acum s-a turnat fundaţia şi în curind niri tinerii tractorişti E m il S tan, ca, ascultă conferinţe, o rg an i te, rep rezen tan ta ei — C ornelia
vor începe lucrările de zidărie. Se pre Stînea — a dovedit bogate cu
vede ca in acest an să se term ine lu E m il V esa, lo a n T ro zn o i şi zează concursuri pe diferite te
crările unei secţiu n i cu o capacitate, noştinţe.
de 600 tone. alţii, s-au a n g a ja t să efectueze m e din istoria poporului' nostru
CORNELIA RAŢ1U
IO A N F R E N Ţ O N I esie unu! d in tre cei m ai buni m un citori din secţia lucrări de bună calitate pe ta r etc.
m ecanică a uzinei „Victoria" — C ă la n C andidat de partid, posedind o
în altă calificare, el ajută cu dragoste pe m uncitorii tineri in însuşirea ta i lalele g o sp o d ă riilo r colective şi
nelor m eseriei de frezor. Lucrările pe care le execută el, sin t întotdeaun a de
bună calitate.. în to v ă ră şirilo r a g ric o le u n d e vc-r
In c l i ş e u : T o v . lo a n F re n to n i la lo c u l 'de m u n că . li re p a r tiz a ţi în c u rin d .
:~ GH. COCIOABA
corespondent