Page 66 - 1959-02

Pag. 2
Calitatea hranei şi deservirea
li cantinele tis Den poate
La cantinele din D eva ser­
vesc zilnic m a sa peste 1.000 de
lucrători din diferite întreprin­
deri şi instituţii ale oraşului.
In ultim ul tim p, conducerile u-
nor cantine s-au străduit să
îm bunătăţească şi m al m ult ca­
litatea hranei şi m odul de de­
servire al acesteia. Ca un re­
zu ltat pozitiv este că în prezent
hrana e m ai bună, m ai m ultă
şi m ai ieftină, deservirea s-a îm ­
b u n ătăţit şi ea. P aralel cu a-
ceasta m ai p ersistă in să la u-
nele cantine lipsuri ce d ău n ea­
ză calităţii hranei şi unei bune
deserviri. Iată cîteva exem ple.
La canîina T.R.C.L. Deva
A ici servesc zilnic m asa 200—
300 abonaţi, m uncitori ai T rus­
tului regional de construcţii. In
ultim ul tim p s-a procurat pen­
tru uşurarea m uncii personalu­
lui cantinei o m aşin ă electrică
de c u ră ţa t carto fi, s-a p u s la
punct instalaţia de captare a
aburilor şi altele. P reţul m esei
este destul de redus, iar în fie­
care săptăm înă se afişează un
m eniu care este destul de bine
întocm it, cu hrană variată. Cei
m ai m ulţi dintre abonaţi s-au
declarat m ulţum iţi de cantita­
tea hranei.
N u la fel de m ulţum iţi se
declară însă m uncitorii ce ser­
vesc m a sa la această ca n tin ă
de calitatea hranei şi deservirea
ei. D e aceea, au cerut co m ite­
tului de cantină ales de ei să
vegheze cu m ai m ult sim ţ de
răsp u n d ere la p reg ătirea în co n ­
diţii optim e a hranei.
C onducerea cantinei neglijea­
ză însă recom andările făcute de
acest com itet, continuînd să
m uncească defectuos, neprim ind
critica. La controlul făcut de
co m itetu l de ca n tin ă în ziua de
4 noiem brie 1958, de pildă, s-a
co n sta tat că în loc de 362 a-
bonaţi, pentru ciţi se p reg ătise
m asa, au servit m asa 412 abo­
naţi, adică 50 de m ese în plus.
C um s-a realizat acest plus ?
D esigur că prin diluarea m în-
cării şi m icşorarea porţiilor, lu ­
cru neperm is.
La această cantină nu se dă
de asem enea im portanţa cuve­
nită curăţeniei. In bucătărie, cu­
răţăto rie şi spălătorie, pereţii
sînt m urdari, în sala de m ese
e frig şi m urdărie. D e luni de
zile stau g răm ad ă după şirul
de m e se : cărăm izi, burlane,
tărg i de că ra t m o rtar etc.
In bucătărie se m ai pot face
încă m ulte îm bunătăţiri. Sobele,
de pildă, care sînt construite
Clasa muncitoare din ţara noastră,
condusă de detaşamentul său de a-
vangardă — Partidul Comunist Ro-
inîn — partid revoluţionar, înarm at cu
teoria marxist-lenmisiă, are un trecut
glorios de luptă pentru înlăturarea ex­
ploatării burghezo-moşiereşti, pentru
făurirea unei vieţi mai fericite. Nume­
roase sînt luptele eroice revoluţionare
duse de clasa muncitoare din Romînia,
sub conducerea P.C.R., prin care a-
ceasta şi-a demonstrat capacitatea sa
revoluţionară şi hotărîrea neclintită
de a fi în fruntea întregului popor
muncitor în lupta împotriva nedrep­
te! orînduiri capitaliste.
O pagină deosebit de glorioasă în
istoria poporului romîn au înscris
luptele muncitorilor ceferişti şi petro­
lişti desfăşurate în ianuarie—februarie
1933..
C riz a economică din
1929-1933 - cea mai
puternică criză cunoscută
pînă atunci
Luptele din februarie 1933, au avut
loc în condiţiile cînd întreaga lume ca­ slab al lanţului imperialist.
pitalistă se zbatea în ghearele crizei
economice din 1929—1933. Desfăşura­
tă pe fondul crizei generale a capita­
R A ID
pentru injectoare, sînt încălzite
cu lem ne. Se ard aci pentru
p reg ătirea h ran ei, circa 16.000
kg. lem n lu n a r, în tim p ce la
cantina 1 M ai, care are aproxi­
m ativ acelaşi num ăr de abonaţi,
se arde o cantitate m ult m ai
m ică. D acă întrebi pe adm inis­
tratorul cantinei, N icolae Floreă.
de a c e a stă p ro b le m ă îţi ră s p u n ­ ta tea ce se d e p u n e la can tin ă.
de că n-are proiect şi că de vină
e I.G .O . (p a rc ă T .R .C .L . nu ar fi
trust de construcţie).
O ultim ă chestiune care tre­
buie să stea în atenţia co n d u ­
cerii cantinei T.R .C .L. D eva este
problem a îm bunătăţirii continue
a deservirii. P entru aceasta tre ­
buie să se schim be atitudinea
adm inistraţiei faţă de părerea
m uncitorilor exprim ată prin con­
dica de sugestii şi reclam aţii.
R ăsfoind această condică se
p o ate vedea fa.ptul că la fie­
ca re în se m n a re făcu tă în con­
dică de către un abonat, se p u ­
ne un referat contradictoriu su­
gestiei sau rectam aţiei, căutînd
să acopere lipsurile personalului
de serviciu, în loc să le în lă tu ­
re. Nici. c h iar atu n ci cind 8 m u n ­
citori au c o n se m n a t la rînd fa p ­
tul că o o sp ătară serveşte defec­
tuos, nu s-au luat m ăsuri.
In această direcţie com itetul
de în trep rin d ere treb u ie să fie
m ai ex ig en t în atrib u ţiu n ile sale,
să tra g ă la ră sp u n d e re si să
sancţioneze pe vinovaţi, astfel
ca in tr-u n tim p scu rt la can tin a
T.R .C .L. D eva, să fie folosite
toate condiţiile pentru îm bună­
tăţirea calităţii hranei şi deser­
virea acesteia.
La canfcne sfatuîi.5' popular
Zilnic aici servesc m asa peste
500 de abonaţi. C alitatea h ra ­
nei este m ai bună, de asem enea
şi deservirea. E ste una dintre
cantinele bune din oraş. Cu to a ­
te acestea sînt condiţii ca exi­
genţele crescînde ale abonaţilor
să fie în m ai m are m ă su ră sa ­
tisfăcute..^........................
Se poate ţine seam a, de pildă,
de cererea abonaţilor de a se
încălzi cum trebuie sala de m e­
se. In prezent se încălzeşte
„doar ca să se schim be aerul“,
aşa cum ne-a relatat ch iar tov.
Ioachim T ruţă, responsabilul
cantinei. D e asem enea, trebuie
lu a te m ă su ri ca şi la ac eastă
cantină să se întocm ească un
m eniu săptăm inal şi eventual să
fie afişat pen tru in fo rm area ab o ­
naţilor. Tov. T ruţă, a m otivat că
„nu se face m eniu pentru că nu
se poate respecta“. A rgum entul
este bineînţeles n eîn tem eiat:
m ulte cantine care întocm esc
lismului, criza economică din 1929-—
1933 a fost cea mai puternică criză
cunoscută pînă atunci in istoria capi­
talismului.
Criza economică a dus la înrăută­
ţirea situaţiei oamenilor muncii, la o
oatastrofală scădere a nivelului lor de
trai, la intensificarea exploatării ne­
miloase a clasei muncitoare.
Pentru a ieşi din criza economică,
clasele exploatatoare, paralel cu inten­
sificarea exploatării oamenilor muncii,
căutau să aducă ia putere fascismul,
făceau pregătiri în vederea dezlăn­
ţuirii unui război criminal împotriva
Uniunii Sovietice.
Romînia a fost una din primele ţări
în care a început criza economică.
Aceasta pe de o parle şi datorită fap­
tului că în anii 1929 —1933 criza in­
dustrială s-a împletit cu criza ag ra­
ră, iar pe de altă parte pentru că
Romînia, datorită înapoierii economi­
ce a ţării, nivelului scăzut ai agricul­
turii, existenţei unei puternice rămăşi­
ţe feudale, aservirii ţării de către im­
perialismul străin, constituia un inel
In anii crizei, capacitatea de pro­
ducţie a industriei din Romînia a scă­
zut cu 40 la sută, producţia de căr­
bune, de exemplu, s-a redus la jumă­
tate, iar preţul la petrol pe piaţa
m en iu ri să p tă m în a le le resp ectă
cu stricteţe.
S pre deosebire de alte can ti­
ne, aici nu există nici condică
de reclam aţii şi sugestii. Tov
responsabil' a anulat-o ca fiind
„ in u tilă “ . P o a te c ă to tu ş i, ar fi
util pentru tov. T ru ţă să afle
părerea abonaţilor despre activi­
A r afla în acest fel că ab o n aţii
care servesc m ai tirziu m asa,
prim esc hrană m ai puţin consis­
tentă, că ciorba şi supa se ser­
vesc uneori reci, sleite, etc. A-
ilind aceste lipsuri ar putea lua
şi m ăsu ri pentru rem edierea lor.
O condam nabilă lipsă de sim ţ
g o sp o d ă re sc se m an ifestă la c a n ­
tina sfatu lu i p o p u la r în ceea ce
priveşte întreţinerea localului,
in bucătărie pereţii sînt sco ro jiţi
am eninţînd să cadă. D e asem e­
n ea, în sala de m ese, de m ai
m ult tim p se poate vedea un pe­
rete ud şi m ustind de apă. D es­
pre acest perete, tov. T ruţă ne-a
relatat că : „este de la o co n d u c ­
tă de apă sp artă dar nu cred
că e de la noi. M i se p are că e
de la v e c in i“ . U n a sem en ea m od
de a pune problem a nu este din
cel m ai gospodăresc.
P roblem ele de m ai sus trebuie
să constituie pe viitor o preocu­
pare pentru conducerea acestei
can tin e, astfel ca lipsurile să fie
rem ediate.
L s cantin«» „ 1 N a î"
La această cantină servesc
m asa in m edie 300 de ab o n aţi
zilnic. S ala de m ese are un as­
pect frum os, fetele de m asă sînt
curate. A fel vesela. La un preţ
redus se serveşte hrană gustoa­
să şi consistentă. A ceste lucruri
sînt de altfel co n sem n ate şi de
către abonaţi în condica de su ­
gestii.
P ersistă insă şi aci lipsuri ce
pot fi re m e d ia te . N u ex istă , d e
pildă, un m eniu săp tăm in al du ­
pă care să se facă aproviziona­
rea cu alim ente. D e asem enea,
în sala d e m ese e frig, a b o n a ­
ţii fiind nevoiţi să rn ăn în ce îm ­
brăcaţi.
La fel se poate vorbi şi des­
pre lipsa de curăţenie din b u că­
tărie. Aici stau d ep o zitate (din
lipsă de pod), scaune şi tocătoa­
re de carne, pereţii sînt scoro­
jiţi, în u n ele locuri in stalaţia e-
lectrică este necorespiinzătoare.
Sînt lucruri care unui bun
gospodar nu-i scapă din vedere
şi ar fi b in e d a c ă şi tov. L a în e r
E caterina, responsabila cantinei,
ar deveni şi ea o bună gospo­
dină.
GH. STOICOVICI
mondială reprezenta in 1932 abia un
sfert faţă de preţul din 1929.
O lovitură grea a primit îri anii cri­
zei şi agricultura. Prin faptul că nu
exista cerere de grîu romînesc pe pia­
ţa mondială, a scăzut preţul griului
de patru ori, ceea ce a făcut să se
micşoreze considerabil suprafeţele în-
sămînţate.
Sute de întreprinderi şi-au închis
porţile, determinînd o creştere a şoma­
jului. Intre anii 1929—1933 număru!
şomerilor a crescut de o ori, atingînd
în marea industrie peste 2 0 ta sută
din numărul total al muncitorilor.
In anii crizei situaţia oamenilor mun­
cii de la oraşe şi sate s-a înrăutăţii
nespus de mult. Burghezia şi moşie-
rimea romînă, urmărind ieşirea din
criză pe umerii celor ce muncesc, mer­
gea pe calea înfeudării ţării capita­
lului monopolist străin. Această poli­
tică de trădare a intereselor naţiona­
le şi-a găsit expresia în „planul de
!a Geneva“, elaborat în 1932 de impe­
rialişti care instituiau un control străin
direct asupra bogăţiilor ţării şi trebu­
rilor statului romîn.
Acest acord ruşinos a avut ca ur­
mare imediată, creşterea scumpete!, a
impozitelor, scăderea salariilor, introdu­
cerea „curbelor de sacrificiu"; jcreşte-
reă foametei şi mizeriei Ia oraşe şi
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1296
i BBS
A APĂRUT C E R C D E ECONOMSE CONCRETA
C U ACTIVITATE BUNA
in
N I ! « Politică \ P e b a z a e x p e r i e n ţ e i a c u m u l a ­ m i i “ , „ p r o c e s u l t e h n o l o g i c la r i n d , î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i p r o ­
te în conducerea în v ăţăm in tu lu i secţia m o b ilate“ şi altele. duselor şi creşterea productivi­
ROGER GARAUDY: de partid şi ţinînd seam a de s a r­ In activitatea cercului, pro- tăţii m uncii. U n fapt de m en ţio ­
cinile ca re sta u în faţa co lecti­ b lem ele le g ate d e căile de c re ş­ n a t este m o d u l de în to cm ire a
„L ibertatea"
vului de m uncitori, ingineri şi tere a productivităţii m uncii o- referatelor. P en tru fiecare dintre
tehnicieni, o rg an izaţia de partid cupă un loc im p o rtan t. T em ele ele a fost fixat un resp o n sab il
R oger G araudy, cunoscutul de la fabrica „V id ra“ din O răş- privitor la această pro b lem ă au şi un colectiv de 3 — 4 cu rsan ţi,
filozof m arx ist francez, se o-
tie, u rm ă re şte în d e ap ro ap e ca fost fo rm u late şi înscrise in p ro ­ în aşa fel, incit fiecare c u rsa n t
cupă in lu crarea sa de u n a p ro b le m ele eco n o m ice d ez b ătu te g ra m u l cercu lu i în u rm a u n o r să p articip e la în to cm irea a cel
dintre cele m ai dezbătute pro­ in cercu ri şi cu rsu ri să fie strins d ezb ateri ca re au av u t loc în fa­ puţin un referat, aducindu-şi
blem e : libertatea um ană. legate de procesul de producţie. brică cu prilejul unei consfă­ astfel co n trib u ţia la rezo lv area
tuiri de producţie unde s-a scos pr obl e m el o r teh n ic o- e c o n o m ic e.
P roblem a libertăţii om ului D acă în anul trecut tem atica la iveală fap tu l că u n eo ri c a li­
cercului de econom ie con­ Pe lingă acestea, cercul dez­
!-a p reo cu p at pe g în d ito ri din cretă n u era a x a tă în d eaju n s tatea p ro d u selo r pe ca re ie li­ b ate şi tem e de eco n o m ie p o liti­
cele m ai vechi tim p u ri. A u to ­ pe p ro b lem ele de p ro d u cţie, a- v re a z ă în trep rin d erii „ R e p u b li­ că, p ro b le m e actu ale ale politicii
nul acesta s-a rem ed iat in m are ca“ din B ucureşti, lasă de dorit. partidului, printre care se n u ­
rul analizează principalele teo­ m ăsură acest neajuns. In pro­ In afara tem elor arătate m ai m ără : „producţia de m ărfuri şi
rii despre libertate elab o rate gram ul cercului sînt prevăzute acţiu n ea legii valorii în so cia­
de-a lungul istoriei, arătînd tem e direct legate de producţie, sus, in p ro g ram u l cercului fig u ­ lism “, „centralism ul dem ocratic
rează un ciclu de 8 referate, pri­
su b stratu l lor de clasă. de m u n ca din fiecare secţie a vind utilizarea raţio n ală a m a- în con d u cerea econom iei so cia­
In cercetările sale G arau d y fabricii. Iată citeva din aceste şinilor-unelte, valorificarea tu ­ liste“ , „rolul organizaţiilor p ar­
tem e: „P lanul de producţie al turor rezervelor interne ale în­
se bazează pe lucrările clasici- j întreprinderii şi organizarea tidului în cond u cerea econom iei
lor m arx ism -len in ism u lu i şi pe m uncii pentru îndeplinirea rit­ treprinderii, reducerea preţului so cia liste“ etc. P erio d ic, in faţa
de cost, influenţa m uncii în a- cursanţilor se fac şi unele infor­
un uriaş m aterial faptic luat m ică a sarcinilor sale“, „căile salt asupra calităţii produselor
m ări asupra evenim entelor po­
din viaţa co n tem p o ran ă p en ­ reducerii co n su m u lu i specific de etc. T em atica cu p rin să în cele litice in tern e şi in tern aţio n ale.
tru a dem onstra lim pede că co lo ran ţi şi realiza rea de econo- 8 referate, u rm ă reşte, in prim ul O rien tată în această direcţie,
adevărata libertate om ul o activitatea cercului de econom ie
dobîndeşte num ai după revo­ Cursuri de croi şi menaj concretă de la fabrica „V id ra“
luţia socialistă. F ăcînd o com ­
O răştie aduce o contribuţie de
seam ă ia în d ep lin irea :u re g u ­
paraţie am ănunţită între „de­ La propunerea C om itetului co­ m em brele com itetului care cu­ laritate a planului de producţie,
nosc foarte bine această m eserie. la red u cerea p reţu lu i de cost al
m o craţia" cap italistă şi d em o ­ m u n al de partid din G helar, co­ producţiei, la îm b u n ă tă ţire a c a ­
La celălalt, curs gospodinele lităţii produselor.
craţia sovietică, G araudy sub­ m itetul de fem ei a deschis de prim esc indicaţii asupra m odu­
liniază superioritatea orîndu- curînd un curs de croi şi unul lui cum trebuie, p re g ă tite dife­ Ştiri culturale
irii socialiste. de m e n aj p en tru gospodinele din rite m încăruri, cum se o rg an i­
c o m u n ă. P în ă în p rezen t la p ri­ zează o m asă, cum se prepară U niversitatea populară a sub­
De o deosebită actualitate m ul curs s-au înscris şi frecven­ an u m ite com poturi, prăjituri etc. filialei S .R .S .G . din A lba Tulia
d esfăşo ară în an u l de în v ă ţă m în t
este ex p u n erea cu p rin să în vo­ tează 54 g o sp o d in e de diferite ILEANA ELOR INCAŞ 1958-1959 un bogat program de
studiu. S ăptăm înă trecută, spre
lum , a eforturilor făcute de vîrste. L ecţiile teoretice şi p rac­ corespondentă exem plu, prof. M ag d alen a A rie-
şan , a p red at lecţia „O rig in ea
cercurile cele m ai reacţionare ) tice sînt predate cu reg u laritate
ale burgheziei franceze de a 1 şi în m od v o lu n tar de către
îm pinge F ranţa spre fascism . ^
V olum ul este prefaţat de )
Q A n t e h n l e i d nM a u r i c e T h o r e z s e c r e t a r g e n e - j aAAAAAAAAAA) şi evolu ţia-o m u lu i“, iar dr. Lu-
ral al P. C. Francez. ca C hiţulescu a predat lecţia
__! ,__I *) --’ •--<*—f •-! V de leimte „G um funcţionează sistem ul n er­
v o s“. D upă aceste lecţii au ru la t
film e docum entare. U n iv ersita­
c d a fu & U A jf (m . Aplicarea, metodelor avan­ tice a unui burghiu pentru tea, care funcţionează în şcoala
nr. 4 din strada T udor V ladim i-
EDITURA POUTICÂ
sate în exploatarea zăcămin­ perforat in lemn, folosit în a- r e s c u , e s t e . f r e c v e n t a t ă c u i n t e ­
telor de fier duce la mărirea batajul cu surpare. Producti­ r e s d e p u b l i c u l d i n o r a ş u l ' A l b a
productivităţii muncii şi la vitatea a crescut cu 800 la
însemnate economii. De acest sută faţă de vechea metodă. Iulia în fiecare joi din s ă p tă ­
m înă..
fapt şi-a dat foarte bine sea­ La fel, s-au îmbunătăţit lu­
ma tovarăşul loan liana, şe­ crările de pregătire la mina ?
C u cîteva seri în u rm ă a avut
ful minei de vest de la ex­ Valea Iberii, prin executarea l o c l a c a s a r a i o n a l ă d e c u l t u r ă
ploatarea minieră Ghelar. De suitoarelor prin zăcămînt. Din d i n A l b a I u l i a o s e a r ă l i t e r a r ă
aceea el a fost printre primii antecalculele făcute reiese o. î n c h i n a t ă m a r e l u i p o e t r u s A . S .
care¦au studiat şi au pus in economie de peste 300.000 lei.
aplicare o serie de metode noi Văzînd rezultatele frumoase Puşkin. Tov. prof. D an P ăcală
de lucru. a prezentat expunerea „V iata şi
obţinute în producţie, în ur­ o p era lui P u şk in “ , apoi s-a a u ­
Printre noile metode intro­ ma aplicării acestor metode, d i a t u r i f r a g m e n t d i n o p e r a
duse şi experimentate in sec­ tovarăşul loan Jianu a stu­ „ B o r i s G o d u n o v “ d e M u s o r g s k i .
torul minei de vest a fost me­ diat pentru a pune în practi­
C artea econom istului englez ?
toda de exploatare a zăcă- că încă patru noi metode. A- R ecent a av u t loc în sala m ică
J o h n E a t o n e s t e c o n s a c r a t ă c r i ­ mîntului de fier cu front lung, cestea se găsesc în prezent a c a s e i r a i o n a l e d e c u l t u r ă d i n
ticii k ey n esism u lu i de pe poziţii cu surparea tavanului. Prin în studiu la cabinetul tehnic A l b a I u l i a ş e d i n ţ a p l e n a r ă a
m arxiste. In lucrare sînt dem on­ aceasta s-a înlocuit vechea din cadrul Trustului minier cercului literar „Ion B udai De-
strate falsitatea şi caracteru l de­ metodă de exploatare cu aba­ Hunedoara— Teliuc. le a n u “ .
m agogic al diferitelor „teorii“ taj cameră, făcînd ca produc­
şi soluţii keynesiste cu privire tivitatea muncii să crească cu Pentru interesul cu care a- A u tost prezentate şi stu d iate
la p o sib ilitatea în lătu ră rii crize­ 36 la sută, să se realizeze plică cele mai avansate şi ce­ cîteva lucrări în versu ri şi lu ­
economii de manoperă de le mai productive metode de crarea în proză „D o u ă to a m n e “
lor econom ice, şo m aju l cronic 78.000 lei. muncă, tehnicianul loan Jia­ de Ion Lim beanu. D upă studie­
nu a fost decorat cu „Meda­ rea lucrărilor prezentate, profe­
de m asă şi altor racile ale capi­ O altă metodă aplicată cu lia Muncii“. sorul M untean Ştefan a vorbit
succes este aceea de adapta­ despre „Im aginea artistică“.
talism ului în condiţiile m en ţi­ re la perforatoarele pneuma­ ARON PIJRCA
TOMA PETRU
nerii relaţiilor capitaliste de corespondent
producţie. corespondent
sate. Totodată „planul de la Geneva« potriva interzicerii întrunirilor şi con­ borat un program ce prevedea pe lin­ au căpătai în această perioadă luptele
gă principalele revendicări ale munci­ muncitorilor ceferişti şi petrolişti. Din
însemna călcarea în picioare a suve­ greselor. La 29 ianuarie 1931 are loc torilor şi lupta împotriva fascizării ţă­ iniţiativa P.C.R., ia 20 martie 1932
rii, împotriva pregătirii războiului an- s-a convocat o conferinţă pe ţară a
ranităţii naţionale a ţării. o mare întrunire muncitorească în faţa tisovietic, etc. reprezentanţilor sindicatelor C.F.R. ca­
re a avut o importanţă hotărîtoare
In 1933 salariile atingeau abia 50 sediului sindicatului C.F.R. la care iau Un rol deosebit de important în via­ în organizarea eroicelor lupte desfăşu­
ţa Partidului Comunist Romîn şi în rate mai tîrziu de muncitorii ceferişti
la sută faţă de nivelul salariilor din parte peste 10.000 oameni. După întru­ ceea ce priveşte stabilirea sarcinilor şi petrolişti. La conferinţă au parti­
legate de conducerea luptelor revolu­ cipat reprezentanţii sindicatelor cefe­
1929. Politica „curbelor de sacrificiu“, nire, pornind în demonstraţie, munci­ ţionare în perioada crizei economice, riste din Bucureşti, laşi, Cluj, Galaţi,
Paşcani, Braşov, Timişoara, Simeria
a scăderii salariilor şi a concedierilor, torii sînt atacaţi de poliţie şi jandarmi. l-a avut Congresul al V-lea a! parti­ etc.
dului, ţinut în decembrie 1931.
s-a intensificat tot mai mult începînd Cad morţi şi răniţi. Conferinţa a discutat sarcinile care
Congresul al V-lea al P.C.R., zdro­ reveneau muncitorilor ceferişti în des­
cu anul 1932. „Planul de la Geneva" Solidarizîndu-se cu muncitorii de la bind teoriile oportuniste referitoare la făşurarea luptelor revoluţionare în­
revoluţie, a precizat că Romînia se gă­ dreptate împotriva ofensivei capitaliş­
prevedea concedierea a 30 la sută din Grivifa, ceferiştii din cele mai impor­ seşte în faţa desăvîrşiriî revoluţiei bur- tilor romîni şi străini. Conferinţa a
ales un Comitet Central de acţiune
salariaţi şi aplicarea a trei curbe de tante centre organizează adunări de ghezo-democratioe şi că în ţara noastră pe ţară, iar ca secretar ai acestui co­
există toate condiţiile pentru a se tre­ mitet a fost ales tovarăşul Gh. Gheor-
sacrificiu care să scadă cu 60 ia su­ protest împotriva provocărilor guver­ ce apoi neîntrerupt la revoluţia socia­ ghiu-Dej.
listă.
tă salariile funcţionarilor publici. nului. Ca urmare a luptei unite a Conferinţa muncitorilor ceferişti a
Congresul al V-lea a pus ca sar­ însemnat un important pas înainte
Peste tot, în întreaga ţară, ia oraşe muncitorilor ceferişti, guvernul s-a vă­ cină lupta pentru cucerirea majorităţii pentru pregătirea şi organizarea lupte­
clasei muncitoare şi a stabilit tactica lor ceferiştilor.
şi safe. domnea cea mai neagră mize­ zut silit să înceteze temporar conce­ frontului unic muncitoresc de jos. Con­
Comitetul Central de acţiune al cefe­
rie şi suferinţă. Desele guverne care dierile. gresul a precizat, de asemenea, ne­ riştilor a trecut Ia organizarea munci­
cesitatea legării luptelor economice cu torilor din principalele centre ceferiste;
se schimbau în perioada crizei nu fă­ Ridicîndu-se pentru apărarea intere­ cele politice. se organizează mitinguri, întruniri,
ceau altceva decît să găsească noi selor lor legitime, împotriva ofensivei îmbinîndu-se lupta pentru revendică­
metode de exploatare crîncenă, de în­ regimului burghezo-moşieresc, care lo­ Congresul al V-iea a hotărît ca par­ rile economice imediate, cu lupta îm­
şelare a maselor muncitoare şi de a- vea în nivelul de trai al oamenilor tidul să-şi intensifice activitatea în rîn- potriva fascismului şi războiului şi cu
dîncire a dependenţei ţării faţă de im­ muncii, muncitorii ceferişti şi petro­ dui ceferiştilor, să dea un caracter po­ demascarea concretă în faţa maselor a
perialiştii străini. Tot felul de „ex­ lişti au trecut la contraofensivă. litic luptelor muncitorilor de la C.F.R. trădării şefilor social-democraţi — sar­
perţi“ şi „controlori" străini, repre­ cini cuprinse în programul adoptat de
zentanţi ai marilor bancheri din apus Valul de nemulţumire faţă de po­ In anul 1932, cînd criza economică conferinţa ceferiştilor din martie.
dirijau întreaga viaţă economică şi po­ litica dusă de clasele dominante a cu­ a atins punctul culminant, luptele re­
litică a ţării, stabileau noi măsuri de prins ceie mai largi pături ale celor voluţionare ale maselor muncitoare s-au La sfîrşitul anului 1932, situaţia
înrobire şi înfometare a maselor mun­ ce muncesc din ţara noastră. Alături intensificat şi mai mult. In acest an, muncitorilor ceferişti s-a înrăutăţit şi
citoare. de ceferişti s-au ridicat la luptă mi­ P.C.R., aplicînd în viaţă hotărîriie Con­ mai mult. A fost suprimată indemni­
neri din Valea Jiului, metalurgist! şi gresului al V-lea, a reuşit să obţină zaţia de chirie şi alocaţia de scumpe­
Executind ordinele stăpînilor, guver­ tipografi din Bucureşti şi alte oraşe. te, ceea ce a făcut să scadă din nou
nele ce se perindau ta cîrma ţării Acţiunile acestea au avut răsunet şi succese de seamă în organizarea şi salariul real al muncitorilor. Pentru
înăspreau exploatarea, asuprirea naţio­ în păturile ţărănimii muncitoare. Iz­ conducerea luptei maselor populare. începutul anului 1933, guvernul bur­
nală, încurajau mişcarea fascistă le­ bucnesc răscoale izolate în mai multe ghezo-moşieresc preconiza să introdu­
gionară. sate. începuseră frămîntări în rîndu- Partidul Comunist a organizat şi că o nouă „curbă de sacrificiu“.
condus puternica dem onstraţie din fe­
P.C.R. — conducătorul rile intelectualilor, a studenţilor. Toate bruarie 1932 a muncitorilor ceferişti din Politica de jaf a regimului burghe-
luptelor ceferiştilor şi Bucureşti, greva muncitorilor de la
acestea arătau că regimul burghezo- Reşiţa, greva docherilor de la Galaţi,
petroliştilor moşieresc este şubred, că împotriva greva muncitorilor din Arad şi altele.
® Iui s-au ridicat ia luptă largi mase O mare amploare şi combativitate
Muncitorii ceferişti au fost printre ale oamenilor muncii.
primii împotriva cărora s-au îndreptat In fruntea luptelor revoluţionare se
loviturile reacţiunii.
găsea Partidul Comunist Romîn, forţa
Cînd în ianuarie 1931 conducerea politică în stare să organizeze şi să
C.F.R. concediază 1.500 muncitori, în­ conducă toate acţiunile maselor mun­
treaga muncitorime de la Atelierele citoare îndreptate împotriva exploata­
C.F.R. Gri viţa şi Bucureşti Nord se torilor.
ridică nu numai împotriva concedieri­ Din iniţiativa P.C.R. s-a organizat
lor masive, dar şi împotriva măririi Conferinţa pe ţară a nntncilorilor ce­
impozitelor, pensionărilor forţate, îm­ ferişti, petrolişti şi mineri, care a ela­