Page 67 - 1959-02
P. 67
Nr. 1296 DRUMUL SOCIALISMULUI Pa<T 3
a BBggafflaaggg
Prin scnpiapea duratei de elaborare a şarjelor H L IG B A M E E X iE W ^ t
de otel, la indic! de utilizare cîf mai ridicaţi Q jh ii ti& a
sţuweăţbutuL Propagandiştii „războiului rece“ rar
tei lichide şi a d o lom itei. In tra si impună Suediei arma atomică
rea în funcţiune,^ în viitorul a-
D upă cum a stabilit plenara Ing. AUREL BlRSAN propiat, a m elanjorului, a cup M O SC O V A . (A gerpres). — buţia la d ezv o ltarea relaţiilor
6 .6 . al P .M .R . din noiem brie torului de dolom ită va duce în Intr-un articol sem nat de „O b
1958, creşterea producţiei de şeful noii oţelării Martin, m od sig u r Ia o a p ro v izio n are servator“ ziarul „P rav d a“ citea prieteneşti între U .R .S.S. şi S u
m etal pe an u l în curs şi în sp e ritm ică. T ot privitor la ap ro v i ză fapte care dovedesc că con
cial a celei de oţel, poate şi tre Combinatul siderurgio — Hunedoara zionare în tîm p in ăm greutăţi din O brigadă de mineri. Hri gata, gata să dea durchul edia, unele p erso n alităţi fac în
b u ie să fie realizată prin folosi cau za lipsei unor piese de da Mihai, şeful brigăzii, (străpungerea) s-a ivit hiba: ducătorii N .A .T.O . exercită p re
rea m ai intensivă a agregatelor, se realizeze un spor de producţie schim b la m a carale. A cest lucru greşiseră topografii cînd au siuni asu p ra N orvegiei, D an e presă aluzii destul de tra n sp a
respectiv a cuptoarelor M artin peste prevederile planului de a provocat în repetate rînduri membru de partid. Şeful de făcut socoteala lungimii sui m arcei şi Suediei în problem a
adică prin sporirea continuă a 1.858,8 to n e oţel. întîrzieri în elab o rarea unor ş a r schimb, Petru Găiai, candi torului. De, e greu să deter arm ei atom ice şi arm ei rache rente la posibilitatea „unei pri
indicilor de utilizare. je, la c u p to ru l 3 m ai ales. mini exact ce-i in adîncuri, tă. A u to ru l articolului a ra tă că
In ce priveşte situaţia prim ei dat de partid. Al doilea şef acolo unde nu pătrunde pri în p lan u rile lor cercurile a g re m ejdii atom ice“ pentru S uedia
A cest lucru e necesar date decade a lunii februarie de a- O dată rezolvate aceste proble de schimb, Kerebeţ Ovidiu, virea sau unealta omului. Mai sive din O ccident acordă o m are
fiind cerinţele sporite ale econo sem enea se co n stată lucruri m e se v a putea trece la o p ro utemist. Din brigadă mai fac trebuia săpat. Cît ? Nu puteau im portanţă înzestrării cu arm e din partea U niunii Sovietice
m iei n aţio n ale şi posibil, prin bune. M edia indicelui realizat ducţie ritm ică, constantă, res parte şi Nicolae Ungureanu, atom ice a arm atei suedeze, deşi
gradul înalt de tehnicitate a a- la cele trei cu p to a re se ridică la pectiv la o b ţin erea u n o r indici Cosma Gheorghe, Sandu Mi spune nici topografii, nici S u ed ia nu p articip ă la blocurile ceea ce, se în ţeleg e, n u p o ate fi
gregatelor de care dispunem . 5,43 to n e oţel pe m .p. v atră şi de utilizare înalţi şi constanţi hai, Bică Nicolae. Este briga minerii. Exact se putea şti decît rodul im ag in aţiei lor b o l
C onferinţa regională de partid, zi calendaristică. totodată. m ilitare ale puterilor occidenta
de asem enea a subliniat necesi da care a deschis un nou doar atunci cind se dădea le. P ro p a g a n d iştii „ ră z b o iu lu i n ă v ic io a s e .
tatea orientării activităţii oţela- G unoscînd că angajam entul L ip su rile de m ai su s ne-'au drum spre cărbunele minei aproape de capătul stratului. rece“ fac to t ce le stă în p u
rilor în ac eastă direcţie. n o stru în întrecerea cu siderur- frînat m unca. Gu condiţia lichi Lupeni. Huda cu ortacii săi s-au aşe tinţă pentru a face poporul sue D upă cum arată articolele pu
giştii reşiţeni e realizarea unui d ării lor, m ai ales prin d area zat la sfat. dez să creadă că este necesar
M obilizaţi de sarcinile trasate indice d e 6 to n e pe m .p. şi zi, în fu n cţiu n e a m elan jo ru lu i şi a Brigada aceasta pare un ca Suedia să posede, arm a ato blicate de presa suedeză, îndeo
şi u rm ă rin d situ aţia pe zile, co n cuptorului de dolom ită, vom a- tot. Oamenii lucrează împreu — Apăi, mergem mai de m ică.
prin ho tărîrile plenarei C .C . al statăm că în unele n e-am a p ro vea posibilitatea să realizăm în sebi de ziarul „A ftonbladet“,
P.M .R . şi a C onferinţei regionale piat sim ţitor d e cifra a n g a ja trim estrul IV al anului curent un nă in bună înţelegere, stră- parte pînă om găta — a fost La această cam panie propa
de partid, colectivul noii oţe- m ent. E ste cazul zilelor 5, 8 şi indice de utilizare constant de duindu-se să ducă la îndepli hotărîrea luată. Şi s-au pus gandistică provocatoare partici cercurile lucide din S uedia îşi
lării M artin a trecut neîntârziat 10 februarie, în ca re am realizat 6 tone oţel pe m .p. v atră şi zi nire sarcinile de plan. Aşa pă în prim ul rînd acele cercuri
la lu area m ăsu rilo r care să ducă 5,85, 5,75 şi respectiv 5,74 tone calendaristică, dacă nu m aţ a lucrat brigada lui Huda iar pe muncă. Au lucrat pînă ale presei din S uedia care s-au dau seam a că vorbele despre
la o continuă creştere a pro d u c oţel pe m .p. şi zi calendaristică. m are. Mihai şi cînd a avut de făcut spre sfîrşitul lunii ianuarie. făcut de m ult cunoscute prin
M ai m u lt chiar, în ziua de 6 După semne şi după determi „întărirea neutralităţii suedeze“
ţiei. ne-am depăşit angajam entul In ce n e p riv e şte p e noi, oţe-r un suitor de aeraj de la ori nările care se puteau face cu ostilitatea lor faţă de U n iu n ea
P entru aceasta, sarcinile au realizînd un indice de 6,30. larii, am p reconizat a lua o sea zontul 800 la orizontul 850. mai multă precizie, se arăta Sovietică şi prin ataşam entul cu ajutorul înarm ării atom ice nu
m ă de m ăsuri printre care pre că suitorul se apropia de ca
fost pe larg dezbătute de către Tot atît de adevărat însă e lungirea cam paniei cuptoarelor Tare grea a fost lucrarea a- păt. Nu mai ştiau nici ce-i o- fată de blocul N .A .T.O ., ca zia sînt decît un parav an pentru
întreg colectivul oţelăriei. T oto faptul că în unele zile sîntem între două reparaţii, introduce ceasta. Au mers cit au mers boseala, nici ce-i greul. Huda rul’ „ D a g e n s N y h ete r“ . P ro v o a
m ult sub a n g a ja m e n t şi chiar rea de m aterial bazic în rîn d u prin stratul de cărbune, apoi că în să u im ire că şi unii rep re cam uflarea adevăratelor scopuri
d ată, s-a ad u s la cu n o ştin ţa tu sub planificat. E ste cazul zilelor ri le su p e rio a re ale g ră ta re lo r, numai în steril. Rocă dură. stătea deseori în fiecare zentanţi oficiali nu s-au jenat
turor ce anum e înseam nă indice 1 şi 3 februarie. m odificarea construcţiei injec- In afară de asta, înclinaţia era schimb să vadă cum merg lu să joace rolul de propagandişti ale acelora care, nedîndu-se în
de utilizare, s-au arătat m ijloa toarelor, exploatarea m ai raţio mare: spre sfîrşit au lucrat crurile, să ajute, să îndrume. ai zarvei despre „prim ejdia“
cele de creştere a acestuia, sta- P e cuptoare situaţia e şi m ai nală a bolţilor şi altele. In sco pe o înclinaţie de 75 de gra din răsărit. In loc să se că lă lături de la nim ic, se străd u iesc
bilindu-se concret căile de inten concludentă. In ziua de 6 febru pul urm ăririi situaţiei realizării de. Şi mai era ceea: lo'cul de ? uzească după interesele întăririi
sificare a procesului de producţie arie, la cuptorul 3, am realizat indicilor, am p u s Ia p u nct un muncă era de asemenea na p ă c i i , în Iog s ă - ş i a d u c ă c o n t r i să abată ţara de pe calea n eu
p e n tru a se a ju n g e la scu rta re a un indice de 7, iar la G uptorul sistem de grafice : grafic de u r tură că nu se putea Între La 4 februarie a.c., au in
d u ratei şarjelo r, ia o producţie 1 un indice de 6,74. In aceeaşi m ărirea indicilor de utilizare pe buinţa nici măcar un troliu trat in schimbul I Huda, Ke tralităţii. i
zi d u rata şarjelo r la cuptoarele cuptoare, zile şi oţelărie, grafic pentru ridicarea greutăţilor, rebeţ, Bică şi Ungureanu.
ritm ică. respective a fost de 10 şi respec de urm ărirea duratei şarjelor, G uvernul suedez, scrie ziarul
tiv 9,30 ore, ad ev ărate recorduri. grafic de urm ărirea duratei a- aşa că lemnul pentru armă Ştiau precis că mai au puţin
6 a prim m ijloc de îm b u n ătă P rin aceasta se verifică cifric justârii cuptoarelor. T ot în acest tură trebuia tras cu mina. 25 de săpat pînă să dea druchul. „P rav d a“, a am înat deocam dată
ţire a indicelui de utilizare a afirm aţia anterioară, cum că scop, am stabilit criteriile de a- Se apropia momentul — du
cuptoarelor s-a preconizat redu scurtarea duratei de elaborare a •preciere a şarjelor rapide, crite de lemne pentru fiecare me pă zgomot se vedea că pere adoptarea vreunei hotărâri cu
cerea duratei de elaborare a şar şarjelor contribuie în m are m ă rii su p u se a p ro b ă rii. tru de armătură să fie trase tele din faţă se subţiază din privire la înzestrarea arm atei
jelor. P en tru aceasta s-a pus un su ră la sp o rirea indicelui de u ti cu funia pe suitor În sus, nu-i ce in ce mai mult. Im ora
lizare. A m convingerea că aceste' deloc un lucru uşor. Dar co 14, vîrful sfredelului a înce suedeze cu arm a atom ică. T re
m are accent pe organizarea locu m ă su ri vor d u ce p e viitor la re a munistul Huda Mihai şi or
rilor de m uncă in scopul d es D iferenţele m ari de la zi la zi lizarea unor indici înalţi, deci put să se învîrtească in gol. buie să sperăm că poporul sue
coperirii rezervelor existente şi în ce priveşte indicii de utilizare la d ep ăşirea p lan u lu i de p ro d u c tacii săi ştiu pentru ce mun Era ora la care trebuia să vi
constituie un alt aspect al pro ţie. P en tru aceasta însă, solici cesc, aşa că treaba asta au nă schimbul următor. Dar dez, iubitor de pace, va zăd ăr
a lichidării tim pilor m orţi. blem ei şi anum e aspectul n eg a tăm sprijinul conducerii com bi făcut-o cu multă plăcere. oamenii, n-au plecat. Au lu
S-a h o tărît în această direcţie tiv. A cest lu cru d u c e la n erit- natului m ai ales în ce priveşte crat pînă la 8 seara, cînd nici planurile reacţiunii, care u r
m icitatea producţiei, cazurile cînd aprovizionarea ritm ică cu cele S-au apucat de - lucru În
ca principale m ăsuri, stabilirea, abia reuşim să ne în cad răm în necesare bunei desfăşurări a toamna anului trecut Suito străpungerea a fost desăvîr- m ăresc să abată Suedia de pe
unui regim term ic corespunză p la n fiin d d e stu l de dese... G ău - procesului de producţie. .... rul trebuia să aibă, aşa cum şită. Lungimea totală a sui
tor, care să d u că la o b ţinerea indica schiţa întocmită de torului : 82 de metri. S-a cal ca lea n eu tralităţii şi, prin a c eas
tem peraturii necesare desfăşură topografi, 51 de metri.
rii in tense a procesului teh n o lo culat că la lungimea asta, lu ta, va asig u ra condiţiile dezvol
gic, stabilirea reţelei de în c ărca Au mai suduit ei cind lem crarea a fost terminată cu cel
re, cea m ai co resp u n ză to are în nul ce-l trăgeau cu funia se puţin 10 zile înainte de ter tării sale paşnice viitoare şi
condiţiile actuale. C a o altă m ă agăţa de vreo ieşitură a pere men. Ziua următoare, suito
sură, s-a urm ărit m ărirea d u ra telui de stîncă, dar au lucrat rul de aeraj dintre orizontul m e n ţin e re a p ăcii şi liniştea' în
bilităţii. oalelor de turnare. P ri oîrtos înaintind metru cu'me 800 şi 850, a fost dat pro Europa’ de nord.
m ele rezultate sînt îm bucurătoa tru, apr.opiindu.-se astfel ¦ de
ţintă. Şi nu se poate spune ducţiei. S-a deschis încă un i l l H rAri f i Ciig® francez
re. D acă înainte, o oală era. fo că unul a lucrat mai puţin drum spre cărbunele mult şi
losită de circa 6 ori, acum s-a ca altul. Şi cînd crezură că-s bun al minei Lupeni. BRA ZZA V ILLE (G ongo fran condus de abatele F ulbert Toul-
a ju n s la circa 7 ori şi ju m ă ta te . cez) (A gerpres). — In ultim ele gu, agentul colonialiştilor fran
In prezent se experim entează A. PASCU cîteva zile în localităţile B acon- cezi.
p re lu n g ire a acestei d u ra te la go şi P otopoto din G ongo fran
10-11 tu rn ă ri. cez au izbucnit tulburări. A ces A utorităţile coloniale france
te tulburări au fost provocate ze au intervenit cu brutalitate.
O atenţie deosebită s-a acor de politica colonialistă care u r P o triv it datelor oficiale, pînă în
dat şi se acordă conferinţelor cu m ă reşte să creeze disensiuni în prezent s-au înregistrat,- în u r
caracter tehnic, legate de o p era
ţiunile de elab o rare şi tu rn a re a sinul populaţiei indigene pen m a ciocnirilor sîngero'ase care
şarjelor de oţel. A ceasta în sco tru a-şi putea întări dom inaţia.
pul creşterii calificării p ersona T ulburările au izbucnit totodată au av u t loc, 50 de. m o rţi şi n u
lului oţelăriei. datorită opoziţiei crescînde a
populaţiei îm potriva guvernului m eroşi răniţi. P otrivit însă altor
R ezultatele de pînă acum sînt
concludente şi vorbesc despre surse num ărul m orţilor şi al ră
justeţea orientării noastre spre
sporirea indicilor de utilizare. niţilor este m ai m are.
In luna ianuarie indicele plani
ficat a fost d ep ăşit cu 0,28 la Emiterea unei noi manete în R. P. D. Coreeană
sută, reuşindu-se prin aceasta să
tînd rezolvarea acestei situaţii PH E N IA N (A gerpres). — D u R .P.D . C oreene, se schim bă pen
pă cum a anunţat postul de. ra
n e-am trezit în faţa unul com ÎNTRECERI a r t i s t i c e dio P h en ia n , G ăb in etu l de . .M L tru 100 de voni din vechea v a
plex de problem e, în m od acu t niştri al R .P.D . C oreene a adop lu tă a. B ă n c ii C e n tr a le a C o re e i
ta t o h o tă rîre cu p riv ire la e m i
ridicîndu-se problem a aprovizio O d ată cu d esfăşu rarea fazei, echipele de dansuri din satul pa,. S în crai, P e ştişu M a re şi terea unei noi m oriete. de nord. S um a pentru schim b
nării ritm ice a cuptoarelor cu intercom unale a celui de al V- P etreni şi B ăcia. D e asem enea G inciş. G adrele didactice şi acti nu este lim itată. In m od cores
cele necesare. lea concurs artistic de am atori s-au m ai prezentat soliştii v o viştii culturali din aceste sate, U n von (m oneta R .P.D . C ore p u n z ă to r m ă rfu ri ie c a re co sta u
de la B atiz, ce a av u t loc la 15 cali Ivonici E m ilia, E m ilia considerăm că nu şi-au făcut d a ene — N .R .) în noile bancnote, 100 de voni, în vechea' valută,
In ce priveşte fierul vechi, februarie a.c., s-a încheiat p ri Suvaină, solistul instrum entist toria şi m ai m ult putem afirm a em ise de B anca C entrală a vor costa un von în noua v a
spre exem plu, deşi acesta există m a etap ă a acestui concurs în că au subapreciat această m iş lută.
în stoc, noi îl p rim im în m o d Ion L ingurarii şi alţii. care artistică.
neritm ic, fapt ce ne afectează raionul H unedoara. L a fazele intercom unale de Inflaţie în Coreea de sud
m unca. C auzele trebuie căutate P e scena căm inului cultural T otuşi, su ccesele realiza te la
în activitatea secţiei de alim e n la P eştişu M a re şi R ap o lt s-au fa z e le in te rc o m u n a le n e d a u în-- PH E N IA N (A gerpres). — A- paraţie cu anul 1953. Inflaţia a
tarea oţelăriilor. D upă toate pro din B atiz şi-au arătat talentul evidenţiat pe locul I echipele de genţia centrală telegrafică core provocat o sporire considerabi
babilităţile, secţia respectivă a- noi form aţii artistice de dansuri cor din G ristur şi S întandrei, e- crederea că Ia faza raio n ală ce ea n ă relatează că în ultim ii ani lă a preţurilor pe piaţă.
flîndu-se în organ izare, pro b le ca : echipa de dansuri din satul chipele de dansuri din C n stu r în C oreea de su d a crescut co n
m a fie ru lu i v ec h i v a fi s o lu ţio S treisîngeorgiu şi echipa de şi A rchia şi brigăzile artistice v a av e a loc la sfîrşitul lui m a r siderabil cantitatea de bani a- C reşterea inflaţiei în C oreea
nată favorabil cît de curînd. dansuri rom îneşti din B atiz. clin S im e ria V ech e şi R a p o lt. flaţi în circulaţie. de sud este provocată de pune
A ceste form aţii au reuşit să se tie întrecerea v a constitui un
N u putem să nu arătăm că P în ă la sfîrşitul anului 1958 rea in circulaţie a valutei pen
bilanţ rodnic. su m a de bani aflată în circu la tru acoperirea uriaşelor cheltu
ţie a crescut de 6,4 ori în co m ieli m ilita re ale au to rită ţilo r
T o t în ce p riveşte ap ro v izio claseze p en tru faza raio n ală. de la acest co n cu rs au lipsit e- FLORIN IZDRÂ1LA lisînm aniste.
narea, sim ţim uneori lipsa fon- I La concurs s-au prezentat şi chipele artistice din Strei, T îm - corespondent
zo-moşieresc a dat naştere unui puter 1 0 la sută a salariilor ceferiştilor şi presiunea miilor de muncitori, direc lor a fost încununată de succes. Pa Muncitorilor ceferişti li s-au alătu O puternică m anifestele nic de jos, peste capul elementelor
nic val de proteste şi unor noi lupte reînceperea concedierilor muncitorilor ţia a fost silită să anuleze ordinul de tronii au fost siliţi să renunţe la con rat peste 1 2 . 0 0 0 de muncitori de la a unităfii clasei muncitoare
revoluţionare care s-au desfăşurat la petrolişti, o dată cu anul 1933. suprimare a aconturilor. cedieri, să se angajeze a respecta pre alte întreprinderi din Capitală, care reformiste. Aceste lupte au făcut să
începutul anului 1933, anul cînd a vederile contractului colectiv. s-au adunat în jurul atelierelor. Luptele de la Griviţa din 15—16 fe crească încrederea proletariatului în
avut loc eroica luptă a muncitorilor Atuncitorii nu mai puteau suporta La 31 ianuarie a .avut loc o nouă bruarie 1933 reprezintă una din cele forţele sale, s-a întărit convingerea
ceferişti de la Griviţa. noile poveri aruncate asupra lor de grevă demonstrativă a muncitorilor ce Alăsurile de represiune luate împo In sprijinul greviştilor au venit nu mai mari bătălii de clasă dusă de po celor ce muncesc că sub conducerea
burghezie şi tnoşierime. Sub condu ferişti de la Griviţa prin care se cerea triva mişcării muncitoreşti, şi în spe numai muncitori, dar şi intelectuali, porul nostru împotriva regimului bur partidului, odiosul regim burghezo-mo
Caracterul luptelor cerea partidului ei s-au ridicat la luptă. aprobarea revendicărilor formulate la cial împotriva P.C.R. care se situase studenţi şi meseriaşi. întreaga popu ghezo-moşieresc. Aceste lupte au ve şieresc poate fi răsturnat, cei ce mun
Această luptă avea un pronunţat ca 28 ianuarie. Infrucît direcţia a refuzat în fruntea luptei revoluţionare, arătau laţie muncitoare a Bucureştiului s-a rificat în practică justeţea liniei poli cesc pot să-şi ia soarta în propriile
din februarie 1933 racter politic. Era no numai o luptă să dea răspuns la cererile muncitori în mod limpede că guvernul naţional- ridicat să sprijine lupta ceferiştilor. A tice a P.C.R. stabilită la Congresul al mîini.
pentru revendicări economice, ci o lor, s-a hotărît ca Ia 2 februarie să ţărănist va face totul pentru a îndeplini fost o solidaritate încă necunoscută în V-lea cu privire la rolul de hegemon al
Anul 1933, anul în care s-a desfă luptă împotriva fascismului, pentru înceapă o nouă grevă. „planul de la Geneva“, plan de înro ţara noastră şi care a înspăimîntat proletariatului în lupta revoluţionară *
şurat cea mai puternică manifestare de apărarea independenţei ţării. bire economică şi politică a ţării. A- de moarte guvernul. de eliberare naţională şi socială. Mun
luptă revoluţionară a clasei muncitoa Greva de la 2 februarie a fost pre Eroicele lupte ale muncitorilor de
re din ţara noastră, cunoscută pînă Linia politică a partidului pătrundea gătită temeinic de organizaţia de par cest lucru a fost prevăzut de P.C.R. Pentru a înăbuşi greva, guvernul citorii ceferişti au ieşit învingători din la Griviţa purtate în februarie 1933
atunci, a început cu intensificarea m ă în rîndurile celor mai largi mase de tid şi comitetul de acţiune. S-a ales care a atras atenţia muncitorilor că a recurs la represalii sălbatice. Cu a- 'punct de vedere politic şi moral. A- n-au fost zadarnice. Scopul pentru ca
surilor guvernului burghezo-moşieresc muncitori. Se întăresc organizaţiile de un comitet de grevă, s-au organizat în ciuda concesiilor făcute, guvernul jutorul armatei a fost risipită mulţimea ceste lupte au avut un caracter antiim- re s-au ridicat la luptă ceferiştii s-a
îndreptate împotriva nivelului de trai partid de la C.F.R. Conducătorii cefe gărzi de autoapărare. Cu muncitorii de reacţionar nu va renunţa la planurile care înconjura atelierele şl apoi s-a perialist şi antifascist, au dus la că realizat, sub conducerea partidului, du
al muncitorilor. Muncitorii ceferişti, pe riştilor, tovarăşii Gheorghe. Gheorghiu- sale şi de aceea este necesar ca mun deschis focul împotriva greviştilor. In derea guvernului Vaida şi la eşecul pă 23 August 1944.
trolişti şi din celelalte ramuri ale in Dej şi Chivu Stoica, dau îndrumări la Griviţa s-au solidarizat mii de mun citorii să fie pregătiţi de luptă pentru 16 februarie au căzut ucişi sute de „planului de la Geneva“ .
dustriei îşi manifestă hotărîrea de a comitetelor de acţiune, pregătesc mun citori de la alte întreprinderi din Bucu a putea respinge atacurile care vor fi muncitori, iar alte sute au fost ră Poporul nostru muncitor a zdrobit
lupta pentru apărarea drepturilor lor, citorii în vederea ducerii cu' succes reşti şi ceferiştii de la Iaşi şi Galaţi. îndreptate împotriva lor de clasele do niţi. In această luptă a fost ucis şi Luptele de la Griviţa au demonstrat pentru totdeauna cătuşele robiei, a por
pentru îmbunătăţirea situaţiei, se ri a luptelor. In cursul lunii ianuarie minante. utecistul Vasile Roaită. forţa clasei muncitoare în lupta împo nit pe drumul luminos al socialismu
dică împotriva politicii de fascizare a 1933 în toate centrele de oale ferată Faptul că luptele ceferiştilor erau triva fascizării ţării, ele au barat pen lui. In luptă pentru socialism, munci
ţării, împotriva politicii de pregătire a au loc mitinguri şl consfătuiri pentru îndreptate şi împotriva aservirii de că Introducînd starea de asediu, dez Luptele muncitorilor ceferişti de la tru un anumit timp venirea la putere torii ceferişti se găsesc în primele
războiului antisovietic. a pregăti masele să lupte împotriva lănţuind atacul terorist împotriva parti Griviţa din 15— 16 februarie 1933 au a fascismului în ţara noastră. Ele au rînduri, muncesc cu entuziasm pentru
guvernului reacţionar care lovea în tre capitalul străin, împotriva fasci dului şi a tuturor organizaţiilor revo fost înăbuşite cu cruzime de către gu avut şi o însem nătate internaţională a traduce în viaţă sarcinile pe care
Partidul Comunist analizind luptele interesele lor vitale şi vînduse ţara zării şi pregătirilor de război, amploa luţionare, guvernul a anulat promisiu vernul reacţionar, în fruntea căruia prin faptul că au reprezentat cea mai partidul şi guvernul le-au pus în faţa
în creştere ale oamenilor muncii din bancherilor străini. rea grevei, care tindea spre greva ge nile făcute la 2 februarie şi a anun se găsea călăul Vaida. Muncitorimea de seamă mişcare revoluţionară a pro lor.
Romînia şi în special ale muncitorilor nerală, a determinat guvernul să sa ţat o nouă scădere a salariilor. In n-a putut fi însă îngenunchiătă. In letariatului din Europa după venirea
ceferişti şi, ţinînd seamă de noile ele Respingînd încercările elementelor tisfacă o serie de revendicări printre noaptea de 14 februarie 1933 sînt a- zeci de întreprinderi din Bucureşti- şl la putere a fascismului în Germania. Prin munca lor neobosită, ceferiştii
mente intervenite în viaţa politică a oportuniste, ale social-democraţilor de c a r e : m ajorarea plătii în acord cu restaţi o parte din conducătorii mun din alte oraşe ale ţării au avut loc îşi arată dragostea neţărmurită faţă
ţării, dă îndrumările necesare în vede dreapta care se- străduiau să atragă 25 la sută, reintroducerea indemniza citorilor, în frunte cu tovarăşul Gheor întruniri de protest prin care munci In luptele din februarie 1933 a ieşit de partid, care îi călăuzeşte spre o
rea ridicării acestor lupte la un nivel muncitorimea pe calea reformelor, a ţiei de chirie şi scumpete, recunoaşte ghe Gheorghiu-Dej. torii îşi exprimau solidaritatea cu cefe puternic în evidenţă rolul conducător viaţă mai fericită. Munca ceferiştilor
mai înalt. C.C. al P.C.R. înarmează memoriilor călre guvern, muncitorii au rea comitetului de fabrică etc. riştii de la Griviţa şi condamnau cri al partidului. Partidul Comunist Ro — ca şi a tuturor oamenilor muncii
pe comunişti cu tactica conducerii răspuns la chemările. Partidului Co Aflînd de aresfârea conducătorilor ma săvîrşită de guvern. mîn a cîştigat încrederea maselor largi — în ţara noastră se bucură de o
luptei în noile condiţii, îi orientează munist Romîn de a merge pe calea Greva muncitorilor ceferişti din 2 fe lor, după ce cu cîteva zile înainte au populare prin faptul că a organizat
spre folosirea unor forme superioare luptei revoluţionare. bruarie a reuşit şi s-a term inat cu vic fost dizolvate organizaţiile muncitoreşti, împotriva conducătorilor muncitori şi condus neînfricat lupta celor ce mun înaltă preţuire; In fiecare an se săr
de luptă; indicîndu-le greva cu ocu toria greviştilor. Ea a speriat guver muncitorii de la Griviţa declară grevă lor ceferişti, guvernul a înscenat un cesc împotriva exploatării şi înrobirii bătoreşte „Ziua ceferiştilor". Sute de
parea atelierelor. In ziua de 2 8 ; ianuarie 1933, mun nul burghezo-moşieresc care recurge la 15 februarie. Ei formulează drept proces, proces care s-a transformat in ţării. ceferişti au fost decoraţi cu ordine şi
citorii ceferişti de la Atelierele Grivi, la introducerea stării de asediu, ca o revendicări: eliberarea imediată a ce tr-o puternică luptă de masă. In apă medalii pentru meritele deosebite în
Pe plan extern, începutul anului ţa au obţinut prima victorie asupra gu dovadă grăitoare a slăbiciunii sale. lor arestaţi, respectarea promisiunilor rarea celor arestaţi s-au ridicat nu nu Luptele din februarie 1933 au deve muncă.
1933 este m arcat prin instaurarea la vernului naţional-ţărăiiist. In această Măsurile represive luate de guvern făcute* Ia 2 februarie, ridicarea stării mai muncitorii din Romînia ci şi din nit cunoscute în întreaga lume. Ele au
putere a hitlerismului în Germania. zi, guvernul a hotărît suprimarea a- n-au intimidat clasa muncitoare. Sub de asediu, recunoaşterea comitetului de alte ţări, ca Uniunea Sovietică, Fran primit o înaltă preţuire din partea Au trecut 26 de ani de la luptele
Venirea la putere a fascismului punea conturilor ce se cuveneau muncitorilor, conducerea partidului, luptele revoluţio fabrică etc. ţa, Bulgaria, Cehoslovacia etc. Internaţionalei Comuniste, fiind apre din februarie 1933, însă amintirea lor
în primejdie mişcarea muncitorească hotărîre care avea un caracter pro nare au continuat cu un şi mai mare ciate ca o puternică acţiune de masă rămîne neşlearsă în memoria poporului
internaţională şi însăşi libertatea po vocator. avînt. Cei 7.000 de muncitori grevişti de Conducătorii muncitorimii ceferiste, şi subliniindu-se formele diferite de nostru muncitor. Amintindu-şi de a-
poarelor. la Griviţa au folosit din plin experien tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu ceste lupte eroice, de jertfele date de
Faţă de această provocare, organi Creşterea luptelor muncitorilor cefe ţa dobîndită în greva din 2 februarie. Stoica şi alţii, au transform at procesul luptă folosite. In aceste lupte s-a rea
Intensificarea ofensivei claselor do zaţia de partid prin comitetul de ac rişti a influenţat şi lupta muncitori' >r Atelierele au fost ocupate, s-au orga într-un act de acuzare împotriva regi lizat uni lalea de luptă a cla muncitorii de la Griviţa, ceferiştii îşi
minante împotriva muncitorimii îşi gă ţiune a hotărît organizarea unei greve petrolişti din Valea Prahovei. Munci nizat grupe de autoapărare care au mului burghezo-moşieresc din Romî- sei muncitoare sub conducerea manifestă hotărîrea lor neclintită de a
seşte expresia în reducerea cu încă demonstrative. Greva a reuşit. Sub torii petrolişti s-au ridicat la luptă îm ocupat intrările atelierelor. nia şi a imperialismului străin. P. C. R., închegîndu-se frontul u lupta pentru înflorirea patriei, pentru
potriva concedierilor, împotriva, scăde
rii salariilor. Lupta dîrză a petrolişti victoria deplină a socialismului.
P. UNGUR
