Page 68 - 1959-02

Pa<7. 4
Chemarea minerilor din Lugansk
adresată minerilor
din Uniunea Sovietică
M O S C O V A 19 (A g erp res).— kolai M am ai, a luat naştere
T A S S a n u n ţă : M inerii şi co n ­ m işcarea p en tru d ep ăşirea zilni­
stru cto rii de m in e d in re g iu n e a că a n o rm e lo r de ex tracţie şi
L ugansk. — unul din cele m ai
m ari centre ale industriei car­
b o n i f e r e d i n R . S . S . U c r a i n e a n ă a l f ie c ă r e i t o n e d e c ă r b u n e . Sccterafii guvernata! l. P. Chineze
™ E S “ : „Bfrita merge co p aşi1' T L S T *— a u a d r e s a t o c h e m a r e m i­ M in e rii d in L u g a n s k îşi ia u
n e r i l o r d in U n i u n e a S o v i e t i c ă s ă a n g a j a m e n t u l n u n u m a i s ă î n ­ Si legatară cu relaxai guvernata)
se încadreze în întrecerea so­ deplinească înainte de term en
cialistă pentru îndeplinirea îna­ planul de extracţie a cărbune­
inte de te rm e n a extracţiei de lui pe an u l 1959, d a r şi să dea
c ă rb u n e şi ,a co n stru cţiei ca p i­ peste p lan cel p u ţin 300.000 tone
tale, pentru o cit m ai deplină
folosire a rezervelor de pro d u c­
ţie, p en tru sp o rirea p ro d u ctiv i­
tăţii m uncii, îm b u n ătăţirea cali­
tăţii şi re d u c e re a p re ţu lu i d e p re ţu l d e c o st al c ă rb u n e lu i şi E x te rn e al R . P . G h in ez e, în le­ h o tă rîre îm p o triv a în c ă lc ă rii u- n ic a şi F e d e ra ţia R o d e z ie i şi le g isla ţie i e x iste n te , in tro d u s ă d e ţiei, in tr-o c o n v o rb ire c u u n c o ­
cost al cărbunelui.
A nul trecut m inerii din L u­
g an sk au extras peste plan
7 6 5 .0 0 0 t o n e c ă r b u n e . A iej,. ,1a
iniţiativa brigăzii lucrătorilor de
la fro n tu l d e a b a ta j a lui N i-
János Kâdâr în vizită la
P R A G A 19 (A g erp res). — nos K âdâr,' p rim -secret ar al Co-
C TK transm ite In seara ^rflei ;
d e 18 feb ru arie la P ra g a a so-
sit intr-o vizită de prietenie Jâ- ¦ M uncitoresc S ocialist U n g ar.
m-
Partidul liberal democrat sprijină
înarmarea atomică a Japoniei
TO K IO • J9 (A gerpres). —
D atorită poziţiei conducătorilor
p artid u lu i liberal d em o crat, la
Tokio au eşu at tratativele din­
tre reprezentanţii acestui partid
şi p artid u l.socialist in legătură
cu elaborarea unui proiect de
rezoluţie care să interzică în ar­
m area, atom ică a Japoniei.
.R e p r e z e n t a n ţ i i ¦c e l o r d o u ă , p ă r ţ i
au declaraţ ică vor supune spre
aprobare parlam entului proiec­
te le d e re z o lu ţie c a re au ..fost e-
laborafe în a in te z e a se produce
ruptura tratativelor.
D upă cum se ştie, ca urm are
a presiunii opiniei p u b lice,jap o ­
neze, prem ieru l K işi a. fosi n§:
v o it să d e c la re c | v-a p re z e n ta
p arlam entului un proiect de re-
z o l u ţ i e ¦î m p r e u n ă c u p a r t i d u l m o n d i a l . r
s o c i a l i s t c a r e s ă i n t e r z i c ă î n a r - _ _ _ _ _ _ _ ’_
m area atom ică- a Japoniei. In­
să, in cursul tratativelor- ou re­
prezentanţii partidului socialist,
c o n d u c ă t o r i i •> p a r t i d u l u i l i b e r a l
dem ocrat au . in sistat ca in p ro ­
iectul de rezoluţie să se. stipu­
leze că. „Japonia- nu trebuie să
posede arm e nucleare care să a-
m e n in ţe alte ţă ri“ , u rm ă rin d în
-O -
IN IRAN
Rampe pentru
lansarea rachetelor
am ericane
T E H E R A N 19 (A g e rp re s ).—
Z iarul vest-germ an „N eue R hein-
zeitu n g “ relatează că în reg iu ­
n ea' m u n ţilo r B agr'os' din Ira n
se construiesc ram pe pentru lan ­
sarea rachetelor am ericane cu
rază m edie de acţiune- D upă
cu m arată ziarul, la aceste-co n ­
strucţii participă ingineri am e- i
rioani şi germ ani.
Planurile deamplasare a unor baze străine
In Norvegia stirnesc nelinişte
în rîndurile poporului norvegian
M O S G O V A 19 (A gerpres)
TA SS transm ite: Ziarul „Izves-
tia“ a publicat sub sem nătura
lui G olosubov, corespondentul
său din O slo, un articol intitu­
la t „ C u privir-e la. s e n tim e n te le
norvegienilor şi la politica m io a­
pă“.'O cu p în d u -se de încercările
cercurilor de dreapta din N orve­
gia de a subordona ţara strate­
giei N.-.A.T.O. a u to ru l scrie :
D eşi presa burgheză ; şi presa
„niunci'torească“ oficială iac apel
ia „calm “ , in N orvegia se extin-
de. m işcarea îm potriva pretenţi-
ilor făţişe ale strateg ilo r de ía
B onn şi celor atlantici iată de
N orvegia şi îm potriva politicii
de concesii din partea guvernu-
lui norvegian.
P lanurile de am plasare a1unor
baze Străine pe pam întul norve-
¦o l a n a u s t â r n i t n e l i n i ş t e ş i g r o a z ă n i e l p u b l i c e n o r v e g i e n e . s e p r o - p r e ş e d i n t e l e E i s e n h o w e r a p a r ă - z i l e p r e ş e d i n t e l u i M e x i c u l u i , A - a 8 - a a n i v e r s a r e a î n l ă t u r ă r i i Prin sălile de concert ale Capitalei ; gramul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
în rîn d u rile p a t U riio r la r g L a ie p o - .n u n ţă îm p o triv a a c estei p olitici. sif W a s h in g to n u l p le c în d c u 'a- d o lfo L o p e z M a fe o s.
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. 0 Martie nr. 9, Telefon: 1 8 8 1 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T. 1 R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — J ln a ru l: întreprinderea P oligrafică,, I M A I " — D e v a .
de reducere a preţului de cost
com bustibil. Ei au hotărît de a-
sem enea să îndeplinească planul
de sporire a productivităţii m u n ­
cii cu 101 la su tă, să red u că
să econom isească prin aceasta
cel puţin 20.000.000 ruble, să a-
sig u re d area în exploatare cu 2
luni înainte de term en a 3 m ine
cu o capacitate proiectată de
1.100.000 tone cărbune.
C entra! al Partidului
•...
felul. acesta să, im pună. înarm a-'
rea atom ică a ţării ou arm e ca­
re, chipurile, n u •am eninţă alte
ţă ri.'" > i > t ‘ . 1 c: :
A ceastă m a n ev ră a fo st deju-;
cată de reprezentanţii partidu­
lui socialist, care -au su sţin u t
interzicerea pur şi sim plu a înar­
m ării atom ice ,a Japoniei.
Poziţia adoptată de cercurile
conducătoare ale partidului li­
beral dem ocrat dem onstrează în­
că odată că actualul partid de
guvernăm int din Japonia u rm ă­
reşte înarm area atom ică a Ja ­
poniei şi ig n o rează cerinţele ar­
zătoare ale poporului , japonez,
ca re a c u n o sc u t"p e 'propria'"-sa
pieJe efectele arm ei ato m ice in
tim pul celui de-âl doilea război
ÉL 1 m ilitarizării G erm aniei occiden­
" ¦'O*'«.*»:
I au declarat că făceau p arte din
p o ru lu i n o rv e g ia n . In re z o lu ţiile P N O M P E N H 19 (A g e rp re s). ficării, A facerilor In te rn e şi Cui-
lor ad o p tate în u n an im itate,
zeci de o rg an izaţii sindicale din
ţară declară : „N ici un fel de
b a z e în N o r v e g ia !“ , „ P o litic a
N orvegiei în privinţa arm ei ato­
m ice şi ,a b az elo r treb u ie, să ră-
m în ă n e s c h im b a tă !“ .
S înt lesne de înţeles „senti­
m entele puternice“ ale norvegi­
enilor cînd. este .vorba despre
dem nitatea naţională a N orvegi-
ei şi despre cau za păcii în n o r­
dul Europei,., subliniază cores-
pondentui.-E ste insă greu de in­
teles ce u rm ă resc politicienii şi
personalităţile m ilitare din N or-
vegia, care se străd u iesc să in-
tre în g ra ţiile m iiita riştilo r d e ia
B onn în detrim entul intereselor
tă r ii. . .. ,
C ercurile cele m ai largi ale opi-
gggSiSBCBBiSf^^ asssssüäs^r~~
im ita i de a îndeplini
acordările de ia Geneva
P E K IN .19 (A g e rp re s). — A -
genţia G hina N ouă transm ite
textul declaraţiei făcute în nu-
m ele guvernului R. P . G hineze
de C en I, m in istru l A facerilor
gătură cu refuzul guvernului
regal al L aosului de a îndeplini
acordurile de la G eneva.
F aptul că guvernul regal al
Laosului a refuzat făţiş să înde­
plinească obligaţiile asum ate,
d ec u rg în d din aco rd u rile d e la
G eneva, se spune în-declaraţie,
se explică prin in stig ările şi
sprijinul acordat de S.U .A ., care
caută să includă într-o m ăsură
şi m ai m are reg atu l .L ao s în
blocul agresiv S.E .A .T .O . şi să-l
transform e într-o bază m ilitară
am ericană.
G uvernul R epublicii -P o p u lare
C hineze se spune în continuare
. în declaraţie, ap ro b ă şi sprijină
părerile şi propunerile form ulate
d e p r e ş e d i n ţ i i -, C o n f e r i n ţ e i d e i a conferinţa d e .la G eneva, în p ri­
G eneva — 'reprezentantul U n i­
unii S ovietice şi al 'A ngliei — în
.•scrisorile ad resate la 3 1 'ia n u a
rie 1959 guvernului in d ian şî'C o­
m isiei in tern aţio n ale din L ao s şi
.speră că com isia internaţională
din L a o s îşi v a relu a activitatea
şi va asig u ra traducerea în viaţă
a acordurilor de la G eneva.
F iind p articip an tă la co n ferin ­
ţa de la G eneva şi vecină cu
L aosul, se a ra tă în declaraţie.
C hina nu poate să nu-şi m ani­
feste îngrijorarea profundă faţă
de fap tu l că S .U .A . in stig ă şi
sprijină făţiş guvernul - regal
ai L aosului în acţiunea acestuia
d e to rp ila re şi re n u n ţa re la a c o r­
d u rile. ,d e . 1a G e n e v a „cree-a-z ă în -
c o rd a rc în b ao .s...rşb. s u b m in e a z ă
pacea în reg iu n ea Indochinei.
G uvernul regal al L aosului este
întrutotul legat de obligaţiile
care rezultă din acordurile, de de m ilitarizare, pentru o înţele- n u m ăr de 7 cetăţeni vest-ger
) La Soci s-a terminat construcţia corpului principal al sci-
c natoriului „BielorusiaAceastă clădire în două etaje cuprinde)
( dormitoarele, cabinetele de tratament şi diagnostic, cantina, clu-
L hui, biblioteca şi alte încăperi.
/ IN FOTO : Noua clădire a sanatoriului „Bielorusia“,
R e m a n ie r e a guvernului C a m b o d g ie i
T A S S tra n sm ite : Z iarul „D e- telor, Ş tiinţei şi R efacerii N aţio ­
peche du G am bodgie“ an u n ţă că nale. M inistru al A părării N aţio­
la 18 feb ru arie p rin ţu l S ia n u k a n ale a fost n u m it şeful statului
rem an iat C abinetul de M iniştri m ajor, b o n N oi,; , m inistru al
al G am bodgiei. :
N orodom S ianuk a răm as pre­ m inistru de F inanţe T ruong
şedinte al C abinetului de M iniş­ K ang. D in com ponenţa cabinetu­
tri. Z on S an răm îne. v icep reşe­
dinte al C abinetului de M iniştri
şi m inistru al A facerilor E x ter­
ne. N oul vicepreşedinte a l'C a b i­
netului de M iniştri a fost num it
N iek T ulone, fost am basador, al
C a m b o d g i e i î n U . R . S . S . , ş i c a r e <... • • r a ’ 111 U r5n a c a r o r a n e u t r a -
va .avea sub controlul său m i- Iitatea C am bodgiei a fost am e-
nisterele Inform aţiilor şi P lani- ninţată.
------- ---------------------------- -s® -------------------------------------- •
Eisenhower a plecat în Mexic
W A S H IN G T O N 19 (A g e r- ... v io n u l s-pre A c a p u lc o '-.¦(M exic),
preş). — M iercuri după-am iază unde va face o vizită dc două
'D W MUL SOCIALISMULUI,.. ,.. ,
¦,J',"r' y • ,JV ^ jt^aagB
Ia G eneva şi p o artă răspunde-
rea pentru îndeplinirea tuturoi
hotărîriior conferinţei de la G e­
neva în problem a L aosului. G u-
vernul chinez se 'p ro n u n ţă cu
n ilaterale de G ătre g u v ern u l re ­
gal ăl L aosului a acordurilor de
Ia G en ev a. G u v ern u l reg al al
L aosului .trebuie să suporte toate
consecinţele care decurg din a-
ceasta. . ,’ .
Ţi-nînd, seam a de .g rav itatea
situaţiei, din L aos, se arată m ai
dep arte în declaraţia .făcu ţă de
G en I, g u v e rn u l R . .P . , G h in eze
c h e a m ă ţă rile p a rtic ip a n te la
m ul rînd U n iu n ea S ovietică şi
A nglia ai căror reprezentanţi au
fo st -preşedinţii co n ferin ţei de la
G eneva, ţările m em bre ale co­
m isiilor , intern aţio n ale din In-
dochina p recu m şi to a te ţările şi
p o p o a re le in te re s a te . în- m e n ţin e ­
rea p ăc ii-în A sia de su d -e st şi
care vor s-o apere, să protesteze
vehem ent îm potriva planurilor
întunecate ale ¦ S tatelor U nite,
care instigă guvernul regal al
L aosului să torpileze şi să re­
n u n ţe la aco rd u rile de la G eneva,
şi să zăd ărn icească aceste in ­
tenţii tendenţioase pentru' ca co­
m isia in te rn a ţio n a lă ' din L aos
să-şi poată continua activitatea
în condiţii n orm ale, pen tru ca
să fie slăbită în co rd area din
L aos şi să fie m en ţin u tă şi în ­
tă rită 'p a c e a în reg iu n ea 'Iridochi-
nei.
------- ---------------- m
Teroare antidemocratică
în Germania occidentală
B E R L IN 19 (A g erp res). — In g ere între cele d o u ă state ger-
G erm an ia o ccidentală . co n tin u ă m ane. L a Zeii, d u p ă o „a n ch etă“
persecu tarea p erso an elo r care . care a d u rat ap ro ap e 6 luni, a
iau atitudine îm potriva politicii început procesul în scen at unui
Securităţii N aţionale K ou R oun;
lui au fost scoşi 6 m in iştri.
R eorganizarea C abinetului de
M iniştri, scrie ziarul, a devenit
o necesitate politică legată de
m a r i l e s cAh i m b ă r i s i e v e n i m .e. .n..t.e. nerale din N epal corespunde cu
repezi spre independentă*<96
L O N D R A 19 (A g e rp re s ). — uni, ceea ce îi u n e şte e ste o b ie c­ g e n ţia F ra n c e P re s s e a n u n ţă c ă
„A frica m e rg e cu p aşi repezi tivul unio — d o b în d irea a u to d e ­ in u n iv ersităţile U n iu n ii sud-
spre independenţă“ — aceasta
este concluzia la care aju n g e un
corespondent al ziarului ,,T im és“,
care a făcut de curînd o călăto­
rie în .S om alia, U g an d a, T an g a-
N yasalandului. Intr-o serie de ar­
ticole, el se o cu p ă de creşterea
m işcării de eliberare naţională
din ţările A fricii, al cărei - cen­
tru „s-a deplasat în regiunile
răsăritene ale acestui continent“.
A utorul articolelor relevă că
cele m ai diferite pături ale p opu­
laţiei se in teg rează în m işcarea
pentru • independenţă, care „a
lu at cea m ai m a re am p lo are în
rîndurile populaţiei de la o raşe“.
P otrivit corespondentului, lup­
ta de eliberare naţio n ală îm b ra­
că form e diferite „în funcţie de
nivelul dezvoltării politice şi a
m ediului în c o n ju ră to r“ d ar în
g en eral ea se rezu m ă la lupta
„în tre n aţio n alism u l african şi
guvernul englez şi între n aţio ­
nalism ul african si colonialiştii
a lb i“.
E xam inînd situaţia din pe­
ninsula Som alia, corespondentul
ziarului „T im es“ constată că
populaţia acestei peninsule, ce
-se a flă s u b d o m in a ţia d iv e rs e lo r
puteri coloniale, luptă „pentru
o Som alie independentă şi u ni­
tă “. L ozinca acestei m işcări este
„Som alia pentru som alieni“. C o­
resp o n d en tu l scrie că în ciuda
divergenţelor dintre diverse p ar­
tide politice din aceste ţări şi
problem a creării unei noi uni-
i r-. .w/Mfu~r
m ani care, fiind m em bri, ai,F ro n ­
tului naţional al G erm aniei de
m ocrate, au luptat îm potriva re-
tale. P rin tre acuzaţi figurează
M artha Siegel, fostă m em bră a
consiliului com unal din partea F u ad G alal, conducătorul d ele­ colonialiste au d eclarat în afară
P.S.D .G ., ziaristul H . H eine. gaţiei U niunii n aţio n ale a R .A .U .
funcţionarul H orst Pooz, m eca­
nicul D ietrieh Z eisler şi alţii-
A ctivitatea lor patriotică, desfă­
şu ra tă în cad ru l o rg an izaţiei din;
Saxonia inferioară a Frontului
naţional, este calificată în actul i tafea.
de acuzare drept... „pregătire
pentru înaltă trăd are“ şi „parti­
cipare la o o rg an izaţie antico-
s titu ţio n a lă “ .
S e subliniază că m ai m ulţi a-
cuzaţi sînt antifascişti prigoniţi
şi în trecut. A stfel, H . H eine a
fo s t d e ţ i n u t ti m p d e 11 a n i în
închisoare în tim pul hitlerism u-
lui, iar Z eisler — 4 ani. Şi M a rt­
ha Siegel a fost deţinută tim p
.îndelungat în închisori hitleriste.
In cursul procesului acuzaţii
Frontul naţional deoarece aceas­
tă organizaţie a lu p tat pentru
pace şi reunificarea G erm aniei
pe cale paşnică, îm potriva rem i-
litarizării G erm aniei occidentale.
-O -
Alegerile din Nepal
K A T M A N D U 19 (A g erp res).
La 18 fe b ru a rie ’au în cep u t ' in
N epal alegerile pentru prim ul
parlam ent al ţării. A legerile vor
continua pînă la începutul lunii
aprilie.
P artidele principale, care iau
parte la alegeri sînt „Congre.-
s u l n a ţio n a l d in ’N e p a l ( P a r ti­
dul socialist, de dreapta), parti­
dul reacţionar „G urkha Paris-
hYd“, pârtidul com unist şi p ar­
tidul unit ' dem ocratic din Ne-
.paJ. P rim a zi a alegerilor g e ­
dinastiei feudale a lui R ana.
x iitu n e ie s iirx •xüitmjela
term inării şi independenţei.
„U rag an u l m işcării de elibe­
rare n aţio n ală“ agită şi K enya
unde, d upă cum se ştie, potrivit
autorităţile engleze, situaţia do­
m inantă este' deţinuta de m ai
puţin de 63.000 de europeni în
tim p ce populaţia africană de
6.000. 000 nu este reprezentată
în consiliul legislativ decît de
un num ăr infim de m em bri. De
aceea, potrivit corespondentului
ziarului „T im es“, „europenii se
sim t acolo ca pe un v u lcan “.
M ilitanţii politici africani luptă
pentru deplina dem ocraţie şi in­
dependenţă a ţării. D in cores­
p o n d e n ţ ă r e i e s e c ă c r e ş t e r e a m i ş ­ regim ului din Iran
cării de eliberare naţională se
co n stată şi în T an g an ica, unde
8.000.000 de b ăştin aşi sînt lipsiţi
de drepturi. A utorul articolului conservator L am bton un articol
r : ;e că trezirea conştiinţei p o ­ c o n sa c ra t situaţiei din Iran .
litice a africanilor este dovedită,
printre altele, de faptul că „în
ultim ii 5 ani n u m ăru l m em brilor
partidului U niunea naţională a- L am bton, ca şahul Persiei să
frican ă din T a n g a n ic a (care m i­ aib ă so arta lui N uri P a ş a “ (fo s#
litează pen tru in d ep en d en ţa tul p rim -m in istru al Irakului —
ţării — N .R .) a crescut de la 500 N .R .).
la 500.000. D u p ă cu m a ra tă a u ­
torul, acest fapt confirm ă că
„naţionalism ul african şi-a con­
so lid a t.su b stan ţial poziţiile în A- Iran . E l d esp rin d e concluzia că
irica răsăritean ă“.
F ăcînd un bilanţ al celor con­
statate de el, co resp o n d en tu l zi­
arului -„T im es“ , aju n g e la con­
cluzia că „p o ziţiile c o lo n ialism u ­ v o m fi nevoiţi pur şi sim p lu să
lui slăbesc în A frica“.
iM z
R e p u b lic a A r a b ă Unită sprijină
c e r e r e a poporului Camerunului
pentru independentă şi unitate
C A IR O 19 (A g erp res). — Lu-
în d cu v în tu l la 17 feb ru arie la o
conferinţă de presă, M uham m ed
Ia co n ferin ţa p o p o arelo r A fricii,
a declarat că U niunea naţională
sprijină cauza justă a C am eru­
nului şi ap ro b ă întrutotul c e re­
rea poporului C am erunului de a
i se aco rd a in d ep en d en ţa şi uni-
D u p ă ce a a ră ta t că în C a m e ­
run există un regim de asuprire
şi teroare im perialistă, G alal a
subliniat că num ai din noiem ­
brie 1957 pînă în ia n u a rie '1959
autorităţile coloniale au execu­
tat peste 5.000 de cetăţeni ai
C am erunului, iar n u m ărul celor
co n d a m n aţi la în ch iso are se ri­
dică la peste 50.000 oam eni, in ­
clu siv fem ei, copii- şi b ătrîn i. Im ­
perialiştii, a spus G alal, conti­
n u ă să p u n ă la cale co m p lo tu ri
îm potriva poporului din Game^
run pentru a m enţine în ţa ră in ­
SIMBÂTA 2 1 'FEBRUARIE 1959
Spectacole cinematografice
DEVA: Deasupra n o a s tră 'e ste ace-
laşi c e r: PETROŞANI: Vrăjitoarele
din Salem ; Vrăjitoarea • ORAŞTIE :
Surprize pe stradă : HAŢEG : Inimă
de oţel ; ALBA IULIA : Mănăstirea din
P arm a; Simfonia dragostei'; BRAD:
Roma, oraş d esch is; ILIA Balada voi-
H A # 8O
PROGRAMUL .1: 7,30 Muzică dis­
tractivă ; 8,30 M uzică; 10,38 Melodii
populare româneşti ;' 11,03 Muzică de
e s tra d ă ; 12,20 Cotidiene j 12,30 AAuzi- Tfrnave“, program de melodii popu­
că populară sovietică; 14,00 M uzică;
I5;!0 „Frumos e ş ti; Bucureşti“ , pro-
¦gram de muzică uşoară ; >17,30 : Roza
vânturilor;- 20,30iLa microfon satira .şi
um orul; 21,00 Muzică de d a n s ; 22,30
La isfîrşit de săptămână, cântec, joc şi
1 voie buclă) 23,00 Muzică de dans.
PROGRAMUL' I I : 14,07 Interpreţi
de muzică u şo a ră ; 14,40 Prelucrări de
folclor ale compozitorilor n o ştri; 15,00
16,45 Tribuna R adio: !ştiinţa în slujba 23,00 (programul II).
Nr. a1n 2a 9a n3
sud-afrîem
P A R IS 19 (A g erp res). — A-
africane a ' fost stabilită su p ra­
vegherea poliţienească a studen­
ţilor şi profesorilor. A cest lucru
a fost anunţat de generalul m a­
ior R adem sier, co m isar al poli­
respondent al ziarului „C ape T i­
m es“ . E l a sp u s că în U n iu n ea
sud-africană urm ărirea poliţie­
nească în rîndurile studenţilor
este „un lucru obişnuit“ .
C om itetul executiv al „U niunii
naţionale a studenţilor din U ni­
unea sud-africană“, indignat de
acest am estec al poliţiei în v ia­
ţa universităţilor, a d eclarat un
protest în le g ătu ră cu aceasta.
Un deputaf englez
prezice prăbuşirea
L O N D R A 19 (A g erp res). —
Ziarul „E vening S tan d ard “ a pu­
blicat sub sem n ătu ra deputatului
L am bton caracterizează situ ­
aţia din Iran ca fiind „precară,
de n a tu ră să d ucă la o rev o lu ­
ţie“. „N u este exclus, scrie
In continuare L am bton discu­
tă m odul cum trebuie să reacţie
neze puterile occidentale în c a ­
zul u n ei răşco ale p o p u la re in
„dacă revoluţia va izbucni cu
iuţeala fulgerului, noi (puterile
occidentale — N .R .), vom reuşi
probabil doar să declarăm că
n -a m -p u tu t să facem nim ic şi
| colaborăm cu oam enii noi“.
fluenţa şi d o m in aţia lor după ce
se va acorda independenţa C a­
m erunului. A stfel, autorităţile
de lege „U niunea populaţiei C a ­
m erunului“, care reprezintă 80
la su tă din p o p u laţia ţării, p e n ­
tru a aju ta o rg an izaţiile lor de
m arionete să preia puterea după
acordarea independenţei.
G alal a d eclarat în încheiere
că popoarele A siei şi A fricii sînt
g a ta să sprijine în O .N .U . re
vendicările poporului din C am e­
ru n şi c a u z a lui ju stă .
Cosiferlaiţa ds ia Osneua
G E N E V A 19 (A g e rp re s). —
T A S S tra n sm ite : La 18 fe b ru a ­
rie a a v u t loc. o ş e d in ţă a c o n ­
ferinţei celor trei puteri in pro­
blem a încetării experienţelor cu
arm a !nucleară, prezidată de de­
legatul Statelor U nite.
1 U rm ă to a re a şed in ţă a avut loc
l a ' 19 f e b r u a r i e .
- nicului; SIM ER IA : Inima nu u ită;
T E IU Ş . D6n G iovani.. A P 0 LDU DE
S U S : Pe acelaşi drum ; ZLATNA : în ­
.yenţie, diabolică : BARU MARE: Fla-
căra stinsă; LONEA : Un nou număr
de atracţie.
păcii.;. 17,00 Din muzica popoarelor:
18,05 Din tezaurul creaţiei muzicale
româneşti; 19,00 „Pe /Mureş şi pe
lare, din A rd e a l; 19.30 Scriitori Ia
m icrofon: Dumitru Ig r.ea;' 19,45 Ope­
reta O n o ap te'la V eneţia“, de Jolian
Str'auss; 21,15 Album de melodii popu­
lare -româneşti ; 22.00 Muzică de dans ;
'23,52 Muzică' dc dans.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 20,00; 22,00 ; 23,52 (pro­