Page 69 - 1959-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I Lucrările celei de-a ll-a Conferinţe
Anul XI Nr. 1297
In m tîm p in a re a Z ile i c e fe riştilo r
Planul la încărcări
depăşit cu 93 la sută
C olectivul de m uncă al
stafiei C. F. R. C ălan, în-
tîm pină Z iua ceferiştilor
cu im portante succese în
m uncă. A cest colectiv a
o rg an izat trei schim buri de
onoare, care s-au încheiat
cu urm ătoarele rezu ltate:
planul de producţie la des­
cărcări a fost depăşit cu
48 la sută; p lan u l de p ro ­
ducţie la în cărcări a fost
depăşit cu 93 la sută. In
tim pul schim burilor de o-
noare, însem nate depăşiri
s-au m ai o b ţin u t la sarci­
na statică, călători expe­
diaţi, iar m edia de staţio­
nare a scăzut sub cea
p la n ific a tă .
S -au evidenţiat în m od
deosebit acarii loan V in-
g a şi P e tru B aicu, m a g a ­
zionerii N ico lae T â tu le a şi
N icolae D avidoiu, precum
şi im pegatul de m işcare
Ion B istreanu.
A fost sporit tonajul
D upă ce şi-au depăşit
planul de producţie pe lu­
na ianuarie cu peste două
procente, ceferiştii staţiei
din P etroşani, an tren aţi în
întrecere socialistă, obţin
noi succese în întîm pina-
rea Zilei ceferiştilor. A st­
fel, în tre 12 şi 16 feb ru a­
rie, a.c. au fost o rg an izate
însufleţite schim buri de
onoare în care staţionarea
vagoanelor a fost redusă
cu 0,1 la su tă , s a rc in a s ta ­ de tone econo­
tică sp o rită cu 0,1 la su tă
iar tonajul a fost sporit cu
0,2 Ia su tă.
Printre cei care au con­
tribuit cel m ai m u lt la ob­
ţinerea acestor rezultate
se n u m ă ră şefii de m a n e ­
vră Ion V ladislav şi Ion
D avid şi revizorul de ace
G heorghe Suta.
Cu planul depăşit
C eferiştii din staţia Pui,
întîm pinînd Ziua ceferişti­
lor, şi-au dep ăşit planul
de producţie pe prim a ju­
m ătate a lunii acesteia cu
peste 20 la su tă. In luna
ianuarie, depăşirea planu­
lui s-a rid icat la 30 la su ­
tă. S -au evidenţiat în m od
deosebit acarii lacob Revi-
tea şi Ion N eam ţu si im ­
pegatul de m işcare A urel
Popescu.
Ziua ceferiştilor este intimpiuată de către mecanicii Iu-
liu Crişan şi Jacob Oţoiu de la depoul C.F.R. Teiuş, cu fru­
moase realizări: Ei au economisit 3 tone şi, respectiv, 3,8
tone de combustibil convenţional.
In clişeu: Mecanicii luliu Crişan şi lacob Oţoiu, discu-
tînd în faţa unei locomotive.
pe ţară a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor
din R.P.R.
“V. • t*.' ‘.v • .• • » Joi dim ineaţa ia P a la tu l M a ­ organizaţii studenţeşti de peste R aportul C om isiei de cenzori
rii A d u n ări N aţio n ale, s-au d es­ hotare. a fost prezentat de tov. C iaudiu
Sîmbătă 21 februarie 1959 4 pagini 20 bani chis lucrările celei de-a Il-a Ionescu B ujor, preşedinte'e co­
D eschizînd lucrările conferin­ m isiei.
C onferinţe pe ţară a U niunii ţei, to v arăşu l Ion Iliescu — p re­
A sociaţiilor Studenţilor din R e­ întîm pinat cu ovaţii prelungi­
OAMENI C E F E R IŞ T I publica P opulară R om înâ. şedintele C onsiliului U niunii A- te a luat apoi cuvîntul to v ară­
de mîna-ntiia sociaţiilor S tudenţilor din R. P. şul G heorghe G heorghiu-D ej ca­
FRUNTAŞI La conferinţă participă dele­ R o m în ă, în nUrxlele u n iu n ii a s a ­ re a tra n sm is d eleg aţilo r la
gaţi aleşi de conferinţele aso­ lu tat pe m em brii C.C. al P .M .R ., conferinţă şi tuturor studenţilor
— Ge-o să fie dacă la fiecare cui de lucru, cîştiga minute... ciaţiilor studenţilor din toate ai B iroului Politic, în frunte cu din ţara noastră un călduros
centrele universitare din ţară. tovarăşul G heorghe G heorghiu- salu t din partea C om itetului
jumătate de lună va trebui să De 16 februarie mă găseam D ej, m em brii guvernului p re­ C entral al P.M .R . şi guvernului
In loja din d reap ta incintei zenţi la conferinţă, p recu m şi R. P. R om îne.
raportăm că am economisit cîte iarăşi la Teiuş, şi nu întimplă- erau prezenţi tovarăşii G heor­ delegaţii, invitaţii şi reprezen­
ghe G heorghiu-D ej, C hivu Stoi­ tanţii organizaţiilor studenţeşti C uvîntarea a fost subliniată
100 tone de combustibil ? tor. Eram pe peron împreună cu ca, P etre B oriiă, N icolae G eau- şi de tineret de peste hotare. în rep etate rîn d u ri d e ap lau zele
şescu, G onstăntin Pîrvulescu, participanţilor la conferinţă care
— Cum ce-o să fie ? O să fie tov. Stanca, secretarul comitetu­ L eonte R ăutu, A nton M oisescu, S-a trecu t apoi la alegerea au ovaţionat îndelung pentru
G heorghe Stoica. P articipanţii organelor co n ferin ţei: prezidiul, Partidul M uncitoresc R om în şi
bine. Cred că nu te îndoieşti de lui de partid pe complex, [mi la co n ferin ţă au în tîm p in at cu com isia de validare, com isia de C om itetul său C entrai, în frun
aplauze îndelungate pe conducă­ te cu tovarăşul G heorghe G heor
tovarăşii tăi de muncă ? răspundea oarecum absent la torii partidului şi guvernului. rezoluţii şi secretariatul. ghiu-D ej, pentru înflorirea pă
C onferinţa a adoptat u rm ătoa­ triei noastre — R epublica P o p u
— Nu mă răstălmăci, măi Ni­ tot ce-l întrebam. II vedeam cum In sală se aflau de asem enea
in v itaţi: m em bri ai G. G. al rea ordine de z i: iară R om înă, pentru socialism şi
colae, că doar nu-s ceferist de stă nerăbdător. P.M .R . şi ai guvernului, acad e­ 1. — R a p o r tu l d e a c tiv ita te al pace.
m icieni şi profesori universitari,
azi de ieri. Eu îi cunosc de-a- — Aşteptaţi pe cineva ? îl în­ conducători ai universităţilor şi C r/isiliului U .A .S.R . In continuarea lucrărilor au
institutelor de învăţăm înt supe­ avut loc discuţii asu p ra R ap o r­
cum şi pe fochişti şi pe meca­ treb intr-un timp. rior şi reprezentanţi ai unor m i­ 2. — R aportul C om isiei de
nistere şi organizaţii obşteşti, tului de activitate al C onsiliului
nici. Nu cred că e om in depoul — Nu, adică da. Aştept să activişti de partid, U .T.M . şi ai cenzori. U .A .S.R . şi a R aportului C om i­
3. • — A legerea C onsiliului
Teiuş pe care să nu-l cunosc. văd realizat un angajament al U .A .S.R ., rep rezen tan ţi ai tin e­ siei de cenzori.
rilor m uncitori din fabricile şi U .A .S.R . şi a C om isiei de cen ­
uzinele C apitalei. L ucrările conferinţei continuă.
zori. (A gerpres).
L a lucrările conferinţei erau R aportul de activitate al C on­
de faţă reprezentanţi ai unor siliului U niunii A sociaţiilor S tu ­
denţilor din R. P. R om înă a
fost p rezen tat de tov. Ion Ilies-
cu — preşedintele U .A .S.R .
Dar vezi că angajamentele cu celor de la depou. Cuvîntareatovarăşului
zile de staţiona­
Mi-am îndrep­
re reduse, sutele llio. tat privirile spre
P r in fr e c e fe riş tii depou. Nu ve­ Gheorghe Gheorghiu-Dej
misite sint lu­ deam nimic deo­
cruri care mîn- d in T e in s sebit. Locomoti­ EUGEN MAN
gîie auzul dar ve şi iar loco­
mecanic la depoul C.F.R. Teiuş.
nu uşor de reali­ motive. Unele Pînă la dala de 16 februarie,
zat. Nu mi-e de stind liniştite în el a realizat o economie de 3,8 Comitetul Central al Partidului Mun­ gătire a cadrelor de intelectuali nece­ rinţele Industriei, agriculturii şl cul­
tone combustibil convenţional. sari patriei noaslre. turii noastre socialiste în plină dez­
altceva, dar n-aş vrea să ne fa­ şir, altele pufăind încolo şi în­ citoresc Romîn şi GuVernul Republicii voltare.
IO A N M IR ZA Procesul de învăţăm înt a fost orien­
cem de rîs tocmai de ziua noa­ coace pe şine. 11 aud apoi pe se­ Populare Romîne transm it delegaţilor tat pe o bază nouă ştiinţifică-materia- Trebuie cu grijă elaborate şi expe­
şeful staţiei Coşlariu listă şi îndreptat spre o strînsă legă­ rimentate căile şi metodele legării în-
stră... cretar spunind radios: Staţia pe care o conduce si-a la Conferinţa Naţională a Asociaţiilor tură cu practica construcţiei socialiste. văţămîntului superior de practică, a
depăşit planul pînă la 16 fe­ îmbinării cunoştinţelor teoretice te­
Mergind de la clubul ceferiş­ — In sfîrşit! Bravo băieţi! A- bruarie cu 4 la sută. Studenţeşti şi tuturor studenţilor din Invăţămîntul superior a fost lărgit şi meinice cu o bună calificare tehnică,
reprofilat în vederea satisfacerii ce­ generalizîndu-se experienţa pozitivă
tilor, din apropierea gării, şi- cum să vă văd ce aţi făcut. Republica Populară Romînă un salut rinţelor crescînde ale dezvoltării eco­ acumulată în această direcţie. De a-
nomiei naţionale şi a vieţii social-cul- semenea, trebuie luate măsuri în ve­
pînă în centrul comunei Teiuş, Din kala depoului, cît un han­ călduros. (Aplauze prelungite, urale). turale. Au fost create noi institute şi derea îmbunătăţirii învăţămîntului se­
facultăţi, corespunzătoare acelor ra­ rai şl fără frecvenţă pentru ca aces­
am ascultat fără să vreau discu­ gar de avioane, apare o locomo­ In tara noastră, tineretul reprezintă muri ale economiei care au luat o pu­ ta să formeze un număr din ce în
ternică dezvoltare în anii regimului ce mai mare de cadre cu pregătire
ţia aceasta dintre doi ceferişti. tivă împodobită sărbătoreşte. o însemnată forţă socială şi politică. democrat-popular. superioară din rîndurile tinerilor care
Vorbeau agitat, sărind de la un Nu-i vedeam decît cununa de lucrează nemijlocit în producţie. Să
El şi-a dovedit devotamentul său de Porţile institutelor şî facultăţilor formăm în rîndurile tineretului o opi­
subiect la altul. După nu ştiu steaguri şi literele lozincii des­ •noastre s-au deschis larg pentru fiii nie1 de masă pentru a se pregăti în
neclintit fată de partidul nostru şi po­ oamenilor muncii. Dacă în timpul re» vederea intrării în şcoli superioare
ce tone de combustibil. ce tre­ pre 16 Februarie aşezată în bo­ gimulul burghezo- moşieresc marea muncind în producţie, deoarece drumul
litica sa, în toate marile bătălii pen­ majoritate a studenţilor erau ,proveniţi cel mai sigur spre învăţămîntu! supe­
buiau economisite a venit rîn- tul locomotivei. Gînd s-a apro­ din rîndurile păturilor avute, în anul rior, spre o calificare profesională
tru cucerirea puterii politice de către universitar 1958/1959, studenţii prove­ înaltă duce prin şcoala m un~i în fa­
dul unei locomotive care trebuia piat i-arn citit şi seria. Era cea niţi din rîndurile clasei muncitoare, brică, în uzină, în mină, în gospodă­
clasa muncitoare, pentru făurirea şi ţărănimii muncitoare, intelectualităţii, ria agricolă de stat, în gospodăria a-
mai repede reparată, apoi au despre care se vorbise atita: sc­ reprezintă peste 90 la sută din tota­ gricolă colectivă f (Aplauze furtunoa­
consolidarea statului democrat-popular. lul studenţilor. se).
discutat despre altceva. Au în­ ria 50.002. Pleca într-adevăr in
Punînd în slujba poporului capaci­ Marea majoritate a studenţilor do­ Cadrele didactice au datoria de a
cheiat vorbind despre un cor şi cursă cu 8 zile mai devreme. vedesc devotamentul lor faţă de cauza
tatea sa creatoare, energia nesecată construcţiei socialiste, muncind cu simţ asigura cunoaşterea şi însuşirea de
despre nişte scrisori ce voiau Bucuros, îl întreb pe secretar: de răspundere şi seriozitate şi obţinînd către studenţi a celor mai noi des­
şi entuziasmul ce-i sînt caracteristice,' succese însemnate la învăţătură şi în coperiri ale ştiinţei şi a realizărilor teh­
să le trimită feroviarilor din ţă­ — Pe cine să evidenţiem ? activitatea obştească. nicii mondiale şi, în primul rînd, ale
tineretul, condus de partid, aduce un ştiinţei şi tehnicii sovietice, care şi-au
rile prietene. — Pe toţi — îmi răspunde Un rol de mare răspundere în creş­ dovedit superioritatea în cele mai im­
aport deosebit de preţios în opera de terea şi educarea noii generaţii de in­ portante domenii.
. ...Era. la începutul lunii fe­ acesta puţin mirat. E doar rezul­ telectuali îl au cadrele didactice uni­
versitare care, în imensa lor majori­ Corpul didactic şi asociaţiile stu­
bruarie. Trecînd a doua zi, pe tatul muncii tuturor de la depou: făurire a vieţii noi socialiste. P arti­ tate, se străduiesc cu dragoste şi per­ denţeşti trebuie să atragă în activi­
severenţă să predea studenţilor cuno­ tatea ştiinţifică un nutr^r cît mai
la depou, am fost martorul unei lăcătuşul Alexandru Roţ, cazan­ dul şi guvernul, întregul popor, mani­ ştinţele necesare, pentru a-i forma ca mare de studenţi şi — ceea ce este
specialişti de o înaltă calificare, cetă­ deosebit de important — să îndrepte
mişcări febrile de pregătire. Pe giul Pompei Hirbea, strungarii festă o deosebită grijă şl dragoste faţă ţeni conştienţi şi constructori activi ai cercetările ştiinţifice spre rezolvarea
socialismului. problemelor concrete ale producţiei
ramele de oţel ale vinciului e- Munteanu Petru şi Francisc Hor- de tînăra generaţie, faţă de viitoarele din întreprinderi, unităţi agricole —
Şcoala noastră superioară aduce o principalul criteriu de apreciere a
lectric o locomotivă aştepta im­ vath, sudorul Emil Jurca, zida­ cadre de intelectuali. contribuţie de preţ Ia formarea Inte­ eficacităţii muncii ştiinţifice a studen­
lectualităţii noi, cuprinzînd mii şl mii ţilor.
pasibilă operaţia. In jurul ei, rul de boltă loan Sucia, fierarul Studenţii constituie unul din deta­ de ingineri, medici, profesori, artişti,
proveniţi din rîndurile celor ce mun­ TOVARĂŞI,
şi pe sub ea, prin şanţul de be­ loan Gabliş, turnătorul Simian şamentele importante ale tineretului, cesc. Poporul nostru se mîndreşte cu
acest detaşament puternic de intelec­ Cunoaşterea temeinică a ştiinţei
ton dintre linii, forfoteau gră­ Gristea, ce mai, pe toţi. Să nu de a cărui creştere şi pregătire te­ tuali noi care — alături de imensa ma­ marxist-Ieniniste, a adevărului ştiin­
joritate a vechii intelectualităţi — ţific despre natură, viaţă, societate,
biţi cîţiva oameni aşezînd bucăţi uitaţi că cei de la depou şi-au meinică pentru muncă şi viaţă este contribuie cu talentul, entuziasmul şi ajută pe studenţi la înţelegerea justă
întreaga lor capacitate la rezolvarea şi aprofundarea oricărei ramuri a
de lemn sub tampoane sau de- depăşit şi angajamentul de eco­ profund interesat întregul popor. problemelor complexe ale producţiei ştiinţei, la interpretarea justă a eve­
industriale şi agricrle. Ia înfăptuirea nimentelor istorici mondiale contem­
montând diferite mecanisme. nomisire a combustibilului. In Conferinţa Naţională a Asociaţiilor revoluţiei culturale, la ridicarea pe o porane, la cunoaşterea şi înţelegerea
treaptă din ce în ce mai înaltă a pres­ profundă a politicii partidului şi sta­
Nu trecuse nici o oră de la 14 zile 109 tone: Nu-i rău deloc. Studenţeşti se desfăşoară în condi­ tigiului internaţional al ştiinţei şi cul­ tului nostru, a perspectivelor dezvol­
turii noastre. (Aplauze). tării ţării noastre, îi ajută să devină
intrarea ei in secţie şi locomo­ Avem oameni de mîna-ntiia. ţiile unui puternic avînt In muncă al buni specialişti, cetăţeni conştienţi,
TOVARĂŞI, luptători activi pentru progresul pa­
tiva devenise de nerecunoscut. GH. STOICOVICI clasei muncitoare, ţărănimii muncitoa­ triei socialiste, pentru progresul ome­
Pe linia indicată de Congresul al nirii.
Roţile îi fuseseră rostogolite pe re, intelectualităţii, pentru construirea H-Jga al partidului şi de plenarele
C.C. ăl P.M.R., partidul mobilizează In munca de educare a tinerelului
şine în altă parte, bielele erau Cărbune cocsificabil economiei şi culturii socialiste. şi concentrează eforturile întregului studios trebuie acordată o mare aten­
popor pentru sporirea continuă a for­ ţie însuşirii filozofiei şi economiei
culcate pe capre de lemn ală­ pesfe plan Mergînd ferm pe drumul arătat de ţelor de producţie, dezvoltarea indus­ politice marxist-Ieniniste, istoriei miş­
turi, in cutia de foc intraseră triei şi transformarea socialistă a cării muncitoreşti din ţara noastră şi
zidarii să repare bolta. M ina U ricani se n u m ără prin­ partid, poporul nostru a obţinut în- agriculturii, ridicarea necontenită a mişcării muncitoreşti internaţionale.
tre principalele exploatări car­ productivităţii muncii în toate dome­ Trebuie dusă o luptă hotărîtă împo­
Lăcătuşi, cazangii, sudori, fie­ bonifere din V alea Jiului care tr-un timp scurt realizări de însemnă­ niile, pentru scoaterea la iveală şi pu­ triva rămăşiţelor mentalităţii şi mo­
rari, strungari şi o mulţime de furnizează cărbune cocsificabil nerea în valoare a uriaşelor bogăţii ravurilor burgheze, pentru ’combaterea
alţi meseriaşi împărţiseră în­ uzinei cocsochim ice de Ia H u n e­ tate istorică eu care pe drept cuvînt naturale ale ţării şi a marilor rezerve influenţei concepţiilor burgheze în
tre ei fiecare piesă din locomo­ doara. A nul acesta, m inerii aces­ de care dispune economia, pentru ştiinţă şi a prejudecăţilor mistice, care
tiva su seria 50.002. Toţi se tei ex p lo atări treb u ie să e x tra g ă se poate mîndri. creşterea continuă a producţiei de bu­ împiedică pe cel ce este încă stăpînit
angajaseră s-o repare cu 8 zile cu peste 30.000 tone cărbune nuri materiale şi culturale. de ele să se formeze ca un adevărat in­
mai devreme. Dar zilele sînt cocsificabil m ai m ult decît au Industria noastră socialistă s-a dez­ telectual de valoare. ’Aceste răm ăşiţe
dat anul trecut. P entru realiza­ Îndeplinirea acestor obiective cere ale trecutului nil 'dispar 'de la sine,
compuse din ore şi minute. Cu rea acestei sarcini colectivul m i­ voltat înţr-un ritm susţinut. La sfîr- un num ăr din ce în ce mai mare de lichidarea lor, eliberarea oampnilor
ele trebuia dusă lupta. Şi fieca­ nei în frunte cu com uniştii duce cadre cu calificare superioară, specia­ muncii = şl, în primul rînd, a tinere­
re, la strung, la brenăr, la ban- şitul acestui an volumul producţiei lişti în domeniul tehnic, ştiinţific, di­ tului — de astfel de rămăşiţe în gîn-
dactic. Aceasta constituie o Importan­ dire, necesită o muncă ideologică per­
industriale va depăşi de 4 ori şi ju­ tă problemă de partid şi de stat. severentă. Lupta ce se desfăşoară între
mătate nivelul anului 1938, din care Sarcină principală ce stă în prezent (Continuare în pag. 3-a)
în faţa învăţămîntului superior este ca,
cel al mijloacelor de producţie de 5 odată cu pregătirea teoretică a studen­
ţilor, _ să asigure 6 legătură strîn­
ori şi jumătate. să a. procesului de îriVăţămînt cu ce-
Agricultura se dezvoltă continuu pe
o intensă activitate pentru a se N IC O LA E TRIFA N calea socialismului. Sectorul socialist
asigura o organizare ştiinţifică şeful depoului C.F.R. Teiuş în agricultură cuprinde de pe acum
i i a m uncii. D rept urm are, m inerii Depoul pe care-l conduce ă aproape 60 la sută din suprafaţa a-
:• y'y. d e l a U r i c a n i a u l i v r a t c o c s a r i - realizat pînă la 1 0 februarie o
economie de 109 tone combusti­ gricolă a ţării. ¦
bil convenţional.
lor hunedoreni de la începutul Venitul naţional al ţării noastre a
anului şi pînă la 17 februarie crescut în - ultimii 10 ani de peste 3
4.200 tone de cărbune peste pre­ ori. Ca rezultat al dezvoltări! econo­
vederile planului. --fS « ». --f < > miei naţionale creşte necontenit nive­
lul de trai al poporului muncitor.
zW j In anii democraţiei populare au
LA CALAN fost obţinute importante rezultate in
înfăptuirea revoluţiei culturale. Ştiin­
Un nou succes al constructorilor ţa şi cultura au devenit un buri
siderurgişti
maselor de oameni ai muncii.
A fost creată o largă bază materială
C onferinţa regională de partid nunate de succes. Ieri după-a- necesară dezvoltării învăţămîntului,
a pus în faţa constructorilor si­
derurgişti sarcini de seam ă pri­ m iază, in urm a rezultatelor ulti­ activităţii ştiinţifice, artistice, muncii
vind grăbirea ritm ului lucrări­ m elor verificări asupra calităţii
lor pe şantiere, în vederea p re­ lucrărilor a fost aprins focul culturale de masă. Numai pentru ne­
dării obiectivelor înainte de ter­ p en tru u scarea cuptorului nr. 3.
m en. M obilizaţi de hotărîrile P rin aceasta, constructorii în tre­ voile învăţăm întului s-au alocat între
conferinţei, harnicii constructori prinderii de construcţii siderur­
s-au avîntat într-o însufleţită în ­ gice H unedoara au dovedit că 1951 —1958 din bugetul statului peste
t r e c e r e . " ' ' *• - ¦; * sînt hotărîţi să facă cu cinste
faţă sarcin ilo r ce le stau în faţă. 20 miliarde lei, din care aproape 3
A u tre cu t ab ia 10 zile de la
data term inării lucrărilor de C a -un am ăn u n t .sem nificativ miliarde şi jumătate numai pentru în-
construcţie la cuptorul ,nr. 2 a al im portanţei acestui evenim ent,
bateriei a IlI-a carbofluid din am intim că producţia bateriei a văţămîntul superior.
cad ru l sem icocseriei de la S ă- treia (cu to ate cu p to arele în
fu n c ţiu n e ) v a fi de. 1,5 ori m ai Au fost ream enajate şi construite
I Ian. însufleţiţi de acest, succes, m are decît producţia celor două
baterii A b-der-H alden. T otoda­ zeci de localuri pentru învăţămîntu!
harnicii constructori' siderurgişti tă, calitatea sem icocsului se va
şi-au intensificat eforturile în îm bunătăţi sim ţitor. Trebuie superior şi numeroase laboratoare. A-
vederea g răb irii' term enului de spus de asem enea că în cel m ai proape 60 la sută din numărul total
dare în folosinţă a ’ cuptorului scurt tim p, cuptorul nr. 2 va al studenţilor primesc astăzi burse de
nr. 3. «L, p rim a ş a rjă d e sem ico cs. stat. Peste 55 la sută din studenţi lo­
S trăd an iile lor au fost în cu ­ cuiesc în căminele ce le-au fost puse
la dispoziţie în acest scop. In toate
centrele universitare funcţionează can­
tine studenţeşti la care iau masa mal
mult de 65 la sută dintre stu d en ţi
Construcţia economiei şi culturii so­
cialiste S cerut schimbări fundamen-
tale în organizarea şi conţinutul .îrivaj
ţămîntulul Superior, în thunca de p rf: