Page 7 - 1959-02

DRUMUL SOCIALISMULUI Pa?. 3

ÎN LUPTĂ CU FOCUL Pentru grăbirea dării în folosinţă CĂRŢI

a cuptoarelor bateriei a III-a APARUTE

O încăpere mică. Trei bi­ pe faţa sa a înflorit un zîmbet. Zîmbetele au apărut pe toa­ carbo-fluid in perioada 9 ianuarie — 23
ianuarie 1959.
rouri, un dulap, o bancă şi ci- Doar venise cu o propunere te feţele. Şeful de sector, des­ Intrarea în funcţiune a cup­ de nerespectare a termenului de ®@e©®»
toarelor 2 şi 3 a bateriei a III-a dare în folosinţă.
teva scaune alcătuiesc tot mo­ care avea să-i bucure pe toţi. pre care credeam cu puţin îna­ carbo-lluid este aşteptată cu I LITERATURĂ POLITICĂ
bilierul. Pe peretele din stingă, — Cum a mers astăzi, to­ inte că n-a rîs în viaţa lui, multă nerăbdare de către semî- Măsurile luate în cadrul şan­
Un nou magazin alimentar cocsarii din Călan. Normal, ele tierului de la Călan au avut
portretul tovarăşului Gheorghe varăşe Berei? radia de bucurie. ar îi trebuit să intre în funcţiu­ drept urmare terminarea lucră­ 1 VAS1LE CURTICAPEANU, GRI­
De curind, spre mulţumirea ne încă de la începutul anului. rilor de construcţie propriu-zise, JI GORE POPESCU: 100 de ani
Gheorghiu-Dej. Simplitatea a- — Bine, tovarăşe inginer, Singurul care nu putea par­ legitimă locuitorilor din Ha­ Lucrările însă au întîrziat. în afara cîtorva lucrări de mon­
ceasta, care, prin ea însăşi bine — a răspuns cel întrebat. ticipa la aceste schimbări de ţeg, Trustul regional Gostat a taj. Au mai rămas însă o serie
creează mult farmec, este spe­ Din nou s-a lăsat tăcerea. stări sufleteşti era subsemna­ deschis în centrul oraşului Haţeg Conferinţa regională de par­ de lucrări importante care de­ @ de la Unirea Ţărilor Ro-
cifică sediului oricărui sector Oamenii nu se priveau. Fie­ tul. Şi aceasta pentru că din un nou magazin alimentar. A- tid a stabilit un alt termen de pind de altă instituţie, IPROMET, ^ mine. (1859—1959).
cest magazin este aprovizionat dare în folosinţă : 1 martie 1959. probabil mai puţin interesată.
minier. Şi, intr-adevăr, toate care şi-a ales un punct imagi­ toate cele ce s-au petrecut in din abundenţă cu tot felul de Dar este puţin probabil ca şi a- | 64 pag. — 1,25 lei.
preparate de carne, untură, vi­ cest termen să fie respectat. Pentru buna funcţionare a Ed. politică.
acestea se găsesc la mina A- nar, undeva în spaţiu, drept ziua respectivă n-am priceput nuri selecţionate, fructe, zarza­ cuptoarelor este necesar un mi­
ţintă a privirii sale. La ce se mai nimic. De aceea am cerut vaturi etc. Motivul iniţial al întîrzierii, nuţios control şi reglaj termo-
ninoasa. a fost sosirea uzinalelor cu o tehnic, care se efectuează cu a- | PERIODICE
Indicatoarele ceasornicului gîndeau oare ? Numai tovară­ lămuriri şefului de sector, ca­ Pentru viitor se prevede ca întîrziere de 3-4 luni. Mai apoi, jutorul unor aparate şi instala­
se pregăteau să arate ora 14. şul Berei nu-şi găsea locul. Se re mi-a sp u s: G.A.S. din Sîntămăria Orlea să cînd au început totuşi să sosea­ ţii speciale, conform unui pro­ ® * * Kcmunist — nr. 15,
Pe uşa sediului se perindau frăminta într-una. Parcă ar fi — Este vorba de abatajul aprovizioneze noul magazin cu scă, veneau în ordinea inversă iect de control. Acest proiect de g noiembrie 1958, anul XXXV.
mulţi oameni, îmbrăcaţi în sa­ vrut să spună ceva şi nu ştia 17 din stratul 3, Un abataj- unt, brînză şi smîntînă. montării lor şi neasamblate, im- control termo-tehnic trebuia pre­
cameră. Cit despre foc, cred că plicînd astfel o serie de lucrări dat de către Institutul de pro­ Traducerea revistei teore-
lopete, cu căşti pe cap. între­ cum să înceapă. NICU SBUCHEA suplimentare. Aşa de pildă, fap­ iectări metalurgice Bucureşti 9 tice şi politice a Comite-
bările şi răspunsurile erau — Ei, tovarăşi, cum rămine ştiţi că în Valea Jiului avem corespondent tul că uzina „Independenţa“ Si­ (I.P.R.O.M.E.T.) pînă la data §3 tului Central al Partidului
scurte, aşa că nimeni nu tre­ cu „17“? — a întrebat secre­ de furcă cu fenomenul de au- biu a trimis cuptoarele nea­ de 21 ianuarie. El nu a sosit
tarul organizaţiei de bază — toaprindere al cărbunelui. Ei samblate, a făcut ca Ia asam­ nici pînă acum. Comunist al Uniunii Sovie­
buia să aştepte. blarea lor să fie ocupaţi 30 de tice.
...Trecuse de ora 14. Pe a- rotindu-şi privirea prin came­ bine, pe noi ne supără focul muncitori timp de 3 luni de zile. Cuptoarele mai trebuie dotate 166 pag. — 4 lei.
acesta de vreo doi ani. A mai cu o instalaţie electrică destul de * -A- * Analele institutului de
ceeaşi uşă continua acel du-te- ră. Lucrările au mai fost întîr- complicată, a cărei soluţie, de
vino. Numai că oamenii erau Berei n-a mai stat pe gîn- dispărut, dar nu definitiv. De ziate şi pentru că vechea formă asemenea nu a fost încă sta­ istorie a partidului de pe
obicei in această situaţie se a- de organizare a şantierului era bilită de către I.P.R.O.M.E.T.
alţii. Aceştia se deosebeau de duri. necorespunzătoare. Pînă în ia­ lingă C.C. al P.M.R. -
primii, mai puţin prin hainele — Păi, să vedeţi. Eu am plică metoda de lucru in at­ nuarie a.c., conducerea lui avea Dacă măsurile luate de condu­ nr. 5 - 6 , anul 1V/1958.
sediul la Hunedoara, la Călan cerea şantierului au grăbit lu­ 192 pag. — 4 lei.
nefiind decît doi maiştri. Lipsea crările de construcţie, asupra lu­
ce le purtau şi mai mult prin vorbit cu ortacii. Merem noi, şi mosferă cu lipsă de oxigen, cu Noi tineri utemîşti deci un control sistematic al crărilor de finisaj, strict necesare Ed. Scînteia.
culoarea feţelor şi prin cizme­ om vedea ce-om face. Am mai salvatori. Dar această metodă mersului lucrărilor. pentru darea în folosinţă a cup­
le care erau pline de noroi ne­ lucrat în asemenea condiţii şi costă foarte mult. De aceea, toarelor, ele nu mai pot influ­ LITERATURA
gricios. Oamenii aceştia, ale nu ne-om face nici acum de ru­ în ultima vreme se lucrează In ultimul timp organizaţia Acum, după înfiinţarea grupu­ enţa cu nimic. ŞTIINŢIFICĂ
lui de şantiere al I.C.S.H. nu­ MATEMATICA
căror feţe erau acoperite cu şine. cu grupe de mineri şi rezulta­ U.T.M. din cadrul întovărăşirii mai pentru Călan, situaţia s-a De aceea trebuie făcut tot po­
îmbunătăţit. Au fost luate o se­ sibilul ca cele două cuptoare
praf de cărbune, erau destul Toate privirile s-au aţintit tele sînt foarte bune. E drept, agricole din Săsciori, fiind mai rie de măsuri, prin care s-a a- ale bateriei a 111-a carbo-fluid * -k * Culegere de probleme
juns ca lucrările de construcţie să intre cît mai repede în fo­ pentru examenele de ad­
de voioşi, veseli, puşi pe glu­ asupra sa. In privirile acestea condiţiile sînt foarte grele, de­ bine îndrumată de organizaţia propriu-zise să fie aproape ter­ losinţă cu toată capacitatea lor. mitere.
minate. Pentru aceasta, I.P.R.O.M.E.T.
me, aşa incit nu se putea spu­ putea fi citită mai multă ui­ oarece pe Ungă altele, trebuie de partid, a reuşit să-şi îmbună­ Bucureşti trebuie să ia măsuri 432 pag. — 9,10 lei.
Dintre măsurile de seamă a- pentru trimiterea cît mai grab­
ne că au ieşit din şut. Au ve­ mire decît admiraţie şi multă lucrat într-un ritm foarte ra­ tăţească simţitor activitatea. mintim faptul că lucrările de zi­ nică a proiectului de control ter­ Ed. tehnică.
nit să se mai sfătuiască cu dragoste. Nu l-a felicitat ni­ pid. Acest lucru nu poate fi dărie de la cuptorul 3 au fost mo-tehnic.
şeful de sector asupra celor ce meni, dar nici n-a îndrăznit făcut de orice brigadă. E ne­ Astfel, noul organ al organi­ predate cu proces-verbal. Aici GEOLOGIE
aveau de făcut pe a doua zi. nimeni să-l întrebe ceva, pină voie de mult calm, indemîna- zaţiei U.T.M., a atras în orga­ lucrează cea mai bună briga­ Cît priveşte partea electrică,
dă, compusă numai din membri pentru adoptarea unei soluţii MIRCEA ILIE: Figuri de geo­
Ceva mai tirziu, au venit alţii cind şeful de sector a început re, voinţă. nizaţie 14 tineri dintre cei mai şi candidaţi de partid. juste şi în termen scurt, este logi romîni — voi. II. (Gre-
necesar ca proiectantul oficial să goriu Ştefănescu, Grigore
care au rămas mai mult. Din­ cu un ton obişnuit: De data aceasta, in timp ce merituoşi. De asemenea, au mai fost se deplaseze la faţa locului. Cobălcescu, Matei Drăghi-
luate măsuri pentru procurarea ceanu).
tre aceştia din urmă, majori­ — Ce crezi, tovarăşe Berei, se scotea o cameră spre cope­ Printre noii utemişti care au unor suîlante în locul celor ca- Numai în felul acesta se va 132 pag. — 3,10 lei.
i trebuiau să fie procurate prin ajunge la o scurtare a termenu­
tatea erau şefi de brigăzi şi vă vor trebui mai mult de două riş, a apărut fum. Soluţia cea fost primiţi in organizaţie sînt Ministerul industriei grele şi în­ lui de predare a lucrărilor, con­
maiştri. Vorbeau de multe lu­ zile ca să ajungeţi Ia coperiş? mai bună este să fie scos cit că nu au sosit. tribuind totodată şi la realiza­
cruri. Mai ales însă, vorbeau Berei n-a răspuns. Stătea mai repede cărbunele pînâ la tovarăşi ca Simion Bănăţean, rea planului de producţie a- Ed. ştiinţifică.
După toate acestea, s-ar pă­ nual al semicocseriei. MIRCEA ILIE: Podişul Tran­
despre un foc. Şi de fiecare in cumpănă. Buzele sale se coperiş, pentru ca in felul a- Ileana Moga, Eugenia Ivan şi rea că n-au mai rămas motive
silvaniei.
dată cind se amintea de foc, mişcau uşor, dovadă că-şi spu­ cesta să smulgem şi cărbunele alţii. 260 pag. — 9,10 Iei.

faţa şefului de sector se în­ nea ceva, sau poate calcula ce­ care ar putea să ardă şi să izo­ I. FLOCA

tuneca. Atunci se lăsa o tă­ va. Apoi, a întrebat şi e l : lăm şi focul. Vă daţi seama că corespondent Ed. ştiinţifică.

cere deplină in încăpere... — Tovarăşe inginer, e ab­ nu-i deloc uşor. Trebuie lucrat Se pregătesc pentru ISTORIE
muncile agricole
Intr-un astfel de moment a solută nevoie să terminăm în foarte repede. Dar echipa co­ de primăvară N. CIACH1R: 100 ani de la
munistului Dionisie Berei va Unirea Principatelor.
intrat un bărbat mărunt, bine două zile ? Ţăranii întovărăşiţi şi cu gos­ 164 pag. — 4,80 lei broşat [
legat, cu nişte ochi mici, al­ — Trebuie neapărat, tova­ reuşi. E una dintre brigăzile podărie individuală din satul 7,20 lei cartonat.
baştri şi tare jucăuşi. Ca vîr- răşe Berei. Altfel focul va cu­ fruntaşe ale noastre. împreu­ Cîmpuri de Sus, raionul Ilia, Ed. militară a M.F.A.
stă, nu cred să fi avut mai prinde cărbunele şi străduin­ nă cu Virgil Dina şi Emeric folosesc intens timpul favorabil
mult de 30 de ani. La deschi­ ţele noastre vor fi zadarnice. Batiş, mineri fruntaşi in bri­ pentru a transporta pe cîmp cit
derea uşii, privirile tuturor au — Apăi dacă-i aşa, termi­ gada sa, va reuşi să-şi ţină cu- mai multe îngrăşăminte natu­ PSIHOLOGIE
căzut asupra sa. Era vădit că năm. In două zile terminăm vintul dat. Cărbunele va fi sal­ rale.
A, G. KOVALEV, V. N. MEA-
Pină în prezent, ei au trans­
se simţea stingherit. Aceasta — a spus convingător şeful de vat. Focul va fi învins. portat cu carele peste 110 tone S1ŞCEV: Particularităţile psi­

inşă n-a ţinut prea mult, căci brigadă Dionisie Berei. N. ANDRONACHE hice alo omului. — voi. I.
— Caracterul.
300 pag. — 7,60 lei.

Din nou despre aceiaşi gospodari E.S.D.P. I

Lucrări de electrificare DREPT

OH. BIBICESCU: Transportul

Am citit nu de mult în pa­ Vagonul nr. 81.899 de pildă, sălile de aşteptare sînt foarte de gunoi de grajd. Căratul gu­ Locuitorii satelor Alun şi Bu- de 3 km. Totodată s-a terminat ® maritim, probleme juridice
ginile „Scinteii“ despre unele circulă de multă vreme cu un neîngrijite. Pe holul dintre ca­ noiului continuă. Ţărani ca lăn­ 0 şi tehnice.
lipsuri care există in munca geam spart, cu toate că gerul sele de bilete, geamurile sînt cii Negru, Romulus Petruţ, Ni- nila din raionul Hunedoara, au instalarea reţelei de ioasă ten­ 1 036 pag. — 22,25 lei.
personalului de la staţia C.F.R. de-afară n-a slăbit deloc în ul­ văruite din toamnă, odată cu colae Florea, Ioan Burză şi al­ j§ Ed. ştiinţifică.
Peiroşani. Erau criticaţi pentru tima vreme. In mai toate va­ zidurile şi duşumeaua. Nu se ţii stau mereu în fruntea aces­ propus printre altele deputaţilor siune in întreg satul Alun.
dezinteresul lor faţă de călăto­ goanele care circulă spre Lupeni apucă nimeni să le şteargă pen­ tei munci.
rii din Valea Jiului. este frig şi necurăţenie. Ban­ tru a da mai multă luminozi­ şi electrificarea satelor lor. Prin In satul Bunila s-au plantat
chetele de sus sînt neşterse de tate încăperii. Oare pe tovară­ Pregătindu-şi de pe acum te­ grija deputaţilor şi cu sprijinul prin muncă voluntară toţi stu­
Era de aşteptat să se ia une­ praf de luni de zile, unele uşi şii de la gara Petroşani nu-i renul şi atelajele, sătenii din cetăţenilor această propunere pii de joasă iensiune. De ase­
le măsuri pentru remedierea lip­ interesează deloc aspectul locu­ Cîmpuri de Sus, vor putea să a început încă din anul trecut menea, a fost procurat şi tran­ ANUNŢ !
surilor. Călătorind însă săptă- sînt defecte, iar în comparti­ lui lor de muncă ? iasă în primele zile de primă­
mina trecută spre Lupeni, am vară la muncile agricole. să prindă viaţă. Cu ajutorul sformatorul. Trustul Miniet Hunedoara
putut constata că cei vizaţi n-au mente nu se face curăţenie de­ ION BARBULESCU contribuţiei voluntare în mun­ Merită a fi evidenţiaţi pen
FLORIN BRINDA că şi natură s-a început electri­ angajea jurisconsult. Do­
simţit critica. cît foarte rar. corespondent corespondent ficarea celor două sate.
tru munca depusă la lucrările ritorii se pot prezenta la Ser­
Asemănătoare e şi situaţia din
Pină în prezent s-a instalat de electrificare deputaţii Petru viciul Cadre al Trustului Mi­
gara Petroşani. Aci, peronul şi
linia de înaltă tensiune de la Herban, Drăgan Rădoane, Aron nier Hunedoara cu sediul în

Ghelar pînă la funicularul de Herban, Cornel Stăncoane şi Teliuc. Informaţii Ia telefon

la Vadul Dobrii pe o lungime alţii. nr. 2275 şi 2208. I

?xxxx^^5ü<^^55^ooóaxxx)omoií%xxxxxxxxxmDCXXxxxx; xiaociüooooooooocxxagoooaooooocxioocxxxxxacxxiicaocxxxxiooooooooooocxxxi aooocooooooog->oaooaaQQpc»ăarâQo0agksaao^^

Să dăm viaţă sarcinilor trasate Asigurarea de condiţii tehni- nereu de fier, la cocs, şi semi- deşeurilor siderurgice existente, se lupte cil toată fermitatea pen­
de Conferinţa regională de partid! co-organizatorice, ca toţi munci­ cocs, la fontă şi oţel. Aşa cum cum sînt gazele de furnal, aburii tru a se lichida orice manifes­
torii să poată folosi din plin a stabilit Conferinţa regională condensaţi, zgura de oţel şi re­ tări de formalism şi birocratism
(O timpul de lucru, constituie de a- de partid, în construcţii costul fractară, precum şi a zgurilor de în organizarea întrecerii, pen­
semenea o sarcină de bază în mediu al unui apartament con­ locomotive, şisturilor de mină, tru a se ajunge ca fiecare mun­
(Urmare din pag. l-a) stre sînt înzestrate cu utilaj mo­ înaintaţi, cu o înaltă calificare lupta pentru creşterea producti­ venţional se va reduce în 1959 tufurilor vulcanice etc., care se citor şi brigadă, antrenate în
dern, iar cadrele tehnice şi mun­ profesională din rîndurile tine­ vităţii muncii. îndeosebi în in­ la 35.000—40.000 lei, iar în a- pot folosi ca materie primă pen­ întrecere, să-şi desfăşoare mun­
producţia de fontă, oţel şi lami­ citorii au cîştigat o experienţă dustria carboniferă este necesar nul 1960 la 30.000—37.000 Iei. tru producerea de materiale de ca pe bază de obiective concre­
nate, trebuie extrase cantităţi bogată în folosirea tehnicii noi. retului. să se ia măsuri pentru aprovi­ construcţii ieftine şi bune. te, specifice locului de muncă
mai mari de minereuri feroase Organizaţiile de partid, organi­ Odată cu preocuparea pentru zionarea brigăzilor de mineri cu Este necesar ca organizaţiile respectiv. In cadrul întrecerii
ş; . cărbune cocsificabil, se im­ zaţiile sindicale, conducerile ad­ vagonete goale, material lemnos, de par'id, sindicale, conducerile Un element important în re­ socialiste trebuie să se acorde
pune executarea unui volum de ministrative au datoria de a se ridicarea nivelului tehnic şi pro­ energie etc., îneît fiecare briga­ administrative să desfăşoare o ducerea preţului de cost îl consti­ mai multă atenţie generalizării
construcţii industriale şi civile preocupa şi pe mai departe, cu fesional al muncitorilor este ne­ dă de mineri să-şi poată înde­ astfel de muncă politică şi edu­ tuie lupta pentru îmbunătăţirea experienţei fruntaşilor, a meto­
cu mult sporit, dezvoltarea pro­ perseverenţă, ca ÎNTREAGA cesar să se acorde o deosebită plini sarcinile de producţie. cativă îneît fiecare muncitor, calităţii produselor. Conferinţa delor de muncă bune care au
ducţiei materialelor de construc­ MASA de muncitori, ingineri şi atenţie intensificării mişcării de tehnician şi inginer să înţelea­ regională de partid a pus în permis să se obţină cele mai
ţii şi a producţiei bunurilor de tehnicieni să-şi însuşească şi să inovaţii şi raţionalizări. Spiri­ Un rol important în îmbună­ gă că reducerea preţului de cost faţa muncitorilor mineri sarcina frumoase realizări. Organizaţi­
consum. folosească cît mai bine tehnica tul creator şi inovator al harni­ tăţirea măsurilor tehnico-organi- este o sarcină fundamentală, de de a lupta pentru îmbunătăţirea ile sindicale trebuie să lichide­
nouă cu care au fost şi vor fi cilor muncitori, tehnicieni şi in­ zatorice, în eliminarea cauzelor realizarea căreia depinde în cea calităţii cărbunelui şi a mine­ ze cu sistemul nesănătos care
Organizaţiile de partid şi sin­ înzestrate în continuare între­ gineri, izvorît din patriotismul care provoacă stagnări şi gîtu- mai mare măsură creşterea con- reului de fier prin reducerea pro­ se manifestă în unele întreprin­
dicale trebuie să ridice sus stea­ prinderile noastre, deoarece de lor fierbinte, din conştiinţa lor iri îl au consfătuirile de pro­ tinuă a nivelului de trai al în­ centului de şist şi a cerut mun­ deri de a se preocupa numai de
gul întrecerii pentru îndeplini­ aceasta depinde într-o măsură i cialistă tot mai dezvoltată ducţie, forma principală de a- tregului popor. citorilor siderurgişti să acorde muncitorii sau echipele fruntaşe.
rea şi depăşirea angajamente­ foarte mare obţinerea unei pro­ şi-a dovedit valoarea şi impor­ tragere a masei largi de munci­ o atenţie mai mare luptei pen­ Principiul întrecerii socialiste
lor luate de muncitorii mineri pe ductivităţi cît mai înalte. tanţa prin numărul însemnat de tori la conducerea activităţii de Pentru a se asigura reducerea tru reducerea cantităţilor de cere ca să se aibă drept rezul­
baza sarcinilor trasate de Con­ inovaţii şi raţionalizări realizate producţie. Conferinţa regională preţului de cost, este necesar să fontă declasată şi scăderea re­ tat crearea unui avînt general
ferinţa regională, de a da peste Este necesar ca odată cu preo­ în ultimii doi ani, a căror apli­ de partid a cerut organizaţiilor se acorde o atenţie deosebită buturilor la oţel. în muncă, ridicarea celor ră­
plan în cursul acestui an 77.000 cuparea pentru ridicarea nivelu­ care s-a soldat cu economii în de partid să acorde un ajutor luptei pentru economii. Organi­ maşi în urmă la nivelul frunta­
tone de cărbune (din care 30.000 lui învăţămîntului mediu tehnic sumă de peste 42.000.000 lei. mai concret şi eficient organi­ zaţiile de partid trebuie să pună Sarcinile măreţe trasate de şilor şi antrenarea fruntaşilor Ia
tone cărbune cocsificabil) şi a şi profesional în şcoli, să se a- zaţiilor sindicale în pregătirea un accent mai serios pe mobili­ Conferinţa regională de partid, obţinerea de rezultate şi mai
angajamentelor siderurgiştilor corde o grijă deosebită pentru Ţinînd seama de importanţa şi desfăşurarea acestor consfă­ zarea muncitorilor Ia lupta pen­ pe baza documentelor Congresu­ mari.
hunedoreni de a produce peste mai buna organizare şi funcţio­ acestei mişcări în creşterea pro­ tuiri. In vederea creşterii efica­ tru reducerea cheltuielilor de lui al li-Iea al partidului şi ple­
plan pînă Ia sfîrşitul anului nare a şcolilor de calificare şi ductivităţii muncii şi reducerea cităţii consfătuirilor de produc­ producţie şi a consumurilor spe­ narei C.C. al P.M.R. din noiem­ Pentru a ţine vie flacăra în­
30.000 tone cocs metalurgic, cursurilor de pregătire tehnică preţului de cost, Conferinţa re­ ţie, sindicatele au datoria de a cifice de materii prime şi mate­ brie 1958 în ce priveşte dezvol­ trecerii, organizaţiile de parlid
20.000 tone aglomerat feros, a cadrelor din întreprinderi şi gională de partid a pus în faţa manifesta o mai mare atenţie riale. In întreprinderile noastre tarea industriei şi a producţiei şi sindicatele trebuie să manifes­
20.000 tone fontă, 40.000 tone îndeosebi mobilizării tineretului organizaţiilor de partid şi sindi­ faţă de -»repunerile făcute de se mai practică încă o risipă ne- industriale, umplu de mîndrie te o preocupare mai mare pen­
oţel Martin, 5.000 tone oţel e- Ia aceste cursuri. Organizaţiile cale şi a conducerilor admini­ muncitori, tehnicieni şi ingineri perniisă de materiale care intră şi elan patriotic inimile oameni­ tru popularizarea operativă a re­
lectric, 40.000 tone blumuri şi de partid şi de tineret au dato­ strative ale întreprinderilor sar­ în cadrul acestor consfătuiri, de cu o pondere mare în costul lor muncii, care, prin angaja­ zultatelor obţinute şi a frunta­
6.000 tone laminate. ria de a explica tinerilor munci­ cina de a întreprinde acţiuni a da dovadă de mai multă exi­ produselor şl de materiale defi­ mentele mobilizatoare luate în şilor întrecerii socialiste.
tori importanţa ridicării nivelu­ mobilizatoare cu inovatorii şi genţă faţă de acele organe ad­ citare după cum sînt lemnul de producţie, şi-au exprimat hotă-
Trebuie depuse eforturi îndeo­ lui profesional atit în ceea ce pri­ raţionalizatorii în vederea spori­ ministrative care tărăgănează a- mină, cocsul metalurgic, com­ rîrea fermă de a îndeplini şi de­ Intărindu-şi rolul conducător
sebi în direcţia obţinerii unei veşte creşterea aportului lor Ia rii numărului lor şi antrenării plicarea în viaţă a propunerilor bustibili, materialele de construc­ păşi prevederile Conferinţei re­ în producţie, patrunzînd mai a-
CREŞTERI ÎNSEMNATE A dezvoltarea economiei naţionale acestora Ia îmbunătăţirea proce­ juste făcute de muncitori şi a ţii etc. Organizaţiile de partid gionale de partid, conştienţi că dînc şi cu mai multă competen­
PRODUCTIVITĂŢII MUNCII. cît şi în ceea ce priveşte spo­ sului tehnologic în întreprinderi. hotărîrilor luate în consfătuiri. au datoria de a desfăşura o mai în felul acesta contribuie Ia în­ ţă în problemele economice ale
Aşa după cum prevede hotărî- rirea cîştigurilor personale, de Pentru a se asigura avîntul largă muncă politică pentru a făptuirea politicii partidului de întreprinderilor, conducînd mai
rea, productivitatea muncii va a cultiva în rîndurile lor dra­ mişcării inovatorilor şi raţiona- Conferinţa regională de partid mobiliza masele la lupta pentru industrializare socialistă a ţă­ concret activitatea unităţilor in­
trebui să crească in anii 1959- gostea de muncă şi învăţătură. lizatorilor în producţie este ne­ a subliniat cu tărie necesitatea economisirea de materiale, de a rii, — garanţia mersului înainte dustriale, antrenînd la o activi­
1960 pe ansamblul regiunii cu Comuniştii fruntaşi în producţie cesar ca organizaţiile de partid intensificării eforturilor în lupta crea o puternică opinie de masă al patriei noastre pe calea so­ tate mai intensă organizaţiile
ce! puţin 20 la sută faţă de rea­ trebuie să considere ca o sarci­ să lupte împotriva manifestări­ pentru reducerea preţului de împotriva risipei şi a risipitori­ cialismului victorios. Organiza­ sindicale şi de tineret, organiza­
lizările anului 1958. Avem tot nă de cea mai mare cinste creş­ lor de conservatorism şi biro­ cost şi a' trasat sarcina ca pe a- lor şi a celor care din neglijen­ ţiile de partid au datoria de a ţiile de partid vor reuşi să mo­
ce ne trebuie pentru aceasta! terea de noi cadre de muncitori cratism şi împotriva a tot ceea ceastă bază să se realizeze a- ţă sau rea voinţă aduc pagube îndruma şi ajuta organizaţiile
Majoritatea întreprinderilor noa­ ce stă în calea progresului, a nual, pe ansamblul regiunii, e- avutului obştesc, in acelaşi timp sindicale să ridice întrecerea so­ bilizeze masa largă de munci­
dezvoltării noului. conomii în valoare de cel puţin organizaţiile de partid au dato­ cialistă la nivelul noilor sarcini
50.000.000 Iei peste plan. Va ria de a mobiliza colectivele în­ şi al puternicului avînt care a tori, tehnicieni şi ingineri la în­
trebui redus simţitor preţul de treprinderilor la folosirea mai cuprins colectivele întreprinderi­
cost îndeosebi Ia cărbune, la mi­ largă a rezervelor energetice şi lor din regiune. Este necesar să deplinirea sarcinilor trasate de

Conferinţa regională de partid

în domeniul industriei.