Page 70 - 1959-02
P. 70
Pac?. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1297
rssct*«-*- fRgggggagCTgws'g^ g gre ^
Organizaţiile de bază săteşti j La îndemnul partidului Despre ynele sarcini ale consiliului
îşi consolidează rindurile Com uniştii în îrunîa d@ c o n d u c e re d G .A .C
A trag erea în rîn d u l m em brilor rea în partid a colectiviştilor P restig iu l de care se b u cu ră In satul Bacea, din co In acest articol vom răspunde ju n g e la niv elu l fru n ta şilo r. lective din reg iu n ea n o astră se
şi candidaţilor de partid a celor care dovedesc prin fapte că m e organizaţia de bază din cadrul muna noastră se munceşte în c o n tin u a re la în treb ările p u se Im p o rtan t este şi faptul că prin f a c a n u a l in v e n t a r i e r i , to tu ş i <n
pentru crearea unei gospo de cititorii noştri în le g ătu ră cu afişarea lunară a evidenţei zi unele nu şe iau m ăsuri pentru
m ai h arn ici colectivişti şi în to rită să facă p a rte d in rin d u rile g o sp o d ărie i face ca şi alţi co-, dării colective. Comuniştii m o d u l de c o n d u c ere a G .A .C . şi lelor-m uncă se dă posibilitatea a se introduce un spirit gospo
de aci sînt in fruntea aces sarcinile consiliului de conduce tuturor colectiviştilor să contro dăresc corespunzător. Sînt ca
vărăşiţi, fruntaşi în m unca pen partidului. D e atunci, lucrurile lectiviştî să-şi m anifeste dorinţa tei acţiuni, Hi desfăşoară . re. A m intim că întrebările pe a- leze m odul în care sînt p o n tate zuri cind clădirile nu se tepa-
tru obţinerea unor recolte bo s-au sch im b at m ult în bine. O r de a intra în rin d u rile p artid u o susţinută muncă de lă- / ceastă tem ă au fost p u se in cea zilele personalului ad m in istra ră, diferite m aşini şi unelte a-
gate, oam eni care dovedesc prin ganizaţia de bază a devenit una lui. In u ltim u l tim p colectiviştii murire şi convingere a ţă- r m ai m are parte de către m em tiv. A u fost cazuri, în unele g o s gricoie sînt lăsate în cîm p, sau
fapte că sînt dem ni de înaltul dintre organizaţiile cu activitate Caro! B artok şi Paraschiva Sos rănilor muncitori, pentru a brii g o sp o d ăriilo r colective nou podării colective din regiunea aru n ca te la în tîm p lare, pline de
titlu de m em bru al partidului, ro d n ică în a c eastă p riv in ţă. O- se înscrie în G.A.C. înfiinţate. noastră, cînd preşedinţii, socoti noroi în rem ize şi m ag azii. M ai
trebuie să se bucure de atenţia cupîndu-se cu grijă de educarea au cerul şi ei să fie prim iţi in torii, m ag azio n erii etc. lipseau sînt şi cazuri cînd unii colecti
rîndul candidaţilor. D o rin ţa lor Au fost formate colecti In cele două articole publica de la lucru o zi sau m ai m ulte, vişti, din neglijenţă, deteriorea
ve de agitatori din mem te în ziarul „D ru m u l so cialism u ocupîndu-se de treburi p ersona ză căruţele sau diferite m aşini
c u v e n ită d in p a rte a o r g a n iz a ce lo r m a i b u n i co lectiv işti, în- va fi Îm p lin ită în tru c ît — aşa bri de partid, deputaţi şi lui" pe această tem ă au fost a- le. Z ilele resp ectiv e şi le p o n ta u cu care lucrează. Toate aceste
ţărani muncitori, care şi-au rătate m ulte din sarcinile care totuşi. Şi din cauză că nu se a- cazuri sînt trecute cu vederea
ţiilor de bază săteşti şi m ai ales drum indu-i cu atenţie, m obilizin- cum spunea secretarul o rg an i făcut cereri de înscriere, le au de în d e p lin it co n siliile de fişau. tab elele cu evid en ţa zile- de către consiliile de conducere
a celo r d in secto ru l so cialist al du-i la to ate acţiu n ile în tre p rin zaţiei de b az ă — in v iito area care merg şi stau de vor conducere din G .A .C . In afară lor-m uncă, zilele lipsă răm îneau şi ca u rm are m ai dăinuie n egli
ba cu familiile celorlalţi, de cele arătate, consiliului de pontate. jenţa şi lipsa de spirit g o sp o d ă
agriculturii, se de com unişti, m ulţi dintre a- ad u n are g en erală se vor discuta îndemnîndu-i să vină ală c o n d u c e re îi m a i re v in şi o s e resc. P entru înlăturarea acestor
turi de ei. S-a organizat rie de alte sarcini de m are im C onsiliul de conducere m ai fenom ene, consiliile de conduce
A cordind atenţia cuvenită a- ceşti a şi-au d at seam a că locul şi cererile acestor tovarăşi. participarea mai multor ţă portanţă. E xperienţa gospodări are o b lig aţia ca fa sfîrşitul fie- re trebuie să m anifeste m axi
cestei sarcini im portante, nu m e lor este in partid. C a u rm are, rani muncitori la inaugu ilor agricole colective din reg iu m um de exigenţă.
roase organizaţii de bază din num eroşi colectivişti au cerut şi Rezultate îmbucurătoare rarea G.A,C. din comune nea noastră ne dovedeşte prac , '¦* /*,/
gospodăriile agricole colective au fost prim iţi in rindurile c a n le vecine. La staţia de rct- tic că neîndeplinirea uneia din In tot cursul anului se cere a
au obţinut succese de seam ă in didaţilor de partid. N u m ai în u l P in ă n u de m u lt, in satu l Stri- dioficare sînt popularizate sarcinile ce stau în faţa co n si Răspundem îi ţin u tă c e a m a i s tric tă eviden
m unca de prim ire de noi m em tim ele 9 luni au devenit candi tandrei exista o singură o rg a rezultatele obţinute de co liului de conducere aduce pre ţă a tu tu ro r valorilor intrate si
bri şi candidaţi de partid. Iată d aţi de p artid u n n u m ă r de 13 nizaţie de bază P.M .R . E a cu lectiviştii din lila şi Bre judicii gospodăriei colective. D e cititorilor ieşite. A ceastă ev id en ţă trebuie,
cîfcva exem ple care d em o n strea colectivişti, printre care Eiisabe- prindea pe m em brii de partid tea Mureşană cit şi numele aceea se recom andă consiliilor ţinută zilnic şi de ea trebuie să
ză acest lucru. ta Igna, G h. D ăn escu , Ilie Fur- din G .A .C., din în to v ărăşire şi celor care se înscriu in de conducere să studieze tem ei cărui an econom ic să întocm eas se ocupe sistem atic consiliul de
dui, Io an M u n tean u , N icolae Co- pe cei din sal, n eîn cad raţi în G.A.C. nic sa rc in ile ce le a u şi să le că o situaţie an u ală a zilelor- conducere. E ste bine ca în şe
S itu aţia s-a schimbat zac şi alţii. vreuna din form ale socialiste ale acorde atenţia cuvenită pentru a m uncă efectuate de fiecare co dinţele sale să asculte lunar in
în bine agriculturii existente aici. In g e Datorită muncii depuse, p u tea ii realiza te în to cm a i. lectivist. A ceastă situaţie va tre form ări făcute de către contabi
D înd dovadă de conştiinciozi neral, co m u n iştii cuprinşi in a- şi-au făcut cereri de în bui de asem en ea să fie afişată lul sau socotitorul go sp o d ăriei
O rg an izaţia de bază P.M .R . ta te în m uncă, răsp u n zin d cu ceastă organizaţie de bază au scriere, pînă în ziua de ÎS U na din n u m ero asele sarcini la loc vizibil cu cel puţin do u ă asu p ra in trărilo r în G. A. C. a
de la g o sp o d ăria ag rico lă co d ra g la ch em ările o rg an izaţiei desfăşura! o activitatea rodnică. februarie, 104 familii cu ale consiliului de conducere este săptăm îni înainte de adunarea m ijloacelor b ăn eşti şi în n atu ră,
lectivă „O gor n o u “ din Sim e- de partid, m ultor candidaţi le-au R ezultatul m uncii lor s-a m a te peste 240 ha. teren. şi o rg an izarea unei stricte evi g en erală în care se prezintă d a precum şi a cheltuielilor făcute.
ria V eche a luat fiinţă cu m ulţi fost încredinţate sarcini de răs rializat prin colectivizarea între denţe a m uncii. Pe baza datelor rea de seam ă asupra activităţii
ani in u rm ă . P rin m em b rii săi pundere. A şa, spre exem plu, gului sat. A cest evenim ent a a- LIV1U MUNTEANU din evidenţa brigăzilor, consi anuale a consiliului de condu C onsiliul de co n d u cere are şi
ea a desfăşurat o vie activitate candidata de partid Elisabeta v u t loc în u rm ă cu vreo două liu! de co n d u c ere este o b lig at să cere. obligaţia de a organiza paza
politică, reuşind să aducă o con Igna este acum brigadieră de luni. D e atunci, o rg an izaţia de secretarul Comitetului calculeze lunar zilele-m nncă e- depozitelor, m agaziilor, furaje
tribuţie în sem n ată la în tărirea cîm p, Io an M unteanu este ag i b az ă işi d esfăşo ară activitatea fectu ate de fiecare colectivist şi O altă sarcină de m are răs lor, a recoltei de pe cîm p sau de
econom ico-organizatorică a g o s tator iar alţi candidaţi ocupă pe lingă G .A .C. comunai de partid Uiş să le tre acă în tr-u n ta b el pe pundere a consiliului de condu pe arii şi a alto r b unuri. P en tru
podăriei colective, la atragerea d iferite m u n c i de ră s p u n d e re în care să-l afişeze în loc vizibil. cere este ţinerea unei stricte e- p a z a a c e s to ra c o n s iliu l ele c o n
tuturor ţăranilor m uncitori din cadrul gospodăriei colective. în că de la în fiinţarea ei, una Pe drum ul belşugului In acest tabel trebuie să se a- videnţe a tuturor valorilor m ate ducere poate să num ească paz
sa t in această u n itate. rate precis cîte zi le-m uncă a e- riale din G .A .C . P en tru în lătu nici în lim ita p o stu rilo r fixate
Noi candidaţi de partid din preocupările com uniştilor de Urmînd îndemnul şi e- îectu at fiecare colectivist în ra re a lipsei de ră sp u n d e re şi a de adunarea generală a colecti
C u toate rezultatele pozitive aici s-a d o v ed it a fi m u n c a de xemplul comuniştilor, 69 cursul lunii respective. D e ce nepăsării faţă de bunurile obş viştilor.
pe care le-a înregistrat, în ac La gospodăria agricolă colec familii, de ţărani muncitori este necesar să se facă acest lu teşti. consiliul de conducere tre
tivitatea ei s-au m an ifestat şi tivă „D r. P etru G ro za" din Bă- p rim ire în partid , m u n că n e g li din satul Căinelu de Jos, cru ? A fişarea tabelului cu evi buie să repartizeze aceste b u D ar tre b u ie ştiu t şi u n alt lu
lipsuri serio a se m ai ales în ce cia, raionul H u n ed o ara, o rg an i comuna Buruene, s-au ho denţa lunară a zilelor-m uncă nuri, pe bază de proces-verbal, cru. A părarea avutului obştesc
priveşte atragerea înspre p ar zaţia de bază P.M .R . a fost con jată intr-o oarecare m ăsură de tărît să păşească pe dru brigăzilor, ferm elor şi altor u n i nu se face num ai prin luarea
tid a celor m ai buni colectivişti. stituită abia prin luna noiem mul belşugului, făcîndu-şi are o im portanţă deosebită prin tăţi ale G .A .C . şi să exercite un de m ăsuri cu caracter adm inis
E dea !uns să am intim că pină brie a anului trecut. E rau atunci către vechea organizaţie de b a cereri de înscriere in fap tu l că în acest fel se dă p o control sistem atic asupra m odu trativ. In afară de acestea, co n
în luna m ai 1958 această o rg a G.A.C. Ele aduc în gospo sibilitatea colectiviştilor să ob lui în care sîn t folosite şi în tre siliul de conducere, în d ru m at şi
nizaţie de bază n-a prim it de- doar 4 m em bri de partid şi 2 ză. Ca urm are a preocupării ce dărie peste 210 ha. teren, serve eventualele greşeli ce s-ar ţinute. In fiecare an va trebui sprijinit de organizaţia de bază
cît un singur candidat de par 24 vaci, 10 boi, 24 care, p u tea face Ia p o n ta rea zilelor- făcută o inventariere a tuturor P.M .R ., trebuie să organizeze şi
tid, pentru a ne da seam a cu candidaţi. P rim a grijă a acestei a ex istat şi ex istă, in ultim ul m uncă. A fişarea acestor tabele bunurilor pentru a se vedea e- să desfăşoare zilnic o sistem a
cită superficialitate a fost privi 45 p lu g u r i etc. m ai are şi o altă im p o rtan ţă. x istenţa şi starea lor. A ceastă tică activitate de educare a co
o rg an izaţii de bază a fost, încă tim p au fost prim iţi in rîndul inventariere va trebui să ducă lectiviştilor în spiritul unei ati
Primii care şi-au făcut Ele sînt num ite pe bună drep la în lă tu ra re a lipsei de ră s p u n tudini socialiste faţă de m uncă
de la în fiin ţarea ei, să-şi co n so candidaţilor de partid încă 6 co cereri de înscriere au fost tate de către m ulţi colectivişti dere şi Ia în tro n area unui s p i şi de av u tu l obstesc, în sp iri
lectivişti dintre cei m ai buni. comuniştii Gh. Gropeanu• oglinda activităţii lunare a fie rit g o sp o d ă re sc şi a unei griji tul unei atitudini pline de grijă
lideze rindurile. A şa se face că secretarul organizaţiei de cărui m em bru al G .A .C . Cerce- deosebite faţă de proprietatea
D in rin d u rile lor fac p arte to bază, I. Pogan. P. Gobor. fînd aceste tabele oricare poate obştească. faţă de avuţia gospodăriei co
m em brii de partid au început să L. Deheleanu şi alţii. să v a d ă cine a fost fru n ta ş în lective.
varăşii loan M iţnteanu, iulian cursul lunii şi cine a fost co E ste necesar de arătat însă că
desfăşoare o m uncă politică.sus daş. F aptul acesta este m obili deşi în g o sp o d ăriile ag rico le co- In artico lele ce v o r u rm a !a
M unteanu, A urelia M unteanu, zator, deoarece antrenează pe această rubrică ne vom refer f M
ţin u tă p e n tru a p re g ă ti pe. c o le c cei răm aşi în u rm ă p en tru a a- alte sarcini ale consiliului de
loan R om an şi alţii, oam eni pe conducere al G .A .C .
tivişti să devină candidaţi de
a căror activitate m em brii de
partid pun m are preţ.
tă această sarcină de m are im partid. Prim ii care s-au dovedit
portanţă. pregătiţi să devină candidaţi de
P e la începutul lunii iunie p artid , şi au cerut o rg an izaţiei
de bază să intre în rindurile
s-a analizat starea de fapt, s-a
co n statat că pe această linie -c a n d id a ţilo r au fost colectivi«-'
tele M aria Irim ie, Pom pilia
m unca este nesatisfăcătoare şi D anciu, O livia R usu, Irina O n-
s-a trasat sarcină concretă tu ciulenco şi H ortenzia H ălălai,
tu ro r m e m b rilo r de p artid să se co lectiv iste h arn ice, fru n ta şe in
ocupe cu răspundere de prim i m unca gospodăriei.
B B --------------------------------— Adunări săteşti ale
Se îmbunătăţeşte activitatea de consum
Z ilele trecu te a început în ra bri co o p erato ri. A u lu at cu v in tu l a c o n tra c ta t 1.000 litri m iere de
gazetei de perete ionul H aţe g prim a etap ă a a- peste 140 m em bri. P artic ip a n albine etc. M ulţi dintre cei c a
d u n ă rilo r co n siliilo r săteşti şi ţii la aceste a d u n ă ri au vorbit re au luat cu v in tu l s-au a n g a
activelor de m em bri de pe lingă despre realizările cooperaţiei de jat să contracteze cu cooperati
V U L C A N (d e la su b red acţia cole care p o p u larizează succese- filialele cooperativelor de co n consum , au criticat lipsurile şi va în sem n ate cantităţi de ce
sum . P e n tru ca aceste ad u n ă ri au făcut diferite p ro p u n eri p en reale. P rin tre aceştia simt N i
n o a sţră v o lu n ta ră ). C o m itetu l de le d o b în d ite de cele m ai m ulte să d ec u rg ă in b u n e co ndiiiuni, tru îm b u n ă tă ţire a m uncii. P rin co lae U n g u r din P a ro ş, lo a n
p artid al m inei V ulpan a a n a li brig ăzi de m ineri în lupta p en s-a ţin u t in p realab il in cad ru l tre ex em p lele b u n e sco ase în e- H e rţe g d in N u cşo ara, V iorel
zat de curînd activitatea o rg a tru sporirea producţiei de căr U .R .C .C . H a ţe g o şed in ţă de v id en ţă în cadrul ad u n ă rilo r s ă S ila din P u i şi alţii.
nului său de presă din între bune. in stru c taj la ca re au fost in v i teşti este şi aceia al m em brilor
taţi toţi preşedinţii cooperative
prindere — gazeta de perete. Printre brigăzile popularizate Colectivul uzinei lor de co n su m din raion. cooperatori din satul C lopotiva, In cadrul acestor adunări, pi
C oncluzia analizei a fost aceea de curîn d la g az eta de perele care au contractat cu coopera n ă la 11 fe b ru a rie a.c. au fost
că nu toţi m em brii colectivului pentru rezultatele bune obţinu C a u rm a re, in p rim a etap ă tiva cantitatea de 20 tone cerea contractate cu cooperaţia, can
te în pro d u cţie se n u m ă ră cele le. D e a se m e n e a , e ste lă u d a b i titatea de 24.445 kg. cereale din
de redacţie au m uncit cu sim ţ conduse de P avel B oyte, Ştefan s-au ţinut în b u n e co n d iţiu n i un lă fapta cooperatorului N icolae recolta anului curent.
de răsp u n d ere pentru a face din n u m ă r de 15 a d u n ă ri să te şti la Sam ochiş din B aru M are, care
gazeta de perete o tribună a ex G an tz , lo a n V işa şi altele, G a P. 1NUREANO
perienţei înaintate, un m ijloc zeta însă n-a seăp at din vedere care au participat 2.598 m e m
corespondent
puternic de lichidare a lipsuri s ă c r i t i c e c u a s p r i m e p e u n i i j „Timpuri Noi“ din C a L A A T E L I E R E L E C . F. R. S I B E R I A
lor ce se m ai m a n ifestă în v ia
ţa co lectiv u lu i de m in eri de la m u n c i t o r i e a r e s e a b a t d e la d i s - * pitală a obţinut sin
V ulcan. cei t
ciplm a în m u n că. P rin tre PREOCUPARE PER iANENTA
In urm a analizei făcute, co i [ cese însem nate. Numai
lectivul gazetei de perete a fost c r i t i c a ţ i p e n t r u i n d i s c i p l i n ă ş l l in 11 luni ale anului
reorganizat, El a prim it sarcina
să-şi desfăşoare activitatea pe p e n t r u l i p s ă d e g r i j ă f a ţ ă d e a - j- trecu t a reu şit să sc a d ă p reţu i d e
baza unui plan de m uncă, să-şl
form eze un corp de corespon v u t u l o b ş t e s c s e n u m ă r ă m e c a ¦ cost cu 1,75 la sută faţă de sarcina ¦ pentru calitatea ^raţiilorr e p m
J © ® fj
denţi voluntari care să inform eze
colectivul gazetei despre tot ce nicul N icolae M aier. artificierii [ planificată. De asem enea a obţinui -
se întîm plă în fiecare sector. N icolae P otroacă. G heorgdie [ econom ii în valoare de 673.000 lei. '
[¦ In a c e s t an, c o le c tiv u l u z in e i şi-a >
M oci şi alţii.
Muncitorii, lehnicieni; ş) inginerii lor, anul Irecut situaţia calităţii dă
C olectivul gazetei de perete propus să m ărească productivita- ^ Atelierelor principale C.F.R. din Soneria dea multă bătaie de cap conducerii a- că unele defecte proveneau din ne să executată, s-a îmbunătăţit simţitor
este hotărît să-şi îm bunătăţească s-au angajai ca in anul acesta, pe baza teliereior. .Multe locomotive plecate spre cunoaşterea dimensiunilor precise a rolul maiştrilor în organizarea şi con
p te a m u n c ii in a şa fe l ca v a lo a r e a -j sarcinilor reieşite din documentele ple depourite cărora le aparţineau, se de discurilor de la sertare, s-a luat mă ducerea procesului de reparare a lo
tot m ai m ult activitatea pentru sura de a se întocmi schiţe reale. La comotivelor.
L producţiei globale să crească cu j
D a to rită a c e sto r m ă su ri, în (• 3 la s u tă f a ţă d e a n u l tr e c u t. )
ultim a vrem e gazeta de perete
a co m ite tu lu i de p a rtid de la a veni în sp rijin u l m in erilo r de ^ In f o to : Frezoarea Aurelia N ea. J narei C.C. al P.M.R. din noiembrie fectau înainte de expirarea termenului tel s-au modificat schiţele cuzineţilor Ca urmare a măsurilor tehnico-orga
m ina V ulcan a început să-şi îm Ia V ulcan în lupta p en tru c ă r 1958 şi a celor trasate de Conferinţa de garanţie. Aşa s-a întîmplat cu o de bielă la locomotivele din seria nizatorice aplicate şi a muncii polilire
bunătăţească activitatea. Ea pu bune tot m ai m ult, m ai bun şi ( gu, de la secţia şegm en ţi, lucrează j regională de parlid să sporească sim seamă de lo.'nmotive din seriile 140.00(1 140.000, s-a hotărît verificarea distri de masă desfăşurată de comunişti şi
blică acum cu regularitate artî- m ai ieftin. ţitor producţia, să ridice producliviţa- şi 40.000, ale depourilor C.F.R. din Plo buţiei aburului înainte de pornirea lo agitatori, calitatea reparaţiilor s-a îm
( la şegm en ţi pentru m otoare. Ea ţ (ea muncii şi să reducă preţul de cost. eşti, Galaţi etc. O cauză a acestor că comotivei în cursa de probă şi s-a bunătăţit mult. Dacă în tuna ianuarie
PUMITRU LUCA De asemenea ei s-au angajat să îm- deri în termenul de garanţie, îl consti pus în funcţiune un ştand nou de pro
¦ d e p ă şe şte ziln icnorm a cu 15 la j
r** su tă . i)
ţ j \— I i— ! y-fJ \— t v -J t— f i—tu/^JuţtpiuJuJv /w-î
bunălăţească simţitor calitatea repara tuie şi faplul că atelierele din Sime- bat pompele de ungere. La locomo a anului trecut numărul locomotivelor
ţiilor atit la locomotive cit şi la va ria nu mai reparaseră pînă atunci lo tivele din seria 140.000 unele defec reparate ta Simeria şi căzute în ter
menul de garanţie se ridica 1 a 8 , in lu
Deasupra noastră este acelaşi cer goane. comotive din seriile amintite mai sus. ţiuni proveneau şi din faptul că uner na ianuarie a anului acesta numărul
In anul trecut, ia secţia de vagoane Dar toi atit de adevărat este şi fap ori cazanul vertical se mişca în supor-
a atelierelor, ealilalea reparaţiilor a tul că reparaţiile executate erau dt tul pendular. Şi aceste neajunsuri fiind lor a scăzut simţitor. Pînă acum au
P e e c r a n u l c i n e m a t o g r a f u l u i ţ i o s u l d a n s p o p u l a r e g i p t e a n , î n c h i n a t ă f e t e l o r — t o a t e a c e s fost întotdeauna în atenţia conducerii proastă calitate. Ca dovadă, majorita sezisate au fost apoi înlăturate. fost avizate trei locomotive căzute in
„F ilim on S îrb u “ din D eva, ru vechiul dan s japonez al leului, tea ca şi alte evenim ente de n e şi a organizaţiei de bază de partid tea locomotivelor defectate în terme Pe lingă aceste măsuri tehnico-orga- termenul de garanţie din care însă
lează pină la d ata de 22 februa elegantul dans rom inesc „C in' uitat de la festival, au strîns Acest fapt a făcut ca secţia să fie nu nul garantat, au foşl puse în sarcina nizalorice, comitetul de parlid şi o rg a două nu din cauza calităţii reparaţi
rie a.c. film ul sovietic, in c u tec de p rim ă v a ră “ etc, legăturile de prietenie intre p ar numai fruntaşă pe ateliere, dar şi prin atelierelor. nizaţiile de bază au desfăşurat o largă
lori, pentru ecran lat, „D easu ticipanţii lui, aducind d aru rile tre cele mai bune din ţară. Succesele muncă politică de masă în rindurile ilor, ci din vina beneficiarilor, De a-
C a un om agiu adus păcii şi artei lor la g ra n d io a sa s ă rb ă dobîndite anul Irecut de colectivul care Acest fapt, după cum am mai a- muncitorilor, în vederea întăririi sim semenea, cea de-a treia Incomo ivă,
pra noastră este acelaşi cer“. prieteniei intre popoare, tinerii toare a păcii şi prieteniei intre repară vagoane, a făcut ca şi în anul mintit, crea mulie neajunsuri ateliere ţului de răspundere personală faţă de probabil va fi suportată tot de bene
îm preună cu operatorul cine popoare. acesta, calitatea reparaţiilor să fie lor din Simeria. calitatea lucrului executat, In acesl ficiari, întrucît av iza re a' s-a tăcut cu
din toate colţurile lum ii sădesc din ce în ce mai bună. Este lăudabil sens, comuniştii şi agitatorii au stat foarte mare întîrziere.
m ato g rafic p ătru n d em in a tm o s îm preună arborii din parcul ...Pe stadionul cen tral „Luj- (aptul, că şi în amil acesta, procentul Situaţia aceasta a dat naştere linii de vorbă cu oamenii, au organizai
fera sărb ăto rească a M oscovei, prieteniei şi festivalului, niki" şm u aprins focurile de ar vagoanelor căzute în termenul de ga lor discuţii şi frămîntări. In cele din convorbiri la locul de muncă, s-au scris Este lăudabil faptul că muncitorii,
unde in 1957 a avut loc n eu ita tificii. S în t focurile de adio ale ranţie este foarte mic, iar pe deasu urmă a fost organizată o consfătuire articole la gazetele de perete. De ase tehnicienii şi inginerii Atelierelor
tul F estival M ondial al T in ere îm p reu n ă cu p articip an ţii la festivalului. O peratorii cinem a pra, colectivul de aici a ajutat şi Com între reprezentanţi» atelierelor şi cei menea, comitetul de partid a iniţial C.F.R, Simeria au reuşit să facă re
tului şi Studenţilor, Străzile m i tografici au înregistrat pe peli ai depourilor beneficiare. Consfătuirea paraţii de calitate, Desigur, lipsuri mai
culă scenele em oţionante ale a fost rodnică şi în urma ei s-au tras sînt, dar peste tot la ateliere se duce
n u n at îm podobite, noaptea lu
m inată feeric, parcurile şi es
t r a d e l e u n d e a r ă s u n a t c i n i c - '>!1 [ e s t i v a l , . v i z i t ă m U n i v e r s i t a t e a d e s p ă r ţ i r i i : u l t i m e l e c î n t e c e , u l binatul siderurgic din Hunedoara prin învăţăminte preţioase. De asemenea, „Lanterna zburătoare", care se agaţă o luptă hotărîtă împotriva lor. Acest
ş i s - a u d e s f ă ş u r a t d a n s u r i l e t i „ L o m o n o s o v “ , p r i m a . C e n t r a l ă t i m e l e d a n s u r i , u l t i m e l e î m b r ă repararea a peste 1 0 0 de vagoane spe s-au stabilit atunci o seamă de mă deasupra uşii de inlrare în secţia ~o- lucru este esenţial şi dă siguranţa că
n e r e t u l u i l u m i i s î n t c u p r i n s e in a i o m o e l e c t r i c ă d i n l u m e , m i n u ţ i ş ă r i . P r i e t e n i i s e î m p r ă ş t i e i n ciale. Dînd în continuare o atenţie suri tehnico-organizatorice. De pildă, daşă din foaie punctele de vedere. Mc- in curînd, numărul locomotivelor repa
p e l i c u l a r e a l i z a t ă c u o c a z i a f e s n a t e l e p a l a t e a l e K r e m l i n u l u i , t o a t ă l u m e a , d a r e i ş t i u c ă d e a sporită reparaţiilor, muncitorii secţiei s-a luai măsura de a nu se mai ad !oda aceasta s-a dovedii eficace. Mun rate la atelierele din Simeria şi că
Expoziţia A gricolă U nională. s u p r a t u t u r o r e s t e a c e l a ş i c e r vagoane îşi vor puiea înfăptui cu cin mite ca la locomotivele în reparaţie ca politică de masă intens desfăşurată zute în termenul de garanţie, se va
tivalului. generală să se monteze cnx: :eji vechi. a dat roade frumoase. Oamenii ş i-au reduce la zero.
N e v r ă j e s c c u f r u m u s e ţ e a l o r B a l u l l a K r e m l i n , r r i a T e l e c a r ş i î n f a ţ a l o r s e d e s c h i d m u l t e ste sarcinile care le stau in faţă,
d ansurile poloneze, ruse, g ra n av a l al tineretului, serbarea Iritilniri frum oase. La secţia de reparare a locomotive- De asemenea, întrucît se conslntase întărit răspunderea pentru fiecare pie- GH. PAVEL