Page 71 - 1959-02
P. 71
Nr. 1297 . v . ¦ ci» >¦' . * DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
KmssQ&muizsiaKazz:
(U rm are din pag. l-a) Preocuparea noastră trebuie să fie tice, faţă de popoarele celorlalte ţări Împreună cu întregul popor, cu ti
nu crearea înţr-un fe! sau altul a u- socialiste, în spiritul solidarităţii cu neretul muncitor, studenţii din (ara
filozofia materia list-dialecticn şi filo nor bariere între naţiuni în problema oamenii muncii din întreaga lume. noastră sprijină cu căldură politica de C olectivul de m uncă al fabricii U rgentarea reparaţiilor auto tru decupat deşeuri, „ea trebuie
zofia idealistă este însăşi lupta pen şcolii, ci, dimpotrivă, crearea unor pace a statului nostru. Asociaţiile stu cam ionului „ P ra g a “, cu term en ad u să de la fabrica „T ehno-m e-
tru progresul ştiinţei. Nmnai gindi- condiţii democratice elementare peirtiru In îndeplinirea sarcinilor de mare denţeşti, închegînd şi dezvoltînd rela LA .R.T. D eva s-a a n g a jat să ob de ex ecu ţie p în ă la 1 februarie,
rea eliberată de prejudecăţi, gindlrea convieţuirea paşnică a naţiunilor pe răspundere ce stau în faţa' invăţămîn- ţii de prietenie şi colaborare cu stu ţină în anul 1959 o econom ie este o m ăsu ră ce urm a să facă ta l“ din T im işoara, lucru care
bazată pe concepţia inaterialist-dialec- baza egalităţii în drepturi“. (V. I. tului superior, un rol însemnat revine denţimea din ţările socialiste şi cu peste plan în v alo are de 231.700 disponibile una pereche cai, un se v a face în c u rîn d “ — a sig u ră
tică deschide d- "U larg către un nestă Lenin. Opere voi. XIX pag, 528—529 organizaţiilor de partid din universi studenţii progresişti din toată lumea, lei. P e n tru re a liz a re a ac estu i o- g răjd ar, furaje etc. C am ionul se şe fu l se c ţie i. „ P r o d u c ţia v a fi
vilit progres al ştiinţei şi culturii, E.S.P.L.P. 1957). tăţi şi institute, care trebuie să-şi în aduc o contribuţie însemnată la uni află şi în p rezen t la co o p erativ a o rg a n iz a tă în trei schim buri,
drepte întreaga lor atenţie spre conti rea tineretului şi studenţilor şi a tu biectiv, conducerea întreprinderii „M etalo-G him ică“ Sibiu, care c o n tin u ă ei, a tu n c i c în d v o r fi
k Consider că mai avem de muncit nua îmbunătăţire a muncii didactice, turor forţelor care luptă pentru victo a întocm it un plan de m ăsuri după cît se pare nu este deloc suficienţi m un cito ri“. P în ă atunej
ca şcoala noastră să contribuie în tot ştiinţifice şi politico-educative în rîn- ria cauzei păcii, în care este profund tehnico-organizaţorice, cuprin deşeurile de îablă răm în... de
Politica nvarxist-leninistă a partidu- mai mare măsură la întărirea frăţiei durile studenţilor. interesată în primul rînd tînăra gene zînd m ăsurile, term enul de exe grăbită. Iar cele planificate de şeu ri şi sîn t v în d u te la D .C .A .
între tinerii de toate naţionalităţile, raţie. (Aplauze). cuţie, cine răsp u n d e şi econom ia I.A .R .T. D eva răm în... în plan. cu 10 bani kg. (d acă nu sînt
lui nostru în problema naţională a a- pentru ca tineretul nostru studios, fără Tovarăşi, rezultată. refuzate din cauza oxidării prea
deosebire de naţionalitate, să înveţe A paratul de încercat erm etici- m ari şi a cositorului de pe ele).
sigurat egalitatea deplină în drepturi şi şă trăiască împreună, să desfăşoare In lume au Ioc astăzi uriaşe trans B unăoară, prin îm bunătăţirea tatea cutiilor de conserve, fără
laolaltă activitatea obştească şi cultu formări care duc omenirea cu paşi calităţii tranşării, desfacerea d istru g e re a lor, este o in o v a ţie Prin introducerea m etodei de
a naţionalităţilor eo-'- cu rală. Asociaţiilor studenţeşti le revine mari înainte spre progres. Este o deo Dragi tovarăşi studenţi şi studente, m ai atentă, îm bunătăţirea cali destui de ingenioasă a tov. D u ţvieuire a co rp u rilo r, în loc de
un rol de mare însem nătate în această sebită fericire pentru tînăra generaţie tăţii cărnii prin alegere, se va lipire, la cutiile de 150-200 g ra
poporul romîn, consfinţită în Con privinţă. (Aplauze; puternice). care s-a născut şi trăieşte într-o ast realiza o econom ie de 50.000 m itru R udar, m aistru la secţia me, s-a ajuns ca num ărul rebu
fel de epocă plină de evenimente isto lei. T e rm e n de ex e cu ţie p e rm a de cutii. E a este m enită să ducă tu rilo r să scad ă sim ţitor'.
stituţia Republicii Populare Romîne. In trecut burghezia şi moşierimea, rice şi fapte eroice. In faţa tineretului din ţara noastră nent. la o m icşo rare a reb u tu rilo r şi,
ducîndu-şi politică de asuprire naţio ¦în f i n a l , l a î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i F aptul că m uncitorii au fost
înfăptuirea în practică a acestei poli nală, au răspîndit otrava şovinismu Pe mai mult de o pătrime din supra este larg deschis drumul spre viitor, Pentru a vedea m ai concret tăţii conservelor (cutiile avînd instruiţi şi repartizaţi pe ope
lui şi naţionalismului pentru a în faţa globului pămîntesc, cuprinzînd m odul în care prind v iaţă a n g a o bună etanşeitate, se evită alte raţii, co n fo rm p reg ătirii lor, a
tici, devenită politică de s'"t, este cu vrăjbi pe oamenii muncii de diferite peste o treime din populaţia lumii, po spre ţelul luminos şi cel mai nobil — jam entele, sâ ne oprim asupra rarea conţinutului lor). E cono făcut ca ei să-şi poată controla
naţionalităţi şi a-i abate de la lupta poarele Uniunii Sovietice şi ale celor m ăsurilor cu term en de execuţie m iile ce u rm a u a fi re a liz a te p rin
noscută şi preţuită de întregul nostru comună pentru interesele lor vitale. lalte ţări ale lagărului socialist, însu construirea socialismului şi comunis expirat. a c e a stă in o v a ţie se ridică la singuri calitatea produselor.
Sînt bine cunoscute urmările nefaste ale fleţite de ideile atotbiruitoare ale mar- s u m a d e 11.300 lei pe an . T e r P rintre cei care aduc o contri
popor muncitor. activităţii diversioniste naţionalist-şo- xism-leninissnului, muncind cu abne mului în scumpa noastră patrie. (A- P în ă la d ata de 30 ianuarie m enul de p u n ere în aplicare a b u ţie p reţio asă la realiza rea de
vine, desfăşurate în rîndurile tineretu gaţie şi entuziasm şi într-ajutorîndu-se conform planului, urm g sg intre trecu t (1 feb ru arie 1959). „ G re econom ii, dînd dovadă de m ultă
Asigurarea consecventă a deplinei lui studios de către clasele exploata frăţeşte, cîştigă mereu noi victorii în plauze). în fu n cţiu n e o n o u ă m a şin ă de conştiinciozitate, putem cita pe
egalităţi în drepturi a minorităţilor toare şi uneltele lor — organizaţiile întrecerea paşnică cu capitalismul, în închis cutii la secţia de c o n se r utatea o constituie lipsa tuburi tov. M aria H rubi care lucrează
naţionale cu poporul romîn a întărit fasciste, care au căutat să profite de tărind prin exemplul lor încrederea oa Avem o ţară frumoasă şi un popor ve, c a re , fiin d a u to m a tă , a r fi lor de oxigen p en tru su d u ră, co
continuu unitatea şi frăţia tuturor ce lipsa de experienţă şi insuficienta câ menilor muncii de pretutindeni în vic d u s la o e c o n o m ie de 6 .7 0 0 lei m an d ate încă din 2 decem brie la m a şin a d e ţv icu it corpuri, E-
lor ce muncesc în lupta pentru cons ine politică a tineretului studios, cît toria ma.r•i¦i cauze a , socialismului şi harnic. Socialismul a descătuşat forţe a n u a l. T o t p în ă la a c e a stă d a tă 1958 ia C o m b in atu l chim ic lisa b e ta M a g rig iu e , de la m a ş i
truirea socialismului, pentru înflorirea şi de faptul că o parte însemnată a păcii în întreaga lume. (Aplauze pre „I. V, S talin “ din oraşul V icto na de închis cutii, M arja Iorda-
patriei noastre — Republica Populară acestuia provenea din rîndurile pătu lungite). uriaşe, capabile să pună în valoare se prevedea term inarea am ena ria“.
Romînă. Această frăţie se reflectă şi rilor avute şi era mai receptivă Ia jării secţiei de co n serv e şi p u che, de la lipit ş. a.
in relaţiile dintre studenţi, fii ai oa educaţia şovină. Întreaga omenire a recunoscut stră imensele bogăţii materiale şi spiri 6 0 .0 0 0 lei pe an se v o r e c o n o M u n cito rii de la I.A .R .T, D eva
menilor muncii romîni şi ai naţiona lucitele succese obţinute de cultura, nerea in funcţiune a utilajelor m isi prin p relu crarea la m a x i
lităţilor conlocuitoare. Rămăşiţele claselor exploatatoare, ştiinţa şi tehnica sovietică a căror în tuale ale poporului nostru, în intere aferente. m u m a d eşeu rilo r de tab lă, în se străduiesc ca angajam entul
elementele reacţionare, agenţii impe cununare o constituie primii sateliţi ar cap su le p en tru sticle de bere şi lu at în ră sp u n su l la ch e m a re a
rialiştilor străini încearcă şi astăzi să tificiali ai Pămîntului şi cea de-a 10-a sul întăririi puterii economice a pa Intr-adevăr, m aşina autom ată alte bunuri de larg consum . A-
strecoare în rîndurile tineretului şi planetă, prima planetă a Soarelui de închis cutii a sosit în ain te de ceastă m ăsură, se va înfăptui celor 8 întreprinderi din C ap ita
studenţilor idei retrograde naţinna- creată de om. Această minunată victo triei şi al creşterii bunăstării oameni term en. D upă cîteva ore de func prin aplicarea inovaţiei tov. in lă să d ev in ă fap t îm plinit. R ă-
list-şovine antipopulare, • să propage rie care a deschis era pătrunderii o- ţionare însă s-a defectat (în giner V asile S zanto — aparat m îne doar ca şi conducerea în
învrăjbirea şi izolarea naţională. Dar, mului în spaţiul interplanetar este încă lor muncii. ' p re a jm a lui 20 ia n u a rie ), d a to ri de tă iat funduri şi cap ace de ta tre p rin d erii să se stră d u ia sc ă în
ca şi întregul tineret, studenţii noş o dovadă zdrobitoare a Imensei supe tă u n o r defecţiuni tehnice, ce nu blă — prin introducerea unei aceeaşi m ăsură pentru rezolva
tri, în marea lor m ajoritate fii ai oa riorităţi a sistemului socialist asupra Luminoasele perspective de dezvol sînt de neînlăturat. Iar de a- foarfeci vibratorii de tăiat deşe rea obiectivelor ce şi le-a propus
menilor muncii, ai căror părinţi au sistemului capitalist. tunci a răm as... în curs de m o d i uri din tablă, pentru capsule,
cunoscut şi simţit din plin crunta ex tare ale economiei şi culturii noastre prin fabricarea capsulelor num ai în an u l acesta, p en tru crea rea
ploatare burghezo-moşierească, asu Grandiosul program de construire ficare. G ît despre noua secţie clin d eşeu ri, şi o rg a n iz a re a p ro condiţiilor necesare aplicării tu
prirea socială şi naţională, ştiu să desfăşurată .a copiunismului, elaborat socialiste deschid un cîmp larg de ac de conserve ce trebuia am en aja turor inovaţiilor şi propunerilor
preţuiască cuceririle revoluţionare ale de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S., tă la început, lu crările de ex e ducţiei (ia fabricarea capsule ce d u c la îm b u n ă tă ţire a p ro ce
in condiţiile orînduirii democrat- poporului, să urască pe duşmanii săi oglindeşte posibilităţile inepuizabile, tivitate tuturor oamenilor muncii din cuţie a halei au fost întîrziate lor) in trei schim buri. sului de producţie.
populare şcoala reprezintă un mijloc şi dau o ripostă hotărîtă oricăror m a fără precedent în istorie, ,pe care le de către cooperativa m eşteşugă
puternic de apropiere între tinerii de nifestări aie duşmanului de clasă. capătă omul în condiţiile orînduirii so ţara noastră, tineretului, specialiştilor Inovaţia tov. V asile S zan to M enţionăm că dacă toate m ă
toate naţionalităţile, de înlăturare a (Aplauze furtunoase, prelungite). cialiste, pentru construirea unei vieţi rească din D eva, lipsind cele n u a p u tu t fi a p lic a tă „ to t d in
tendinţelor de izolare naţională şi a din ce în ce mai bune. Realizarea a- din diferite domenii, intelectualităţii necesare instalaţiei electrice. In lipsa tuburilor de o x ig en “ . G ît s u rile p ro p u s e v o r ti „ e x e c u ta
rămăşiţelor învrăjbirii naţionale pe Activitatea educativă din instituţiile cestui m ăreţ program de construcţie prezent secţia funcţionează... despre foarfecă vibratorie pen te“, ca cele am intite şj care au
care au cultivat-o clasele e r''M la - de învăţăm înţ superior trebuie să paşnică va exercita o profundă inrîuri- noastre. m ai puţin utilajele aferente
toare, de educare a tineretului in spi dezvolte şi mai mult la studenţi dra re nu numai în viaţa poporului sovie (p rin tre care şi m aşin a au to m a o m a re p o n d ere in obţinerea ce
ritul patriotismului şi internaţionalis gostea şi devotamentul nemărginit tic ci şi în viaţa popoarelor din cele Trebuie să vă pregătiţi temeinic pen tă de închis cutii). lor 231.700 lei eco n o m ii oaste
mului socialist, în spiritul luptei unite, pentru patrie, pentru poporul munci lalte ţări socialiste şi din întreaga tru profesiunea aleasă, pentru minu plan, este puţin probabil că a-
umăr la umăr, pentru scopul comun tor şi cuceririle sale revoluţionare, lume. nata activitate constructivă ce vă aş cest obiectiv să fie atins.
— construirea socialismului. (Aplauze pentru Partidul Muncitoresc Romîn — teaptă în fiecare colţ al ţării, unde
puternice, prelungite), continuatorul celor mai glorioase tra Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. a veţi avea pe deplin posibilitatea să
diţii de luptă ale poporului romîn demonstrat din nou că socialismul şi vă afirmaţi talentul, energia, entuzias
Daţi-mj voie în legătură cu aceasta pentru eliberarea sa naţională şj so pacea sînt de nedespărţit. Omenirea mul şi întreaga capacitate, în munca
să citez cjteva din ideile marelui be cială, conducătorul său încercat în progresistă este profund recunoscătoa şi lupta pentru victoria socialismului,
nin despre şcoală, lupta pentru construirea vieţii noi so re Uniunii Sovietice pentru eforturile pentru binele şi fericirea poporului,
cialiste. (Aplauze prelungite, ovaţii). ei neobosite în vederea apărării păcii, pentru înflorirea patriei noastre dragi
„Atita timp cit diferite naţiuni tră micşorării încordării internaţionale şt — pentru pace in lume. (Aplauze
iesc în cadrul aceluiaşi stat — scrie Studenţii trebuie ajutaţi să cunoască înlăturării pericolului de război la care furtunoase).
Lemn — aceste naţiuni sînt legate şi să preţuiască tot ceea ce este mai uneltesc duşmanii păcii şi socialismului.
între ele prin milioane şi miliarde de valoros şi mai înaintat din trecutul Asociaţiile studenţeşti în cei doi ani
fire cu caracter economic, juridic şi ştiinţei şi culturii romîneşti şi să-şi Republica Populară Romînă, împre de activitate a lor şu desfăşurat o ac
social. Cum ar putea fi smuls invă- lărgească necontenit orizontul prin ună cu celelalte ţări ale lagărului so tivitate rodnică pe linia indicată de
ţămîntul din reţeaua acestor legă cunoaşterea operelor de valoare ale cialist şi cu toate forţele iubitoare de partid.
turi ?... Din faptul că economicul culturii poporului nostru şi a celor pace din întreaga lume, luptă pentru
uneşte strins între ele naţiunile care lalte popoare. rezolvarea paşnică a problemelor in Comitetul Central ai Partidului --- . . . . . ¦ | «•*«e(H*«IoIIoM* , . ... . .•.¦....•....'.... ..................................
locuiesc în cadrul aceluiaşi stat re ternaţionale litigioase, pentru înceta Muncitoresc Romîn şi guvernul Repu
Studenţii trebuie educaţi în spiritul rea „războiului rece", pentru ca uria blicii Populare Romîne îşi exprimă
zult;' că încercarea de a le separa o- sentimentelor nobile ale prieteniei fră şele mijloace materiale folosite astăzi convingerea că asociaţiile studenţeşti, me ale industriei locale
dată pentru totdeauna în domeniu! ţeşti faţă de popoarele Uniunii Sovie pentru înarm are să fie puse în slujba sub conducerea organizaţiilor de par
problemelor „culturale“, şi mai ales îmbunătăţirii traiului oamenilor, în tid şi cu ajutorul organizaţiilor de C onferinţa regională de partid parte din aceste m ateriaie au P entru asigurarea, unei înde
ale învăfămîntuiui, este absurdă şi cursurile pe întreprindere şi oraş, la slujba progresului şi a păcii. U.T.M., îşi vor spori contribuţia fa pliniri ritm ice a p la n u lu i la to a
reacţionară. Dimpotrivă, trebuie să festivalurile tinerelului etc. îm bunătăţirea întregii activităţi din a tra sa t ca sarcin ă tu tu ro r în fost pro d u se şi în anul trecut, te sortim entele m aterialelor de
urmărim UNIREA naţiunilor în dome universităţi şi institute de învăţăm înţ
niul învăţăminfului, pentru a pregăti Peste tot pe unde a trecut, brigada superior pentru ca acestea să se dez treprinderilor de industrie loca aducînd întreprinderii m ari ve construcţie, conducerea între
în şcoală ceea ce se înfăptuieşte în s-a bucurat de mult succes, prezentînd volte şi mai mult ca cetăţi ale ştiin lă din reg iu n ea n o a stră ca în nituri. D e p ild ă n u m a i la p ro prinderii a întocm it şi un plan
viaţă". (V. I. Lemn, Opere vot, XIX, un program mobilizator, bine gîndit, ţei şi culturii înaintate, ale luptei îm acest an să-şi profileze întreaga dusul var g ras s-au realizat a- de m ăsuri tehnico-organizaţori-
pag. 4 9 8-490 F..S.P.L.P. I957). dirl care n-au lipsit niciodată eviden potriva a tot ce este vechi şi perimat, ce. A p licarea lui în p ractică a şi
ţierile fruntaşilor în producţie, popu pentru promovarea şi victoria noului, început să-şi arate roadele. In
Iar în altă parte, combătind concep larizarea celor maj ’buni' şi harnici pentru formarea cadrelor de intelec acest sens m erită relevată intra-
ţiile naţionaliştilor în materie de în- muncitori. In acelaşi timp brigada şi-a tuali capabiţi şi devotaţi triţp şi su ducerea unui nou sistem de a r
văţămînt, l.enin spunea : îndreptat tăişul ascuţit al criticii îm flet cauzei construcţiei socialiste. (A- dere a varului cu ajutorul eăr«
potriva chiulangiilor şi leneşilor, împo plauze prelungite). b unelui ex tras chiar de întru*
triva risipitorilor de materiale şi de prindere. P ro ced eu l co n stă în a-
bunuri ale întregului popor muncitor. Comitetul Central al partidului şi ac tiv itate de aşa n a tu ră îneît /n nul trecu t 6.768 tone, m a jo rita şezg rea în stratu ri în cuptor a
guvernul urează succes deplin lucră planul de producţie al fiecărei tea fiind fu rn izat pentru satisfa v aru lu i şi cărb u n elu i. In felul a-
Aşa, de exemplu, în ultimul ei pro rilor celei de-a doua Conferinţe Naţio cesta se fac m ari econom ii la
„Interesele democraţiei în general gram, brigada La .criticat cu asprime" nale a Asociaţiilor Studenţeşti şi spor întreprinderi, m aterialele de co n cerea nevoilor locale ale regiunii. m aterialul lem nos şi se scurtea*
si interesele clasei muncitoare în spe pe şoferul Aron Venter, care a plecat la învăţătură tuturor studenţilor din ză cu ap ro ap e 30 la su tă tim pul
cial cer exact co n tra riu l: trebuie şă fără aviz din /'garaj, plimbîndu-se cu Republica Populară Romînă. (Ovaţii strucţie să aibă o pondere de Intrucît varul g ras este un m a de elaborare a şarjelor. T otoda
luptăm pentru unirea copiilor de toate maşina pe la Pcşliş şi Cristur. şi uraie. Participanţii în picioare, tă se poate obţine şi un v ar de
naţionalităţile în şcolile unice ale lo aclamă pentru Partidul Muncitoresc 35-40 la su tă. terial so licitat, iar fab rica de la calitate m ai bună.
calităţii respective: trebuie ca în pro Vorbind despre şeful de echipă, Şte Romîn şi Comitetul său Centrai, în
blema şcolii, muncitorii de toate na- fan Croitorii, care în timpul servi frunte cu tovarăşul Gh. Gheorghju- M erg în d pe linia înfăptuirii a- V aţa are toate condiţiile pentru
ţlonal'lătile să ducă laolaltă politica ciului îşi aranja treburile personale Dej). cestej hoţărîri, o m are p arte din realizarea u nor can tităţi şi m ai
proletară... prin oraş şi pe acasă, brigada i-a a-
dresat versurile: .../I3eioniera de se în trep rin d erile industriei locale t m ari, planul a {ost m ărit în u r
au şi în cep u t să ia m ă su rile c o m a hotărîrij C onferinţei reg io
stric ă IV a să zică ea a sla i/P e sle un an
resp u n zăto are. P rin tre acesiea n ale de partid cu 18 la su lă faţă
e toi strica tă /Ş i siă bică-n reparat.! se n u m ă ră şi întreprinderea de anul trecut. D e asem enea,
Iar m ecanicul lu crează/V a sa ţică „per. „ G riş a n a “ d in B ra d . C h ia r d e lg co lectiv u l de m u n c ito ri, in g in eri
Voinici şi veseli sînt tinerii ce al s o n a r jT o t ceri trebuie prin casăJV a- za pe şură! sau norma torul Crîşmaru Repertoriul, odată alcătuit, este pre prim irea acestei sarcini condu şi tehnicieni al întreprinderii s-a D e a sem en ea, la p ro d u sele
cătuiesc brigada artistică de agitaţie pe care /Cinci îl c a u ţi p rin s e c to r ,/ zentat pentru verificare conducerii sec cerea întreprinderii, îm preună cu a n g a ja t să producă în acest an pavele, calu p u ri şi b o rd u ri de la
a secţiei mecanic-şef de la I.C.S. Hu săzică-i „gospodar ţiei şi organizaţiei de partid. Sub acest organizaţia de partid a analizat la pavele m ai m ult decît anul cariera V alea A rsului s-au luat
nedoara. I-am găsit în aceste zile la El prin D eva dă ocoli. aspect, trebuie spus că organizaţia de p o sib ilităţile ce le are şi, pe b aza trecu t cu 25 la sută, la borduri m ă s u ri ca la fie c a re loc 'de m u n
locurile lor de muncă. Cu cleştele de Printre alţii brigada a criticat şi partid, în frunte cu secretarul ei, tov. cu 41 la su tă, la calu p u ri cu c ă s ă fie î n c a d r a ţ i o a m e n i c u o'
sudură în mînă ţeseau iscusit felurite pe unul care îşi ia angajamente şi Pavel Korcsek, acordă un sprijin elec celor co n statate, a tre cu t la în 38 0 |g su tă , iar la c a lc a r de v ar calificare corespunzătoare, T re
piese metalice. Flacăra ţîşnită din tiv brigăzii, îndrumînd-o şi analizîn- tocm irea unui plan în care p ro cu 6 la sută. buie am intit că printre aceştia
capul electro4u!ui se strecura peste, /Tot spune !ac, !ac, !ac/(C a g ă in a : du-i activitatea. Pentru recrutarea ele blem a producerii m aterialelor de sînt şi m ulţi com unişti care prin
paravanul apărător, artincînd pe chipu mentelor celor mai corespunzătoare,
rile sudorilor umbre albăstrii-violete. „coi-codac ? " )/L Ion Dădot slrunga- care să facă parte din brigadă, un a- co n stru cţie ocupă un loc toarte In tota] producţia m ateriale
Alţii, încordaţi la bana, meştereau cu jutor substanţial îl acordă şi organi
pila, calculau dimensiunile pieselor r u ’IC e d ă r e b u tu r i cu c a r u l/. Brigada se adresează apoi colectivu zaţia de bază U.T.M., prin secretarul im portant. lor de co n stru c ţie pe în tre p rin
după schiţele ce le aveau în faţă. Cî- lui de redacţie al gazetei de perete pc ei, tov. Constantin Diaconescu.
ţiva dintre ei montau măruntaiele mo Nu e scăpat din vedere nici Cosa, secţie: I...Eu g a ze ta de peretetN -arn P rintre m aterialele de con dere va ti.m a i m are în acest an exem plul personal antrenează
toarelor date în reparaţie capitală. care nu poartă grija fierului vechi as — Munca noastră nu e uşoară, nc-a s tru c ţie c a re v o r fi p ro d u s e în cu ap ro ap e 5.200 tone, A ces întregul colectiv de m uncitori
cuns pe după maşini, în schimb !La ce zice, sin i orfană,!N -am nici tată, informat tov. Dumitru Vlad. Răsplata acest an de către întreprinderea tea sînt cifre destul de g răito a într-o luptă hotărîtă pentru rea
Sudorul utemist Dumitru Vlad ne-a eforturilor noastre, venită odată cu a- „G rişana“ se num ără varul re la a c ă ro r re a liz a re s-a tre c u t lizarea sarcinii trasate d^ C on
privit Ia început întrebător., Şi-a scos şedinţă face gurălC lăm pănind ca bar n-am nici m am ă.lLa concursul de pe precierea spectatorilor la programele cu toată holărîrea chiar din pri ferinţa r e g i o n a l ă d e p a r t i d .
apoi mănuşile enorme şi ne-a întins u rm ă/P rim u l loc am ocu pat/Ş i de- desfăşurate de noi, ne încurajează, gras, pavele, borduri, calupuri,
o mînă zdravănă. Aşa l-am cunoscut, dîndu-ne forţe noi pentru activitatea p ia tră sp a rtă şi calcaru l p en tru
a tu n ce a c o !e c lw u l/U ite -a sa el rn-a de viitor. Sîntem hotărîţi să obţinem
acolo în atelier, pe responsabilul bri rezultate şi mai bune, iar în cadrul var. T rebuie am intit că o m are m a lună a anului,
găzii artistice de agitaţie de la secţia lăsat./E u vă rog aici fierb in te/C o n concursului ce ne aşteaptă, să fim
printre brigăzile artistice fruntaşe.
mecanic-şef. De la el am aflat cîte ceva curs de-aceia să m ai fie :ISa reînvie m -ă
şi dfespre ceilalţi membri ai brigăzii. Punîndu-şi’ aceleaşi mănuşi enorme,
colectivu l!Ş i de m ine să m ai şliel. sudorul Dumiiru Vlad şi-a reluat lu L u c ru ri b u n e se pot sp u n e şi
Toţi sînt tineri, toţi muncitori în sec crul, mînuipd cu dexteritate aparatul desp re to v arăşii de la secţia
ţie. Să vi-i prezentăm; Vicenţiu Ilea, Nu sînt uitaţi din textul brigăzii de sudură. Despre priceperea şi hărni planificare a Stalului popular
lăcătuş, candidat de partid:, Gheorghe fruntaşii în producţie Luca Negru, cia lui la locul de muncă textul bri regional care, s-au în g rijit să re
Hangap, mecanic, membru de partid, Petrescu, Măfulescu şi alţii, cărora Ie găzii nu aminteşte nimic. Despre el partizeze din tim p beneficiari
este dragă viaţa, munca lor c cu vorbesc însă ceilalţi ortaci din atelier, neutru fiecare produs în parte.
loan Buiarca, sudor, candidat de partid, avînt. Pe aceşti oameni harnici şi de vorbesc rezultatele din producţie pe
Achim Florian, tehnician, utemist, nădejde brigada îi laudă şi le cînlă care le obţine, vorbeşte însăşi activita De exem plu, circa 2.000 tone
cîntec.ele preferate. tea neîntreruptă a brigăzii artistice de n a v e le a b n o rm e , v o r ti fu rn iz a te
Constantin Boeru, mecanic, candidat de agitaţie, animatorul căreia este ute-
partid şi Heruvim Obrejan, mecanic, Deşi brigada artistică de agitaţie de mistul Dumitru Vlad. S im c d r a Io n , o- Sfatului popular orăşenesc H u
la „Mecanic-şef" este mai. puţin spri peraior 3 in sa!a de
utemist. jinită de către comitetul de întreprin GH. L\ m aşini a cocşeriei nedoara peniru realizarea dife
Prin Dumitru Vlad am aflat că bri dere al I.C.S.H., ea, se pregăteşte în din H unedoara, în
prezent cu un nou program pe care-1 g rije ş te m a şin ile la ritelor lucrări gospodăreşti. A-
gada aceasta are o vechime încă de va prezenta în cadrul celui de-al V-lea care lu crea ză ca
prin 1954, că are numeroase „ieşiri concurs al formaţiilor artistice sindi propria lui avere. ceastl m ăsură perm ite şă existe
De aceea, el esle
la rampă“, fiind nelipsită cu reperto con siderat ca un o co n tin u itate în procesul de
m uncilor conştiin producţie.
riul ei în diferite campanii, la con cios.
cale. Se poate spune deci că ceea
Responsabilul brigăzii, autor în a- ce au făcut to v a răşii de la În tre
cclaşi timp al textelor, tov. D u m i t r u prinderea „C rişa n a“ din oraşul
Vlad, ajutat de ceilalţi membri ai bri B rad pe linia creşterii producţiei
găzii, se străduieşte a prinde în reper m aterialelor de construcţie este
toriu aspectele cele mai caracteristice un început prom iţător. E xem
ale secţiei, contribuind sub această for plul lor treb u ie u rm a t şi de c o n
mă la înlăturarea unor lipsuri ce se ducerile celorlalte întreprinderi
mai manifestă în procesul de produc- de industrie locală din regiunea
ţie, stimulind, pe de altă parte, pe cei noastră,
mai buni şi mai vrednici muncitori. I. MANEA
