Page 73 - 1959-02

üífelio'ecc Cvnt-.-.'ă !

I Keg-rna ..i
i Hunecloa v- :;

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIT I-V A! A 41-a ANIVE

A ARMATEI SOVIETICE

In fiecare an, la 23 februarie, po­ poare se numără şi poporul romîn. unii Sovietice, planul construcţiei des­

poarele Uniunii Sovietice şi ale ţări* In vara anului 1944, în condiţiile făşurate a comunismului. Acest plan

lor de democraţie populară, oamenii înaintării victorioase a Armatei So­ dezvăluie prin prevederile sale, uriaşa

iubitori de pace din lumea întreagă vietice, insureefia arm ată organizată forjă economică a statului sovietic.

sărbătoresc aniversarea Armatei Sovie­ şi condusă de Partidul Comunist Ro­ Oamenii muncii din toate ţările lu­

tice. mîn, a răstu rn at dictatura fascistă an- mii au salutat cu însufleţire grandio­

Creată de Partidul Comunist al Uni- tonesciană, Romînia a ieşit din răz­ sul program cuprins în raportul ex­

Anul XI Nr. 1298 Duminică 22 februarie (959 4 pagini 20 bani , unii Sovietice, în frunte cu genialul boiul hitlerist şi, alături de glorioasa pus de tov. N. S. Hruşciov, nu numai
conducător şi învăţător al oamenilor Armată Sovietică, a luptat împotriva pentru că el înfăţişează concret, înain­
m am m am m m m tm am m M m m m M aam aB m m muncii — V. I. Lenin — Armata So­ Germaniei fasciste. tarea Uniunii Sovietice spre comunism,

La u n s i n g u r f u r n a l vietică s-a afirmat încă din primele Sîrigele vărsat de ostaşii sovietici dar şi peniru perspectivele luminoase
zile ale exlstenfei sale ca o arm ată a şi romîni pe cîmpurile de luptă a ci­ pe care le deschide asigurării păcii în

c îte 8.000 k g . păcii, o arm ată populară. Ea a fost mentat şi mai mult prietenia frăfească lumea întreagă.
creată în scopul apărării cuceririlor dintre cele două popoare. In focul lup­ In raportul expus de tov. N. S.

fo n tă p e s te p lan , revoluţionare ale poporului sovietic. telor comune împotriva înrobitorilor Hruşciov ta recentul Congres al

în fie c a r e s c h im b Încă din prima zi a existenţei sale, fascişti se năştea tînăra noastră ar­ P.C.U.S. se trage concluzia că „încă

Realizări F u m a liştii de la uzinele Armata Sovietică a înscris pagini de mată populară. înainte de victoria deplină a socialis­
ale ceferiştilor „V ictoria“ - C ălan, acordă o
din Petroşani m are atenţie valorificării rezer­ adevărată glorie. Cu sprijinul între­ In cei 41 de ani care au trecut de mului în lume, în condiţiile menţine­
velor interne in vederea spori­
Alături de tot« oamenii muncii din rii producţiei d e fo n tă pe fieca­ gului popor ea a nimicit bandele la crearea glorioasei Armate Sovieti­ rii capitalismului într-o parte a lumii,
fabricile şi uzinele regiunii noastre, re m etru cub de volum util de
care au răspuns chemărilor patriotice furnal. A stfel, pentru îndeplini­ contrarevoluţionare şi a dat riposta cu­ ce, istoria s-a îm bogăţit cu multe eve­ va apare posibilitatea reală de a ex­
ale siderurgiştilor hunedoreni şi a ce­ rea angajam entelor luate ca nimente de seamă. Astăzi lagărul so­ clude războiul mondial din viaţa so­
lor 8 întreprinderi din capitală, cefe­ răsp u n s la ch em area sid eru rg iş venită celor 14 state imperialiste in-
riştii din Petroşani se străduiesc şi ei Iilor hunedoreni, fu m aliştii de
să înregistreze depăşiri de plan din Ia C ăi a n se p reo cu p ă de o m ai tervenţioniste care căutau să înăbuşe cialismului cuprinde aproape 1 miliard cietăţii". Acesta va fi cel mai măreţ
ce în ce mai mari, şi să realizeze cît bună pregătire şi dozare a m a
mai multe economii. Ei s-au îngrijit teriafelor ce se încarcă în fur în sînge primul stat sovietic, statul de oameni. Ţările socialiste, In frunte moment din istoria omenirii, va fi tri­
din timp, ca Ziua ceferiştilor să fie în- nale, folosesc reţete noi in corn
tîmpinată aşa cum se cuvine. ponenţa şarjei pe baza determ i celor ce muncesc. In aceste zile de cu Uniunea Sovietică, constituie o pu­ umful deplin al principiului coexisten­
nării ştiinţifice a conţinutului de
Bunăoară, la depoul C.F.R. Petro­ fier al m inereului şi a puterii mari glorii, Armata Sovietică s-a bucu­ ternică forţă economică, politică şi mi­ tei paşnice.
şani, lupta pentru cît mai multe eco­ calorice a com bustibilului.
nomii Ia combustibil s-a soldat în luna rat de sprijinul şi sim patia oamenilor litară, pusă în slujba păcii şi progre­ Fireşte că această posibilitate nu dă
ianuarie cu unul din cele mai bune C a urm are a m ăsurilor luate,
rezu ltate: mecanicii de aici au realizat brigăzile de furnalişti conduse muncii din întreaga lume. sului omenirii. Încă de pe acum Uniu­ temei de autoliniştire. Atît timp cit va
o economie de peste 180 tone combus­ de m aiştrii Iosif Ş tefănescu, Io-
tibil convenţional. sif B îrlea şi M artin Sem oiuc de După anii revoluţiei, ai războiului nea Sovietică obţine primul loc d in ' exista capitalismul se vor găsi capete

Nici colectivul staţiei nu s-a . lăsat civil şi" intervenţiei străine, în Uniunea lume într-o serie de domenii ale vieţii înfierbîntate care să încerce să arunce

Sovietică au urmat anii de construcţie sociale. omenirea într-un nou război. Aceasta

paşnică, anii planurilor cincinale. In Ştiinţa sovietică ocupă azi primul obligă ţările socialiste la o vigilentă

tot acest timp. Partidul Comunist al ioc în lume. In folosirea energiei ato­ sporită la întărirea capacităţii de apă­

Uniunii Sovietice s-a preocupat perma­ mice în scopuri , paşnice, ştiinţa şi teh­ rare a armatei, in fafa politicii agre­

nent de instruirea şi educarea arm a­ nica sovietică s-au doVedit superioare. sive, imperialiste, 8 ţări socialiste în

tei, de creşterea capacităţii ei de apă­ Uniunea Sovietică a fost prinia ţară ¦frunte cu Uniunea Sovietică şi-au unit

rare a patriei. • , care a lansat primul satelit artificial ¦ forţele de apărare prin Tratatatul, de

Munca paşnică a poporului sovietic al Pămîntuiui şi planeta artificială a la Varşovia potrivit principiului „unul
sistemului - solar. pentru foţi şi toţi pentru ţinui“. Tra­
a fost însă întreruptă în anul 1941

de atacul ţîlhăresc al armatelor hitle- De-a lungul existenţei sale, Uniunea tatul de la Varşovia este însă un tra ­

mai prejos. Dînd dovadă de operativi­ la fu rn alu l nr. 1 au dat de la riste. Sovietică - a dovedit' prin fapte că so­ tat de prietenie, colaborare şi asisten­
tate şi bună organizare, ei şi-au reali­ | începutul lunii februarie şi pînă La chemarea Partidului Comunist al cialismul şi pacea sînt de nedespăr­ ţă mutuală ce are la bază principiile

zat planul pe luna ianuarie la tone a c u m î n m e d i e z i l n i c , p e f i e c a r e Uniunii Sovietice, întregul popor so­ ţit. Numai ultimul an ne oferă exem­ coexistenţei paşnice ce călăuzesc în­

expediate în proporţie de 115,58 la s c h i m b , c î t e 8 . 0 7 8 k g . f o n t ă p e s ­ vietic s-a ridicat la luptă împotriva ple numeroase de propuneri făcute de treaga politică externă a ţărilor so­

sută, iar la tone Wlometrice călători, te sarcin ile de plan. hoardelor fasciste. Condusă de P arti­ Uniunea Sovietică din dorinţa sinceră cialiste. ţ

planul a fost depăşit cu 4,13 la sută. P e baza sporirii indicilor de dul Comunist, Armata Sovietică a reu­ de a contribui la consolidarea păcii,' Baza forţei de apărare a ţărilor so­
Cît priveşte angajamentele la sar­ u tilizare a furn alelo r, în p erio a­ şit să zdrobească maşina de război întărirea încrederii şi colaborării între cialiste o constituie Armata Sovietică.
da 1— 18 feb ru arie furn afiştii de Partidul Comunist şi Guvernul sovietic
cina statică pe luna trecută, ele au h •>« la C ălan au produs şi livrat p en ­ hitleristă şi să elibereze de sub jugul popoare. Uniunea Sovietică a propus acordă o grijă deosebită creşterii ca­
fost depăşite cu 8 la sulă. tru turnătorii cu 438 tone fon­ fascist unele state din Europa şi Asia. interzicerea armelor nucleare, dezarma­ pacităţii de luptă a arm atei pe ' care
* La un sem nal al tuiăriilui im pie g a t de m işcare Florin B reioi r o ţile « tă m ai m ult decit era planificat. rea, a făcut propuneri cu privire ia si­ o înzestrează cu tehnica cea mai per­
Străduindu-se să asigure o cît mai Conducerea înţeleaptă a Partidului tuaţia- anormală din Berlin şi în le­ fecţionată. Armata Sovietică ' dispune
bună aprovizionare cu cărbune a ma­ ** lo c o m o tiv e i s e v o r p u n e în m iş c a r e . «^ —O - Comunist, ideile atotbiruitoare ale mar- gătură cu încheierea Tratatului de astăzi de rachete balistice şi de alte
rilor întreprinderi din ţară, ceferiştii de J T o v . F lo rin B r e io i e s te u n tin ă r p r ic e p u t ş i cu d r a g o s te fa ţă ¦d e ¦m e s e -« xism-ieninismului, dragostea fierbinte pace cu Germania. Toate acestea sînt tipuri de rachete. Astfel. Uniunea So­
aici au expediat în luna ianuarie pes­ 53 de cereri pentru faţă de patria sovietică a însufleţit mi­ dovezi care exprimă hotărîrea Uniunii vietică poate da oricîrid lovitură agre­
te 180 trenuri m arşrute spre Reşiţa, ¦ r ie . A p re c iin d u -i m u n c a ş i c a lită ţile s a le , tin e r ii d e la ¦s t a ţ ia C o ş la r iu « lioanele de oameni sovietici de pe front Sovietice de a lupta fără preget pen­ sorului, în orice punct al globului pă-
Hunedoara, Craiova, Arad şi Caran­ cooperativa şi din spatele frontului, în fruntea că­ mîntesc.
sebeş. * i-au ales ca secretar al organ izaţiei U.T.M . %
de producţie Forja Armatei Sovietice nu este însă
ruia au luptat comuniştii. Partidul a tru menţinerea şi consolidarea păcii. determinată numai de armamentul şi
zootehnică tehnica ei militară. Factorul hotăritor
trimis în rîndurile armatei pe cei mai Tuturor acestor fapte, conducătorii îi cPnstitflie oamenii sovietici, minu­
In satul Valea Lungă, comu­ naţii ostaşi, care au -ştiut să-şi cîştige
De veghe la siguranţa na Strbi, este in curs de creare buni membri ai săi. statelor im p e ria litsetAe le opun însă în întotdeauna prin justefea cauzei în
o cooperativă de producţie' zoo­ numele căreia âu luptat, adm iraţia, re;
tehnică. Pînă acum s-au primit Nici cînd în istorie nu a existat o mod sistematic polWflic;a lor agresivă. cunoştinţa şi dragostea popoarelor.
53 cereri de înscriere. De re­
circulaţieiiiiiHHiiiiiHjuiimi marcat că membrii întovărăşiţi arm ată şi un popor cu un moral atît Este bine însă să ştie acei domni de Cu prilejul celei de a 41-a aniver­
care vor să treacă la o form.ă sări a Armatei Sovietice, să aducem
superioară de muncă s-du în­ de ridicat, ca acela de care au dat j teapa lui Duiles, că forţa unită a ţă­ elogiul nostru şi să strigăm din toată
scris in cooperativă cu 48 ani­ inim a: „TRAIASCA PACEA INTRE
male mari şi o sumă de 3.000 dovadă oamenii sovietici în marele rilor socialiste este capabilă să curme POPOARE !".
lei.
a ^w t / y 'N'N^V război pentru Apărarea patriei. Nu­ de la început orice atentat Ia pacea
O muncă deosebită pentru a mele şi faptele eroilor căzuţi'pentru a- şi securitatea popoarelor ce alcătuiesc
„ P e n t r u c o n ş t i i n c i o z i t a ­ rie, a ajuns la cabina sa, ca — Da, Pppa aici, cabina ajunge la acest rezultat a- depus părarea patriei sovietice vor trăi peste lagărul socialist.
comitetul întovărăşirii, în frunte veacuri, exemplul lor servind ca pildă
t e î n s e r v i c i u , p e n t r u f a p ­ de obicei, mai devreme. Schim­ }'... Da, tovarăşe, impiegat. Fac cu tov. Petru Petrescu. generaţiilor viitoare. La 5 februarie s-au încheiat lucră­
rile celui de-al XXI-lea Congres extra­
t a s a e r o i c ă î n e v i t a r e a bul de noapte i-a predat chel­ ieşirea locomotivelor, ’spre Si-, Victoria Armatei Sovietice asupra ordinar al P.C.U.S.’ Cu acest prilej
Germaniei hifleriste şi a Japoniei mili­ a fost adoptat grandiosul plan de dez­
c i o c n i r i i a d o u ă t r e n u r i , ie acelor, i-a spus in citeva meria-triaj, pe. linia. buclă. Am tariste a avut o însemnătate covîrşî- voltare ai economiei naţionale a Uni­
toare pentru popoarele lumii. Ea a do­
t î n ă r u l a c a r V i s t i a n P o p a cuvinte situaţia garării. trenu­ înţeles... . ' . . . . . . . . . . . .

e s t e c i t a t p e R e g i o n a l a rilor^ i-a urat. numai bine şi a O clipă mai . tîrziu, acarul vedit tăria de granit a orînduirii eco­
C . F . R . T i m i ş o a r a ş i p r e ­ plecat. Rămas singur, Vistian Vistian Popa se şi afla la a-
m i a t c u s u m a d e 2 . 0 0 0 l e i “ . Popa şi-a pus in ordine scrip­ cul care făcea legătură cu li­ nomice sociale şi de stat a ţării so­
( D i n c i r c u l a r a R e ­ tele, a măi verificat o dată da­ nia spre Simeria-triaj, pe bu­ cialismului. 1

g i o n a l e i C . F . R . T i m i ­ că toate cheile se află'la locul clă. Ca întotdeauna, sigur, ră­ In lupta sa împotriva hoardelor fas­

ş o a r a , c ă t r e t o a t e u - lor pe-tablou,' apoi a ieşit a- suci cheia in lacătul acului, cist« Armata Sovietică a eliberat de

n i t ă ţ i l e d i n r a z a s a fară să dea o ¦raită printre apoi cu o mişcare dibace, răs­ sub jugul asupritor o serie de popoare

d e . activitate). ace. CjeruT l-a făcut să-şi sirin­ turnă- contragreutatea. Bucăţi­ din Epropa şi Asia. Printre aceste po-

Negura nopţii s-a destrămat gă bine' în jurul trupului man­ le 'de şină mobile se deplasa­
taua şi să-şi îndese căciulă pe seră cîţiva centimetri şi legă­
pe nesimţite. O dimineaţă ge­ urechi. Rină pe rînd, a trecui tura 'era făcută: Se întoarse¦a- Cu ajutorul lor îndeplinit
roasă, cu ceaţă ţină şi orizont in ¦revistă [toate acele: Mulţu­
lăptos, i-a luat locul. Ziua în­ mii că totul era, in ordine s-a poi- in cabină şi- comunică im­ misiunile
cepea aşadar ca o zi obişnui­ întors, din nou în cabină. piegatului de .mişcare execu­
tă de iarnă. tarea comenzii, ¦

La Simeria, in gară, tura Orele'se scurgeau pe nesiih-' Acarii' asistă-la .fiecare , tre­ Subunitatea pe care o condu­ cu ajutorul tovarăşilor sovietici
de noapte a fost Înlocuită. Im­ ţite: Prins in iureşul comenzi-' cere a trenurilor peste, acele ceam în tim pul războiului an ti­ şi un n u m ăr de 12 avioane.
piegaţi de mişcare, acari, rna- lor, impiegatului de mişcare din pe. care.le au- în. grijă. .Aşa, că fascist se afla într-o luptă îndir-
neuranţi, revizori de ace etc. • staţie ’care cerea ¦mereu mane­ Vistian Popa ieşi afară. Gerul jită pentru ocuparea unui aero- M isiunea fusese îndeplinită.
şi-au luat posturile in primire. vrarea:acelor pe cutare sau cu­ continua să- ¦fie¦tăios. Ceaţa .drom nem ţesc din oraşul A lba Şi a c est lu c ru îl d a to ră m n u m a i
Telefoanele, telegraful, au avut tare linie, Popa nici n-a. băgat se risipise şi in locul ei un vini
un moment de animaţie inten­ de seamă cinci a sosit ora. ze­ subţire plesnea, ca un bici., de ostaşilor sovietici pe ca re în a-
cele clipe g rele i-am cunoscut

să. S-a făcut legătura intre ce. O clipă de răgaz i-a ţngă-, foc, obrajţi, . urechile. Tînărul Iulia. T oate sforţările noastre pentru prim a dată. T im p de dis­ P uternice tancuri sovietice trecînd prin P iaţa R oşie din
oameni, s-au dat rapoarte, s-a duit să-şi desfacă la repezeală acar îşi încheie nasturii man­ erau stăvilite de un foc puternic cutat cu ei am avut atunci foar­ M oscova.
luat notă despre întimplările pacheţelul cu mîncare pe 'care talei, îşi trase -mai- adine pe executat de către nem ţi. M isiu­ te' puţin. Ţ in m inte totuşi un
de peste noapte., In staţie, tre­ şirl, luase .de. aqasa.. Dar n-a urechi căciula, îşi puse mănu­ nea trebuia totuşi îndeplinită. singur îndem n al unui ofiţer so­ VASILI SOMOV
nurile soseau şi plecau nor­ terminat poate nici¦a. treia, îm­ şile în miini şi scoţîndu-şi din vietic: „T ot în a in te !“. A cesta
La un m o m en t d at au venit in ne-a fost un im bold in luptă.
mal, la orele stabilite. bucătură. de mestecat şi sone­ GH. PAVEL sprijinul nostru tovarăşii sovie­

Vislian Popa, un tinăr de ria telefpnului îl chema din (Continuare În pag. 3»a) tici. F o arte expeditivi şi cu m u l­ P în ă la C heile T urzii, i-am întâl­ Departe la graniţi
aproape 28 ani, acar de tnese- ¦nou ¦la muncă.: tă experienţă în luptă, aceştia nit din nou pe aceiaşi ostaşi.

A au trecut în prim ul rînd la izo­ N e-am îm b răţişa t şi le-am m u l­

larea aerodrom ului de depozitul ţum it ostaşilor sovietici pentru Departe la graniţi stau strajă,

f CEF cu benzină. T recînd la asalt, ajutorul d at in îndeplinirea m i­ La post, şi in ţaţă-mi apar
nem ţii au în cercat să fugă. D ar siunii şi, îm p reu n ă, ani co n ti­ Şi patria mea uriaşă
%

neavînd ben zin ă au fost siliţi să nuat apoi lupta îm potriva.fascis­ Şi-a Moscovei stea ca de jar. m
se predea. O dată cu efectivele m ului. Departe, pe-ntinde rea zării,
de m ilitari nem ţi, am capturat,
STAN BADEA

r ., Lunci-, stahiţi, păduri se deschid

Cea mai frumoasa amintire Din ţărmul cel vinăt al mării
Şi pin-l-al Kremlinului zid.

’ L O G H ÎN p Xt RIN JA N CO N STA N TIN CREŢU SILV IU U R IEŞ In tim pul războiului antifas­ am sch im b at insigne- şi d eco ra­ Privesc, tot privesc, şi mă bucur
cist prim ul contact cu frontul ţii, n e -a m d a t ad resele. A poi, De-atttea şi-atitea minuni...
magazioner la staţia C.F.R. Coşlariu şef de manevră în staţia Coşlariu. acar în staţia • Coşlariu. l-am luat pe teritoriul U ngariei. din partea tovarăşilor sovietici Ies şarje-n topitele ruguri
Reducînd procesul tehnologic la Reducînd timpul cu 5 minute la Reducînd procesul tehnologic cu Tot atunci am făcut cunoştinţă care îm i cunoşteau toate acţiu­ Şi trenuri duc fier şi cărbuni.
3 minute la fiecare Iren, reuşeşte cu m ai m ulţi ofiţeri şi soldaţi nile întreprinse pe frontul an ti­
înserierea fiecărui iren cu 5 minu­ descompunerea fiecărui tren, cîşti­ să elimine opririle la semnal. sovietici. In p erm an en ţă aceştia fascist, am prim it drept recom ­ E clipa cînd simţi mai aproape
te, în 24 de ore, cîştigă timp pentru gă in 24 ore, timp pentru descom­ au fost alături de noi în lupta pensă M edalia „V ictoria“. A cest Căminul, deşi-i depărtat...
a inseria incă două trenuri. punerea a încă 10 0 vagoane. pentru cucerirea fiecărui m etru lucru constituie pentru m ine cea Văd lacul cu murmur de ape,
m ai frum oasă am intire. Grădina şi lunca din sat.
v. /WS / Wv.y'W-, de teren şi pentru victoria de­
plină asupra fascism ului. C u ocazia celei de a 41-a a n i­ Păzi-voi cu vajnică vrere
. D intre toate evenim entele pe versări a arm atei sovietice, le d o ­ Ge-n viaţă mi-e drag şi mi-e sfînt,
c a r e ‘în tim p u l’ războiului le-am resc tuturor ostaşilor sovietici, Gum patria mamă o cere
alături de care am luptat şi am Şi-al -meu ostăşesc jurămint /...
tră it alătu ri de ei, cel m ai im ­ sărbătorit Ziua V ictoriei asupra
portant m i s-a părut sărbători­ fascism u lu i, succes d eplin în Tălmăcire
lupta .pentru - construirea com u­ , de IOAN MEIŢOIU
rea Zilei V ictoriei. M ă aflam a- n ism u lu i în p a tria lor.
-s~. --vV*.
tunci la B runo, în C ehoslovacia, ŞTEFAN SOPOŢEANU

îm preună cu un ofiţer, u n sergent

şi doi soldaţi sovietici. D e Ziua
V ictoriei am einta-t îm p reu n ă,