Page 74 - 1959-02

Pag. w2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 1298

Cttffi&nftWHgîB3B BESHrasrazaasrassKSSJEE

tX v b v Iv :v v b b > y .v ,\v .v \v .v ::A v ^ V V V c V b v b V V V v ;\v v ,v V * ? v \v b y c V y ,'b v ^

'i•v*«yv'*\*\ v*VV%'''V*¦'ô* c*l '*'>*v A%'*y *- î•y•^• ^* * " • '* ' ¦'
^B B â8a gssgMj
\v .w . ____ vs!Batam a, .«mjgaSB ooooeoo oo

< v.v. OOOOOO® Og®6On oOOOOO
" ®ooooooe

P rintre uzinele

sovietice in care
F autom atizarea
a

prins viaţă se nu­

m ără şi uzina de

rulm enţi din M os­

cova. Aici toate

Problem © de a ctu a lita te procesele sînt auto­
m atizate, iar perso­

ede< § L tef am năseut nalul de deservire,
In n u m ăr e x trem d e
redus, supraoeghea-
ză doar funcţiona­

aslmki&i&g.ia rea in bune condi­
ţii a m aşinilor.

In c liş e u : U.rua

Industria ungară A strobiologia este ştiinţa care vegetaţiei păm întene există b an ­ T ot la fel se explică lipsa b en ­ de flux a rulm en­
de aparate geode­ studiază viaţa de pe alte pla­ da de absorbţie clorofiliană, dar zii ab so rb ţiei clo ro filien e de pe ţilor cu role.
zice progresează nete, o ştiinţă tîn ără ale cărei în spectrul „m ărilo r“ de v eg eta­ spectrul „m ărilor de vegetaţie“
an de an. Printre baze le-a pus m arele astro n o m ţie de pe M arte nu există a- de pe M arte, P lantelor terestre OOOOO
noile aparate con­ sovietic G. A. Tihov şi colabo­ ceastă bandă, iar fără clorofilă le este su ficien tă a b so rb ţia a n u ­
struite recent se ratorii săi de la o bservatorul viaţa vegetală este im posibilă, m itor raze ale spectrului solar, Í8 0 OO«O O
num ără şi balanţa astronom ic din A lm a A ta (R .S .S. căci, d u p ă cum se ştie, cu a ju ­ şi astfel a p a r zo n ele în tu n e c a te OOOOOOOOO
Eôtuôs pe care o C azahă). to ru l ei p lan tele form ează, din ale absorbţiei clorofiliene. P la n ­
vedeţi in clişeul ap ă şi bioxid de carbon, prim e­ tele de pe M arte însă, care au
n o s tr u . E a s-a n ăscu t din necesita­ le s u b s ta n ţe o rg a n ic e (zahă>-, a- de suportat o tem peratură foar­
tea de a răsp u n d e obiecţiilor a- m idon, celuloză). te scăzută, caută să absoarbă
duse existenţei vieţii pe alte aproape toate razele părţii vizi­ Centenarul minelor
planete. P roblem a existenţei vie­ c) pe cînd vegetaţia de pe P ă ­ bile a spectrului. D in cauza a- „Skoda“ din Pken
ţii pe alte p la n ete este o p ro ­ m înt e verde, „m ările de vege­ ceasta, zonele de absorbţie clo­
A to m a blem ă care a preocupat gândi­ taţie" de pe M arte sînt de cu­ rofiliană se lărgesc, cuprinzînd In anul 1859, Em il Skoda a unde poporul lupta pentru cuce­
rea om enească din cele m ai loarea albastru deschis, albastru ap ro ap e tot spectrul şi astfel ele întem eiat la P lzen un atelier m e­ rirea puterii.
it, ' «) sau chiar violet. nu m ai sînt perceptibile. Lipsa canic care, dezvoltîndu-se în pe­
vechi tim puri. E a a fost reac­ benzii de clorofilă, T ihov a con­ rioada ulterioară, a dat naştere D ar în u rm a eforturilor d ep u ­
Floarea aîomică ţin probabilă, după pronosticul sa- tu alizată în veacul al X lX -lea, P e n tru a ră sp u n d e Ia aceste statat-o şi pe P ăm în t, la spec­ celei m ai m ari uzine co n stru cto a­ se de m u n cito ri, la 25 d ecem ­
vanţilor, dar totuşi posibilă — n-ar $ obiecţii aduse existenţei vieţii re de m aşini din C ehoslovacia. brie 1945 pe poarta uzinei a ie­
cu ocazia descoperirii aşa-nu- pe M arte şi pe alte planete, m a ­ tru l u n o r p la n te a d a p ta te la o şit prim a locom otivă reparată.
$ Aşa-numita „floare atomică — una fj deioc 0 surpriză plăcută. Metoda | m itelor canale de pe planeta rele astronom sovietic G. A. T i­ clim ă cu tem peratură extrem de Im periul austro -u n g ar a folo­ D upă eliberarea C ehoslovaciei
M arte. hov, a făcut cercetări asupra redusă. A şa, de exem plu, foto- sit cap acitatea de producţie a şi trecerea industriei in proprie'
Ăj din ultimele miracole săvîrşvite cu a- pent,ru st,udierea met,eori.ţ.i.l.or, propu- VA plantelor de pe Păm înt, arătînd grafiind spectrul m olidului de uzinelor „ S k o d a “ în cu rsu l p ri­ iatea întregului popor, uzinele
Ş jutorul atomului — nu e o floare _ ............. ... ţ A u existat însă unii învăţaţi că şi pe P ăm în t plantele pot T ian Ş an , la te m p eratu ra de m ului război m ondial, extinzînd „S koda“ au cunoscut, o dezvol­
f. a.br.ic.at.a . de cine ştie ce aparat,e m.is- sa de fizicienii atomis¦ti sovietici, va S care au contestat existenţa vie­ exista în condiţii de clim ă ex ­ — 6 grade, a constatat că ban­ producţia de arm am ent. In acea tare deosebită. Ea este înzes­
#l ţii pe alte p lan ete şi în special trem de aspre, cum sînt cele da de clorofilă nu se m ai vede. p erioadă la uzinele „S k o d a“ se trată cu utilaj m odern. In anul
i pe planeta M arte, bazaţi pe u r­ din P am ir şi nordul Siberiei, a- n u m ă rau în total 30.000 m u n ci­ 1951 uzina prim eşte num ele de
m ătoarele argum ente : sem ă n ăto are cu cele de pe T ot prin observaţii făcute de tori şi 1.600 fu n cţio n ari. D u p ă în trep rin d erile V , ţ. L enin. P rin
$ terioase. E o floare ad e v ărată: pan- stabili cu precizie vîrsta m eteoriţi-J M arte. T ihov, C utîreva ş. a., asu p ra term inarea războiului, uzinele eforturile oam enilor m uncii din
a) planeta M arte are o at­ plantelor de pe P ăm înt, Tihov „S koda“ au trecut sub stăpîni- C ehoslovacia şi atenţia p erm a­
$ şeaua. Dar o pansea care a fost hră- lor, componenţa lor fizico-chimică, f m osferă extrem de rarefiată, iar D e asem enea, din cercetările a explicat culoarea albastră a nentă acordată de partid şi g u ­
A ... V um iditatea este extrem de scăzu­ făcute, T ihov şi colaboratorii vegetaţiei de pe M arte. A ceste rea m onopolului Schneider— v ern , în an u l 1957 p ro d u cţia a-
i nitâ cu cobaJt radioactiv şi căreia ra- poate şi originea — şi, în funcţie de (5 tă. C ondiţiile clim atice la su p ra ­ săi de Ia observ ato ru l din A lm a observaţii au arătat că plantele C reusot. cestei m a ri u zin e sp o rise de 2,7
faţa solului său sînt acelea care A ta au c o n sta ta t că şi pe P ă ­ care trăiesc într-o clim ă aspră ori în co m p araţie cu anul 1937.
§ diaţiile i-au provocat o „mutaţie , o acesţea, posibilităţile de navigaţie in -^ ar exista în stratosferă. D ar, pe m înt plantele aflătoare în condi­ (de exem plu în P a m ir) au cu ­ In anul 1923, uzinele „S koda“ Tncepînd din anul 1945 pînă ;n
P ă m în t v ia ţa în cetează la în ă l­ ţii asp re de clim ă, n u reflecta loarea albastru deschis, albastru trec printr-un proces de m oderni­ zilele noastre planul de produc­
i modificare a caracterelor ereditare. Ca , ţim i m u lt m ai m ici. razele infraroşii decît în m ăsu ră sau chiar violet. A ceasta, d a­ zare a utilajului şi încep să fur­ ţie al în tre p rin d e rilo r V . I. L e ­
ţ) terastrala fara surprize. foarte redusă, avînd nevoie de torită faptului că plantele care nizeze întreprinderilor n aţiona­ n in s-a m o d ifica t in p ro p o rţie
^ rezultat, multicolora pansea s-a făcut b) plantele de pe P ăm înt re­ căldura acestor radiaţii pentru trăiesc într-o clim ă extrem de le şi din stră in ă ta te instalaţii de peste 80 la sută. Aici se c o n ­
flectă razele infraroşii, d ar por­ a se putea încălzi. rece absorb razele călduroase com plete industriale. T ot în a- struiesc utilaje si m aşini pentru
ţiunile de pe M arte considerate ale spectrului : roşu, portocaliu, ceastă perioadă uzinele „S koda“ extracţia m inieră, excavatoare,
ca „m ări“ de vegetaţie, nu re­ că O landa se scufundă cu 25 g alb en , verde, şi astfel ele reflec­ locom otive cu tu rb in e etc. In a-
flectă aceste raze. In spectrul cm . la 100 de ani. tă razele „reci“ ale spectrului: au pus stăpînire pe întreprinde­ n u l 1905 p ro d u c ţia u z in e lo r V . [.
alb astru deschis, alb astru şi vio­
t albă ca zăpada’ Cauciucuri afomice ...există şi curse de cai fără let. rea „Z brojovka“ din B rno, pe L enin va creşte cu 100 la sută
J fntîmplarea, în aparenţă măruntă, jochei ? O rig in ala com petiţie
p o ate fi v ă z u tă în o raşu l T esan i P rin aceste cercetări şi prin uzinele de autom obile din Bole- în ra p o rt cu an u l 1957. Tn an u l
L nedepăşind cadrul unei experienţe a- După cum se ştie, cauciucul n a tu - | din R .P.F. Iugoslavia. O biceiul altele, făcute de T ihov şi alţi
îşi are obîrşia în anii evului cercetători sovietici, s-au pus slav, pe şantierele n av ale din 1975 producţia va creste de p a­
$ muzante, are totuşi o însemnătate ral nevulcanizat prezintă numeroase ' m ediu, cînd în oraşul acesta — bazele unei noi ştiin ţe : astro-
care pe vrem ea aceea era cen­ biologia, ştiinţă cu m ari pers­ K o m arn o etc. C riza econom ică tru ori în rap o rt cu cea actu ală.
f uriaşă. Ea deschide perspective sur- deficienţe, mai ales în ce priveşte re- a ...orchestra filarm onică din trul unor im portante căi de co­ pective de viitor. E a va ajuta a-
^7 prinz' ătoare ştiinţelor biologice. Multe zistenţa.* Leacul e vulcanizarea cu a -'f, B ratislava s-a îm bogăţit, nu de m unicaţie — caii de schim b pen­ grotehnicienii la p ro d u cerea un o r m ondială a lovit foarte puternic In anii puterii populare grija
m ult, cu o orgă de proporţii n e o ­ tru diligenţe erau învăţaţi să specii de p la n te rezisten te la
t) plante vor putea fi modificate, cu a- jutorul sulfului. Leac demodat — au . bişnuite ? N oua orgă — • operă pornească fără călăreţi. frig şi Ia secetă, Ia îm p in g erea uzinele „S koda“. In anii 1932— faţă de m uncitori a devenit o
a m eşteşugarilor cehoslovaci — cu ltu rilo r sp re n o rd şi în locuri­
$ jutorul atomului, pentru binele omu- liotărît oamenii de stiinfă — în epoca , e fo rm ată din 10.000 de tuburi, ...praful de lapte şi-a cîştigat le cu clim ă u sc a tă . 1935, num ărul m uncitorilor sca­ problem ă perm anentă. In v rem u ­
a căror lungim e v ariază între un frăţior ? La W roclaw (P olo­
A ’ ţ nia) se fabrică praf de bere. L egătura strînsă a astrobioio- de la 14.000. rile republicii b u rg h eze la u zin ă
^ lui; şi într-Un viitor nu prea îndepăr- domniei atomului. L 6 m ilim etri şi 10 m etri. O v ir­ D intr-un pacheţel de 100 gram e giei cu astro n o m ia, fizica, chi­
tute de-a dreptul senzaţională a se obţin, cu ajutorul apei, 10 m ia şi b io lo g ia v a în lesn i u n i­ In cursul celui de-al doilea nu era an g ajat nici un m edic.
tai vor putea fi „modificate“ şi ani- La „cauciucul atomic“, recent pro- litri de bere. rea eforturilor cercetătorilor din
orgii-gigant o constituie şi „ta­ aceste dom enii. război m ondial, ocupanţii hitle- In prezent in u n ităţile san itare
) malele, poate chiar şi microbii şi mi- iectat, energia atomică înlocuieşte sui­ lentul“ ei de im itaţie: ea poate ...R. P . A lb a n ia este, d u p ă to a ­
em ite, printre altele, sunete c a ­ te probabilităţile, ţara cu cei m ai In viitor, cînd ştiinţa şi teh­ rişti încorporează uzinele „Sko­ care deservesc această m are în­
ţi croorganismele. ful. Avantaje ? In primul rînd, pre- m ulţi „m atusalem i“ m oderni? nica sovietică vor crea ap arate
re im ită de m inune dangătul La fiecare 2.000 de locuitori, extrem de puternice pentru ob­ d a “ în concernul H erm an n G o- treprindere există 76 de m edici
Experienţa panselei — una dintre lungirea tinereţii cauciucului — sulful & clopotelor, cîntecul harfei etc. unul a depăşit venerabila virstă servaţii, în faţa astrobiologiei se
de 100 de ani. vor deschide posibilităţi într-a- ring. şi 300 de m em bri ai personalu­
^ cele mai recente ale savanţilor ato- îmbătrîneşte cauciucul — obiectele de v ...într-una din vitrinele m u ­ devăr nelim itate. O m enirea va
A mişti —- na îinnAalulmguirrnalt aacsltffiUel r»o cş+tiîinnfţSă „cţ,a,«urc»iîu„„c, QatniuvaellAonpuelAle, ffuurritiu, nnuurriiiloe netrt»c. cspe ^^ zeului etnografic din Slobodskoi avea atunci posibilitatea să p ă­ La 25 aprilie 1945, atunci lui san itar. S p italu l a m en aja t
tru n d ă tainele vieţii de pe alte
0 nouă : radiogenetica. usucă şi crapă după cîţiva ani — în A (U .R .S.S.) se află un orologiu planete. S tudiul vieţii de pe P ă ­ cînd era un lucru pe deplin clar pe lingă uzină num ără 350 pa­
care funcţionează, fără întreru­ m în t şi de pe alte p lan ete se
vreme ce energia atomică îi lungeşte v pere, de 135 de a n i? E l este va contopi intr-un tot unitar. pentru întreaga lum e, că fascis­ turi şi are 16 u n ităţi san itare
centrul de atracţie al m uzeului.
L ăm p.5 a t o m i c e viaţa cu mult. | Prof. V. OPR1SU m u l g e r m a n v a fi în v in s , a v i a ­ anexe. In afară de aceasta uzi­
P ărintele său este un vestit fău ­
O altă realizare recentă e „lampa De tem en ea, cauciucul atomic re- J ritor de ceasornice din prim a ju ­ ţia an g lo -am erican ă a b o m b ar­ nele au am enajat pentru m unci­
m ătate a secolului trecut, D m itri
atomică". Ea a trecut de faza pro- zistă mai binc la actiunea *gent ilor $ V orabiov. dat puternic uzina, ceea ce a tori două localităţi de odihnă,

iedului. Primele lămpi de acest fel mecanici. ,a frecare etc. ...de cu rîn d , în p ăd u rile încă d u s la o d istru g e re a ei in p ro ­ patru tabere de pionieri, patru
neexplorate din inim a A ustra­
A liei, o expediţie e tn o g rafică a porţie de 70 la sută. im p e ria ­ cluburi etc.
descoperit un trib de indigeni
au fost deja fabricate. A v io an e a to m ic e care nu m ai văzuseră niciodată liştii au vrut pe această calc
Sînt lămpi de o construcţie specia- oam eni albi? M em brii tribului
se hrănesc cu rădăcini şi şoa­ să lovească în R. C ehoslovacă,
lă, al căror ecran luminos e alcătuit Avionul propulsat cu energie nu- \ reci de pădure ; au arm e prim i­
v tive, de lem n, aşa cum foloseau I m ed ia t d u p ă zd ro b irea ¦contra­ tiv, un bazin pentru concursuri nau­ varos prin care va ajunge tn capi­ şi la con stru cţia ei s-au fo lo sii 13.000
$ din cristale de fosfor. Luminiscenţa străm oşii noştri cu m ilenii în u r­ revoluţiei, una dintre prim ele tice, un teatru cu 400 de locuri care ta lă g a t u l d e Ia S la iin v a r o s , tone de m etal de construcţii. G reu­
cleară va avea, potrivit declaraţiilor , m ă, şi obţin focul prin frecarea tatea a g reg a telo r în trece 15.000 tone
| cristalelor e provocată de izotopul a două beţişoare uscate. holăriri ale guvernului revoluţionar a deven ii deja neîncăpălor şi se plă- N e plim băm pe şantier al com bina­ şi se vo r in sta la circa 1.500 m o to a re
savanţilor sovietici, o greutate de } electrice. Conform planului, lucrările
unui gaz rar (izotopul „Krypton 5"), ...păm întul O landei se scu ­ m u n citoresc ţă ră n esc u n gar g lă s u ia : nuieşie co n stru irea unui cin em a to g ra f tului cu teh n ologu l şef, care ne a ra. d e c o n stru cţie v o r fi te rm in a te tn
100-150 de tone si va zbura cu o vi- f fundă treptat ? S avantul olan­ oara acestui an şi va începe m onta­
d) care înlocuieşte cu succes curentul e- dez dr. J. B. C olette, care s-a se va continua con stru cţia com bin a, cu 800 de locuri, precum şi num e. iă co n stru cţiile lam inorului la cald rea utilajului com andai tn U .R .S.S.
'™ consacrat ani îndelungaţi studie­ în cadrul creditelor acordate de m a­
$ lectric. Noile lămpi nu vor mai fi, rii acestui fenom en, a d eclarat rea ţară prietenă.
teză de aproximativ 2 .0 0 0 km. pe oră. \
A aşadar, la discreţia bateriei, care se C om binatul va produce lam inatele
consumă tocmai cînd ai mai multă Un avion de 1 2 0 de tone va putea h necesare reprofilării industriei unga­
re, dezu oilării industriei de telecom u­
nevoie de ea. Provizia de izotopi va ocoli bătrîna noastră planetă in mai I) nicaţii, a locom otivelor D iesel, au to­
b u selo r şi autocam ioan elor, m otoci,
$ fi reîmprospătată la intervale de mulţi puţin de 2 0 de ore, fără escală si ( cletelor, in d u striei electrotehn ice. Prin
consumind doar 500.600 gr. de corn-1 asigurarea verticalităţii producţiei
 anl- com binatul va deven i rentabil şi va
Lumina lămpii atomice e vizibilă bustibil atomic. Ipbămîndu-se la un ) tului m eta lu rg ic de la D unapentele. roase in stitu ţii san itare. cu care se ca term ina prim a etapă aduce m ari beneficii căci aici se va
lucra cu cel m ai redus preţ de cost
$ pînă la 500 de metri. Dar acesta astfel de drum, unavion obiş•nuit a^r > Ş i pentru a se asigura continuitatea Dar cea m ai im pozan tă construcţie a constru cţiei com binatului, urm ind d in în tre a g a ţară. In 1960, d u p ă ce
va inira în funcţiune cel de-al doilea
^ nu-i decît începutul. consuma peste 1 . 0 0 0 tone de benzină ( producţiei va începe şi construcţia a oraşului este m arele com binat m e­ ca cea de-a doua etapă să se term i­
V v
^ Noile lămpi vor fi folosite ca lămpi ta m in o a r e to r la c a ld ş i Ia re c e prin talurgic. In cursul anului irecui s-a ne p în ă în 1963 prin con stru irea la-
(adică 2 0 de cisterne de cale ferată!) j\
$ de semnalizare. care S talin varosu l — oraşul nou de

$ şi ar fi nevoit să facă 15 escale. () pe Dunăre, va deven i cel mai puter­ ORAŞUL
f Astronomi atomici
Proiectul noului avion a fost pus &' nic centru m etalu rgic al ţării.
de acum la punct. 1 V eselia, d ra g o stea de m uncă au

um plut din nou inim ile oam enilor.

!v Savanţii sovietici, fruntaşii întrece-$« Nu întîrnplător prim ele ştiri d esp re ¦ DE PE DUNĂRE
reluarea întrecerii socialiste după li­
f $riipentrulolosirea atomului însco- chidarea contrarevoluţiei au sosit toc­
m ai de la m eta iu rg iştii S talin varo-
$^ puri paşnice, au anunţat de curînd |â
0 o nouă metodă pentru studierea me- ^ sului.
f teoriţilor. O metodă care are la bază $
ir

C înd ie plim bi azi pe bulevardul term inai construcţia urmi nou furnal, m inorului la rece. In prim a etapa
cel m ai m are din U ngaria, a cocse- com binaiul v a pu tea lam in a 400.000
lung şi drept al oraşului, vezi

| atomul. | \ că blocuri care cu ciieva luni înainte riei şi a unor hale noi. A ceastă p a r­ tone de oţel pe an, iar după term i­ corp al cocseriei se va reuşi ca 70
erau num ai în „roşu“ acum sînt ter­ te a com binatului lucrează cu toată narea celei de-a doua etape, circa
ţ) Actualitatea noii metode e deosebit | m inate. S-au deschis noi nuigazine capacitatea. P resa ungară a publicat 1.000.000 ion e d e oţel. la sufă din necesarul de cocs pentru (
La dreapta au apărut noi cuartalun un şir de d ate cu privire la actuala
$ de evidentă acum, cînd racheta so-|> ale oraşului, cu parcuri şi grădin i, producţie a com binatului. Acum se desfăşoară în riim rapid furnale să se produ că tn ţară, redu- v
iar pe acoperişuri se văd numeroase constru cţia lam inorului la cald şi a-
anten e de televizor. P ută la sjirşi- In 1958, aici s-au produ s, printre nu m ite lu crări pen tru lam in oru l ia cin du .se în felul acesta im portu l. !
lu l lu i !958, în c e v a m a i m u lt d e fi d ie te , 413.000 tone fon tă, 193.000 to ­ rece. H ala în care se m ontează la .
| vietică a inaugurat era călătoriilor^ ani, s-au con stru it 4.750 de a p a rta ­ ne oţel, 324.000 tone co cs pentru fur- m inorul va fi de două ori m ai m are *Î
m en te, ţo a le cu baie şi m ajoritatea nale, p este 4.000 tone su lfat de a m o ­ d e cîl p a rla m en tu l d in U n g a ria , in
A interplanetare. O întîlnire a navei } avîn d 2— 3 cam ere, 46 săli de clasă niu, 1.200 ton e su lf, 1.230 to n e ben- prezen t cea m ai m are clădire din A început să se însereze.Stră- (
Af cosmice cu meteoriţii —întîlnire p u - * ’ pentru şcolile elem entare, o şcoală ţară.
m edie, o şcoală m edie tehnică de tur­ zol şi 134.000.000 m .c. g a ze d e furnal zile sîn t pline cu cetăţeni care ţ
*X nătorie pentru 480 de elevi, creşe P entru a ne da seam a de am ploa­
cu 550 de locuri, un stadion spor- întrebuinţat tn S ta lin va ro s pentru rea construcţiei, iată cîicva date pri­ a u i e ş it ia p lim b a r e , s e d u c Ia un \
încălzire. In curînd va începe con­ v in d la m in o r u l Ia c a l d : h a la p r in ­
cipală are o lungim e de 560 m etri film , la ieairu . O am enii sînt bine
strucţia conductei B udapesta— Sialin-
şi în grijit îm brăcaţi. S

La Frankfurt pe Odor (R .D . G er­ P leci din cel m ai iinăr oraş al (
m an ă) a luat nu de m ult jiinţă
o uzin ă de serniconductori. U n gariei fiin d de acord cu o Insem - \

In c liş e u : U na din lucrătoarele n are v ă zu iă in cartea de oaspeţi a |
sp e c ia liza te lu c rin d Ia produ cerea
de lăm pi cu diode. u zin ei: „Aici am văzu t prezentul şt S

viito ru l“.

I" W W W - S