Page 75 - 1959-02

Pas. 3 'bRUMUL SOCIAUSMULU, Nf. 1298

EW,„ w » •vfoszKtf’ ^ a g w r tggjflengjÉgBag

' /—'y—»/—1 r ~ ; r -* r ^ r ^ r ^ r ' ' ’ 2 4 ani pe locomotivă

U Ceferişti

L fruntaşi

l (D e , o & g h t w vw vw w vw w

L

t La sigupatiţa eimuLaliti Eugen Man, urcă domol cele cîte- era oricînd gata de drum. Ga să nu Despre experienţa lui în muncă,
va trepte ale locomotivei. Peste puţin oprească locomotiva Ia reparat între Eugen Man a vorbii deseori mecani­
L timp dădu semnalul de atenţie.; Împinse spălări,. cînd observa că o piesă înce­ cilor de la depou. Mal cu seamă cei
L

l

t încet schimbătorul de mers în poziţia pe să se uzeze o înlocuia imediat care lucrează pe . aceeaşi locomotivă
înainte şi deschise regulatorul, Loco­ cu el, învaţă în fiecare zi cîte ceva.
L (U rm are din pag. l-a) tepta decît catastrofa. Inima cu obrajii galbeni de spaima -j motiva porni învăluindu-ne într-un nor Chiar cînd nu este în tură, Eugen
de abur. Man îşi întîmpină totdeauna locomo­
L ^t i• băteaf V ./ - _ cu. . . p_ .u. J-t.ere, craej ierui l/ par V / I /> / f n / Cr*_ A sau o regla. tiva. Cînd se întîmplă să întîrzie pe
__________ -------------------------- — — , r e j u z a sd judece. p r i n c a r e trecuse, s-a întors •)m u .' m^ — Acesta-i Man al nostru, auzii vo­ traseu, stă ca pe ace. Şi nici n-apucă
L mmm a VM /IK cea de bas a şefului de depou, Nico- mecanicul de serviciu şă se dea jos
L _ n u trebuie! lae Trifan, Totdeauna porneşte lin, de de pe locomotivă că-i şi ia la. între­
L buzunar fanionul, aştepta re- istovit de puteri la cabina ace- ) parcă ar fi pe apă. Călătorii nici nu Odată, un cuzlnet-motor a mers o bări, Appi începe să-i sp u n ă ,c a re a
' c<îc/ „ Tfl /o s / 0 simt cînd pleacă la drum. Şi n-a bă­ fost cauza că n-a realizat viteza.
l cerea locomotivelor. In loc nu / o r . <4 trebuit să facă sforţări J gat niciodată locomotiva la reparaţii perioadă la o temperatură ce periclita
înainte de termen, iar întîrzieri pe — N-ai folosit bine schimbătorul
putea sta, pentru că t-a rfttn r m a r i pentru a-i face semn me- -j parcurs, nu ştiu să fi avut de cînd situaţia circulaţiei. Ca să se înca­ de mers. Aceasta pentru că n-ai ţinut
sînt eu şef de depou. Cum s-ar spu­ cont de tonajul trenului. Şl de staţia
i gheţat picioar . p simplă exclamaţie, parcă i-a canicului de pe drezină că are •) ne, „merge ca ceasul“. Şi, Nicolac Tri­ dreze în program şi în turnusul loco­ de remorcare ca să dai presiune şi să
fan zîmbi m ulţum ii reduci atît cît trebuia.
L colo-co o, scrf ^ J m ,Ct^ i [ redat toate forţele. Şi odată cale liberă,
L Priveam cum se depărtează trenul, A doua oară, mecanicul respectiv
, ...__ l,_r j„„_ 1 luînd viteză. In minte îmi reveni tot motivei, de cîte ori ajungea la staţia nu mai face asemenea greşeli.
t cînd linia pe care treoutau Dn .u. _p*ă citeva minute îşi re- ^ ce aflasem despre mecanicul locomo­
sa-si Iaca apariţia locomoti- « « '• !M oarte cale s-aa des- tivei 50.712, Eugen Man, care se de­ Acesta-i mecanicul Eugen Man care
L vefe prins de zăpadă şi-au pornit veni. Şi parcă nu-i venea să -\ părta cu o viteză de 50 pe oră. Acest finală (Sighişoara) sau Ia depoul de lucrează pe locomotivă de 24 de ani.
om, preţuit de tovarăşii lui şi-a pe­ Exigent cu el. Exigent şi cu tovarăşii
l trecut 24 de ani pe locomotivă. Şi domiciliu (Teiuş), demonfa cuzinetul, lui. Aşa a ajuns unul dintre cei mai
i Deodată, un zgomot neobiş- ¦într-o goană nebunească spre creadă că tot ce se întîmplhse j înainte lucra bine, dar numai în anii buni mecanici de la Teiuş. Că este un .
l regimului nostru munca i-a fost pre­ îl regla şi-i dădea loc de strîngere. mecanic destbinic şi că munca-i este
l nuit ii atrase atenţia. Zgomo- locomotivele care se apropiau, a fost realitate. Drezina care 1 ţuită la adevărata ei valoare. Aceas­ preţuită, o dovedesc: „Medalia Mun­
Dacă pompele de aer nu mergeau bi­ cii“ primită în 1949, „Ordinul Mun­
L tul venea dinspre Simeria-triaj. Hotărirea o luase irdr-o frac- se depărta, intrînd în staţie, i
L Nu semăna cu al unei locomo- ^ ung dg. secundă. Va opri lo- era însă o mărturie cît se poa- j ne, de asemenea, le repara singur cînd

l tive în plin mers. .e s â fie comotivele, le va întoarce in te de adevărată. ^ ajungea la depou. Aşa a reuşit Eu­
Vistian Popa ¦ î ş i întoarse depou!
L Intră apoi în cabină, luă re- j gen Man să nu-şi bage niciodată lo­
L ceptorul şi raportă şefului de\~l
t privirile spreSimeria-triaj.
r Zgomotul se auzea din ce în Alerga cu toată vigoarea ti- comotiva la reparat înainte de ter­
ce mai tare, dar de văzut nu se nereţii sale. Alerga, striga, fiu-
L tură tot ce se întîmplase. îşi ] men. i

L revenise complect şi se simţea 1 Toţi tinerii mecanici care au făcut
L vedea nimic. Un şuierat de lo- tura fanionul. Distanţa dintre
t com.otivâ îl făcu să tresară în- e[ locomotivele care se apro- practică cu el au început să-i urme­ G H E O R G H E D RA G H IG I
puternic, tînăr şi mai stâpîn
t. spăimintat. Se întoarse^ din nou p^au sg m{Cşora Cli repeziciune. pe sine ca oricînd. In clipele 7 ze exemplul, devenind şi ei printre impiegat de mişcare în staţia
t C.F.R. Simeria.
cu privirea spre staţia ^'ime jn sfîrsit, mecanicul, auzind mecanicii fruntaşi ai depoului. Dato­
L următoare, oricine l-ar fi vă- *j Tura pe care o conduce este (
L ria. Din depou, intr-un nor de <¦ rită lui, tinerii Mircea Bancheş şi ' fruntaşă în muncă.
l fum si abur, locomotivele cu Probabil strigatele disperate zut pe Vistian Popa, răsucind )
loan Barna stăpînesc astăzi locomo­
i destinaţia Simeria-triaj porni- ale lui Popa, scoase capul pe cheile în ace sau intorcînd con- ^
tivele la fel ca alţi mecanici mal
l seră. Din cealaltă parte, zgo- fereastra marchizei. Şi într-o tragreutăţile, n-ar fi crezut că )

L vîrstnicl.
L moţul creştea. Se auzea dis- clipă îşi dădu seama de toată acesttînăr, cu faţă blajină, cu ^
L finet. Venea ceva din Simeria- situaţia. Drezina se afla doar ochi care mai au ceva copilă- ) Eugen Man este cunoscut în de­

l triaj tot pe linia buclă. Ga e- la o sută de metri. Frînă brusc, resc in ei, a făcut o faptă cu ] ta l-a făcut pe Man să muncească cu pou şi ca unul care realizează mari cii" în 1954 şi „Diploma de Onoare"
i lectrizat se întoarse cu faţa roţile muşcarâ şina cu fum şi adevărat eroică, mai multă dragoste, să dea tot ce economii de combustibil. In ultimele primită în 1957 pe care stă scris:
l
C 1 poate. Locomotiva pe care lucra el, 6 luni la locomotiva pe care lucrea­ „tovarăşul Man Eugen este distins cu
L spre locul de unde se auzea scîntei şi locomotivele se opri- , ¦—/ >—7i__7v~yI__71__/\__/(. ză, s-au economisit 121,7 tone de com­
bustibil convenţional. Numai luna „Diploma de Onoare“ pentru ojbţinerea
t zgomotul şi încremeni. Pe bu- râ. Imediat regulatorul de vi- j trecută, în cinstea Zilei ceferiştilor e! în semestrul 1 1957 de 6 ori a titlului
t Tineri de ispravă de cel mai bun fruntaş pe depoul Te-
t clă venea în ¦viteză un auto- teză fu întors şi locomotivele ^ a realizat o economie de 19,4 tone iuş".

L camion drezină cu o remorcă, porniră in viteză înapoi spre }

L In faţa acestei situaţii Vis- depou. 1 combustibil convenţional. R. BUD1N

[ tian Popa se simţi dintr-odatăObservînd că linia pe care ^ S I M E R I A ( d e l a s u b r e d a c ţ i a n i i i a n u a r i e a r e m o r c a t m a i
L moale, neputincios. Locomoti- urmasă gareze este ocu- ) n o a s t r ă v o l u n t a r ă ) .
m ulte trenuri cu su p ra-tonaj, O P E R A T O R U L R.C.
(. vele îşi luară viteză, drezina pată, mecanicul de pedrezină ^ R e m i z a d e p o u l u i d e l o c o m o ­ d u c î n d u - l e l a d e s t i n a ţ i e î n c e l e
[ se apropia vertiginos. Legătu- frînă tot atît de brusc şi opri. t i v e C . F . R . S i m e r i a e o c l ă d i r e
l ra pentru linia buclă era făcu- Vistian Popa, cu chipul ră- 1 î n i o r m ă ' d e p o t c o a v ă c u p e s t e m ai bune condiţiuni. D acă se — A lo! R C -ule, m ă auzi? gură oprire şi asta de scurtă D U M ITR U M ĂRU N Ţ
im tim plă totuşi să aibă unele A ici P e ş tiş u l! - d u rată, la S im eria-triaj.
t tă. S-ar fi zis că nu mai aş- văşit de alergătură şi emoţie, ^ 2 0 d e u ş i d i n c a r e i e s o s u m e ­ d e f e c ţ i u n i d e p a r c u r s , e i ş t i u s ă - - T e a u d , v o r b e ş t e !
— N -a tost prea uşor să-i fac ^maistru şef la cazangerie. Atelle- ^

denie de linii ce duc într-un le rem ed ieze la tim p, aşa cu m a — A sosit un convoi din com ­ loc in tra să — încheie el expli­ rele C.F.R. Simeria. *
sin g u r punct, la placa tu rn an tă. făcut-o de ourînd V asile B ota cu binat ! caţia. C onvoiul a parcurs d ista n ­
Pe aici intră şi pleacă toate lo­ fochistul său in g ara C oşlariu. ţa C ălan — H u n ed o ara in 75 in cinstea Zilei ceferiştilor sec-
— B ine... iţi trim iiî m a şin a de m inute, în loc de 112 cit tă ­
îiifslnire în tre elevi 50.140, cu convoiul de cărbune. 1 ţia cazangerie a înregistrat o de­

păşire de plan de 5 la sută.

şi m u n cito ri ceferişti com otivele depoului. P e placa L ocom otiva era in cap u l tre n u ­ S ch im b aţi rep ed e şi exp ed iaţi cea de obicei. Şi...

tu rn a n tă am v ăzu t zilele aces­ lui g ata de p lecare şi d eo d ată goalele. • N -apucă să-şi term ine fraza,

tea locom otiva 230.103 care prin au to clav a din colţul drept — A lo R C -ule ! A ici C ălanul... că din nou se auzi la d ifu z o r:
A şa l-am cunoscut pe tov. A- — A lo R C -u le! A ici S im eria-
TE1UŞ (de la subredacţia noastră linii. In întîmpinare le-au ieşit zeci de m ergea spre linia depozitului de al cazanului vertical a început nanie H erbei, operator regulator triaj*... ANA LASLAU
voluntară). — Nu trecuse mult peste muncitori care le fac o primire căl­ alim entare cu com bustibil. P ri­ să ţîşnească puternic o av alan ­ de circu laţie la R .C .M . S im eria.
ora 12, cînd prin centrul comunei Te­ duroasă. După cîteva clipe de acli­ virile m i s-au îndreptat asupra şă de aburi fierbinţi. A utoclava Cu capul şplecat peste m icro­ Şi tov. A nanie H erbei, un om acar in staţia C.F.R. Simeria.
iuş, un lung şir de elevi şi eleve, în­ matizare cu acest peisaj plin de curio­ acestei m aşini, m ai m ult atra­ trebuia blindată cu orice chip. fon, cu un reg istru în faţă şi cu de statu ră ap ro ap e m ijlocie, cam Este deosebit de atentă în timpul
soţiţi de cîţiva învăţători şi profesori se de lucirile m etalice ale cercu­ A ltfel însem na să nu m ai plece creionul in m ină. V orbea şi n o ­ rotofei şi cu o voce calm ă, în­ serviciului. întreţine în bune con-
se îndreptau spre staţia C.F.R. Erau zităţi, tovarăşul Vasile Stremţan, se­ rilor de alam ă ce strîng burta trenul. V asile B ota cu fochistul cepuse din nou să vorbească , ditii acele.
elevii Şcolii elementare de 7 ani din cretarul organizaţiei P.M.R. a depou­ ca zan u lu i orizontal. D e la, dis- său prin curajul şi priceperea de‘ ta... şi să scrie...
comuna vecină — Stremţ. Ei au ple­ lui, le-a vorbit elevilor despre impor­ tanţă se vedea că pe locom oti­ — E h !..., In fine — sp u se ____ m m m m t i :
ca* de la şcoală cu gîtîdul de a face tanta evenimentului de la 16 Februa­ v ă se află buni gospodari. Şi, care au dat dovadă am reuşit să S iguranţa cu care da dispozi­
o vizită muncitorilor de la depoul de rie 1933, eveniment ce a rămas scris într-adevăr, aşa este. D e trei pună stăpinire pe aburul dez­ ottînd uşurat — cred că acum ţiile şi stăp in irea de sine, dove­
locomotive din Teiuş. luni această m aşină a fost dată lănţuit... putem sta de vorbă. A şa-i la dea o deplină cunoaştere a m e­
cu litere de aur în istoria mişcării în seam a brigăzii de tineret con­ noi, tot tim pul e ş ti:ocupat. îşi seriei şi o bo g ată experienţă.
...Pînă la ora 13, mai sînt doar cî- muncitoreşti din ţara noastră. Vorbito­ dusă de V asile B ota. El şi cu E chipajul brigăzii de pe loco­ trase m icrofonul m ai aproape,
teva minute. Coloana de elevi se a- rul a relevat apoi succesele obţinute de ceilalţi doi m ecanici, G heorghe m otiva 230.103 e un echipaj, aşezîn d u -se com od în scaun. N u-i de m irare. A vea doar 21
propie de locul întîlnirii. Dinspre hala muncitorii depoului în cinstea Zilei Istrate şi Sim ion Istrate, îm ­ harnic, de nădejde şi unit. A cest de ani cînd a tost num it şef
mare a depoului, dinspre atelierele de ceferiştilor, amintindu-le că numai la preună cu fochiştii lor, au toate — Azi am avut o zi grea. ad ju n ct d e 'g a r ă la P etro şan i,
alături, răzbat pînă la ei nenumărate combustibil convenţional ei au reuşit trenurile conduse fără intîrziere, lu c ru îl c o n firm ă re z u lta te le o b ­ C am pe la ora 7 C o m b in atu l si­ u n d e s-a d o v e d it a fi u n e le m e n t
lovituri de ciocane, dangăte de fiare, au realizat însem nate econom ii derurgic — H unedoara ne-a a- sîrg u in cio s şi cap ab il. D e aici,
pocnituri ale ciocanelor de nituit de să economisească o cantitate de 331,7 de com bustibil convenţional şi ţin u te în n u m a i cîteva luni de nunţat că are nevoie urgentă de după puţin tim p, a fost trim is
la locomotivele intrate în reparaţie tone. Luînd apoi cuvîntul în numele locom otiva este în treţin u tă în cînd au locom otiva în prim ire. un tren cu sem icocs de la C ă- la şcoala de im p ieg aţi de m iş­
etc. Unii dintre elevi, cei mai mici, elevilor, preşedinta unităţii de pionieri, lan. C e era să fac ? A trebuit care. A poi a urm at şcoala de
au emoţii, se uită ca la nişte minuni Ancuţa Secheleş, a informat pe munci­ C onducerea depoului de loco­ şef de gară, după care a fost re­
, la locomotivele ce stau în repaus. Aşa torii depoului despre succesele lor la m otive C .F.R . S im eria se m în- să g ă se sc m o d a lita te a de a-1 tri­ p a rtiz a t la S im eria. A ici în to a­
ceva se pare că n-au mai văzut pînă învăţătură şi disciplină. m ite cit m ai repede. Şi iată cum te posturile pe care le-a o c u p a t:
am tăcut... şei de tu ră , p ro g ra m a to r şi în
După aceasta, ceferiştii şi elevii s-au cele din u rm ă o p erato r R.C., a
Explica urm ărind cu creionul
felicitat călduros pentru succesele ior. o linie n eag ră pe graficul de
Elevii, profesorii şi învăţătorii au fost
acum. învăţătorul din fruntea coloanei invitaţi apoi la clubul C.F.R. unde au cele m ai bune condiţiuni. Cei dreşte cu asem enea tineri care transport. E ra o linie sub form ă lucrat cu m ultă conştiinciozita­
s-a oprit. Se opresc şi elevii. Cele cî- trei m ecanici se cunosc m ai ii ta c cin ste. de trepte înclinate, ce străb ăteâ te ciştigîndu-şi stim a şi în cre­
teva locomotive din apropiere oferă graficul între staţiile C ălan şi derea tovarăşilor săi de m nncă.

. subiect de discuţie. învăţătorul începe vizionat filmul „Dacă toţi tinerii din b i n e d e 1 0 a n i . A u t o s t c o l e g i SABIN MUNTEANU P e ş t i ş . E a n u i n d i c a d e c î t o s i n ­ * GH. C.

să le vorbească elevilor despre ele, lume“. de clasă la şcoala p ro fesio n ală_ --3S 3Ä S

despre oamenii care le conduc şi lu­ Intîlnirea dintre elevii Şcolii elemen­ C . F . R . , c a m e s e r i a ş i a u l u c r a t

crează cu ele, despre importanţa trans­ tare de 7 ani din Stremţ şi muncitorii îm p reu n ă ; la to cărit la fel, iar Moment obişnuit
porturilor pe calea ferată. depoului de locomotive Teiuş, a fost şcoala de m ecanici de la T im i­
plină de învăţăminte.
Pornesc apoi mai departe, frecînd şoara au term inat-o tot îm preu­
cu grijă peste cele cîteva perechi de A. OTOIU
n ă . C h i a r ş i l a v î r s t ă s e p o t r i ­ De departe s-a auzit şuiera­ nului, Dănilă Filip. La linia pe nere şi compunere a trenurilor
C om unista Ftori- tul prelung al unei locomotive. care a fost garată garnitura n-a Totul mergea bine, fiecare om
ca A ndreev lucrea­ vesc ; toţi au cîte 24 de ani şi Trebuia să sosească un tren. To­ întirziat să vină şi echipa de ştia precis ce are de făcut. Tre­
sînt buni prieteni. V asile B ota tuşi, oamenii îşi continuau lu­ primire a ceferiştilor din Sime­ nurile nu întîrzie. Reşilenii. pot
z ă d e 18 ¦a iii la
e s t e m e m b r u d e p a r t i d , i a r c e i ­ crul, de parcă nu s-ar fi ihtlm- ria-triaj. fi liniştiţi.: cărbunele trimis de
revizia de. vagoa­
ne din siă ţia C.F.R. l a l ţ i d o i s î n t c a n d i d a ţ i d e p a r t i d . plat nimic. Forfota specifică A început predarea. Magazio­ minerii din Valea Jiului îl vor
Sim eria-călătdri, ca primi la timp. Acest lucru V
lăcătuş de revizie. B rigada de pe locom otiva staţiilor de călători, nu-i cunos­ nerul Virgil Oancea a primit promit, ceferiştii din staţia Si­
E ste un bun m ese­ 230.103 şi-a prim it de m ult b o ­ meria-triaj şi. trebuie să aibă
riaş, iar în .tim pul cută aici. vagoanele, unul cîte unul de la
orelor de serviciu După cîteva clipe de aştepta­ şeful de tren, pe baza documen­
dă dovadă de o în­ t e z u l d e b r i g a d ă f r u n t a ş ă . I n re, un fum negru se zărea apro- telor de însoţire. Scriitorul de încredere în. el. Doar nu degea­
altă conştiiilciozita- l u n a i a n u a r i e , e c o n o m i i l e r e a l i ­ piindu-se din ce in ce mai mult. vagoane, Ştefan Birta, a înscris ba în trimestrul IU. al anului
te. trecut stafia Simeria-triaj a fost
za te n u m a i la co m b u stib il c o n ­ Apoi a început să se distingă intregul tren întocmind o „des­ declarată fruntaşă pe (ară, iar ADAM JURCA
IN F O T O : tov. v en ţio n al se ridică la peste 21 facereD upă aceasta, paznicul în. trimestrul JV al aceluiaşi an
Florica A ndreev !ă- tone. Cu 'acest com bustibil se pufăitul din ce in ce mai puter­ fruntaşă pe regională. inoaialor în secţia l-a locomotive,
c în d : r e v iz ie la -un pot rem orca 6 trenuri cu tonaj nic al locomotivei. Roţile se îh- Gheorghe Săbău a luat trenul la . Atelierele C.F.R. Simeria.
vagon. m axim pe' distanţa Sim eria-C oş- în primire. Cu această ocazie el Vorbind despre şefii de ma­
iariu şi retur. T ot în cursul lu- vîrteau tot mai încet pînă cînd a constatat că o uşă era neasi­ nevră Constantin Râdulescu şi In cinstea Zilei ceferiştilor şi-a i
s-au oprit. Trenul 2.633 ce ve­ gurată. Petru Brici, sau de lăcătuşul de 'depăşit sarcinile de plan cu 15 la,
revizie loan Vasiu, nu avem ’ sută.
nea dinspre Petroşani a sosit. — Trebuie să fie asigurată pretenţia că i-arn arătat pe cei
Şi-a făcut apariţia şi şeful tre- — a spus¦secretarul organiza­ mai buni ceferişti. De altfel o e-
ţiei de partid, tov. Iosif Isaia. videniiere nici nu-şi-ar avea
-B 3- Altfel se poate desface în tim­ rostul. Toţi lucrează cu aceeaşi
pul mersului şi se pierde marfă. dragoste, cu aceeaşi, conştiincio­
Prind via|ă sarcinile trasate d® zitate. Căci altfel, treburile n-ar
Pe eticheta însoţitoare a fie­ putea merge bine. Să nu uităm
Conferinţa regională de partid cărui vagon era scris: „cărbu­ că aproape cu aceleaşi mijloace
ne ' cocsificabil, cumpărător Re­ de acum 10 ani, se manevrează
C o lectiv u l de m u n c ă al. se rv i­ ţio n a re a scu lelo r şi m a te ria lu lu i şiţa". E deci un tren destinat c im
c iu lu i L . r e g i o n a l C . F . R . d in uznt. metalurgiştilor reşiţeni.
A lba Iulia m unceşte cu avînt La obţinerea acestor rezu lta­ X w .n^v.v.vX v.;'

s p o r i t p e n t r u t r a d u c e r e a î n . v i a ­ t e a u c o n t r i b u i t t o ţ i m u n c i t o r i i In timp ce aici s e ,făcea ope­ de trei ori mai multe vagoane.
ţ ă a s a r c i n i l o r t r a s a t e d e . C o n ­ u n i t ă ţ i i , d i n t r e c a r e u n n u m ă r raţiunea de predare-primire, la Momentul, surprins mai sus
f e r i n ţ a r e g i o n a l ă d e . p a r t i d ş i d e 2 6 a u t o s t c o n f i r m a ţ i c a f r u n ­ difuzoare s-a auzit vocea sono­ nu e unic. E unul obişnuit. De
p e n t r u a î n t i m p i n a c u c i n s t e t a ş i î n p r o d u c ţ i e . D i n t r e a c e ş ­ ră a unui crainic : .„Fiţi atenţii altfel, asta şi explică faptul că
t i a a m i n t i m p e S i m i o n O n i ţ a , La linia 5 B vine un grup de aceşti harnici ceferişti reuşesc
ZiU". ce fe riştilo r. vagoane cu om la frînă“. Iar
după puţin timp: „Fiţi atenţi!
In cursul lunii ianuarie, de lăcătuş, C ornel T odor şi Trif La linia 7 B vine un vagon". să facă şi trenuri speciale pen­ IO A N FLO R EA
pildă, b a te lucrările de rep ara­ P artenie, fierari, loan B orza, Sabotării, cărora le erau adre­ tru' Călan. Astfel de momente
ţii n ec esa re au fost efectuate la sate aceste comenzi, le execu­ pot' fi întîlnite în fiecare zi. 1 şeful une! grupe de moniatori în ,
rabotor, G heorghe Tisan, sudor, tau întocmai. Doar echipa poate fi alta. Pen­
tim p şi în bune condiţiuni, fapt loan M atei, lăcătuş şi alţii. tru dhevd care nu cunoaşte oa­ }secţia î-a locomotive, la Atelierele,
care a co n trib u it în m a re m ă ­ menii acestei staţii, nu se vor
su ră ia sig u ra n ţa circulaţiei în D e asem enea, m ai m ulţi to ­ C.F.R. Simeria.
varăşi, printre care şi loan B or­ Muncind cu muliă însufleţire,,
i grupa sa îşi depăşeşte pianul lunara
sectorul respectiv. P rin aplica­ z a , C o r n e l T o d o r , T e o d o r I a n c u Crainicul acesta nu era altul schimba’ nici' oamenii: aceeaşi î în medie cu 5-7 la sută.
rea' m ci~dei sovietice K uzneţov echipă va' primi alte trenuri, zi V
au tost obţinute im portante eco­ ş i a l ţ i i ş i - a u l u a t a n g a j a m e n t u l decît şefiil de manevră Mihai si noapte, s&piănutii de-a rîn- ¦N/VV -vJVV v M / \S-X.'
d e a d e p ă ş i p l a n u l l u n a r d e r e - Bîc, care, pe baza cretării ţ va- dul.
p a r a ţ i i p e l u n a f e b r u a r i e a . c . c u i g'rorrayrnytmel!o^r şoil pe baza „,1desfa^cnerr11i“i' N. A.

n o m ii 'd e -m a te ria le , la ' recondi- 15-25 la su tă. | dirija operaţiunea de descompu­