Page 76 - 1959-02
P. 76
Pac?, 4 m U M U ll SOCIALISMULUI Nfr. 1298
'[TIMELE înarmării Poporul indonezian va zdrobi Lucrările celei de-a H-a
a Sermaniei accidentale
orice nouă acţiune trădătoare Conferinţe pe ţară
a rebelilor din
a Uniunii Asociaţiilor
B E R L IN 21 (A gerpres), — tea luptei active a sindicatelor D JA K A RTA 21' (A gerpres). „stat al S um atrei“ au fost puse Studenţilor din R.P.R.
In R . D .. G . şi. R . F . G . c o n tin u ă din R .F.G . îm potriva înarm ării la p u n ct la o în tru n ire a .co n
atom ice şi a am plasării arm ei a- Şeful departam entului inform aţi d u căto rilo r rebeli care a av u t loc V ineri, la P ala tu l M arii A d u salu tată de m u ncitorul G heorghe
acţiu n ile în sp rijin u l p ro p u n eri tom ice p e ,teritoriul G erm aniei ilor al 'arm atei indoneziene, 'm a ia 7 februarie în S u m atra de nări N aţionale, au co n tin u at lu S toca de la uzinele I.C .A .R .
lor îm p o triv a în a rm ării atom ice occidentale. iorul H arsono, a declarat presei vest. H arso n o a declarat că orice
şi cu rach ete ,a R . F. G ., îm p o că rebelii din S u m atra in ten ţio c r ă r ile c e le i d e - a d o u a c o n îe rin - In a p l a u z e l e celor p r e z e n ţi’ a u
trivă transform ării G erm aniei Io rln d u l populaţiei d in R .F.G . nează să proclam e un „stat al intrigi ale rebelilor şi orice ac ţe pe ţară a U niunii A sociaţiilor luat cuvîntul V ajo Peter, secre
occidentale într-o bază de rache a provocat un larg răsunet po S um atrei“. H arsono a chem at
te a N .A .T .O . D u p ă cum relatea ziţia ferm ă a locuitorilor din poporul indonezian să răm înă vi tivitate care este în d rep tată .îm S tudenţilor din R epublica P o p u tar al C onsiliului C en tral al C o
ză ag en ţia A D N , la G erg ast, (re D ortm und, care cer să se renun gilent faţă de uneltirile rebelilor. m itetului organizaţiilor studenţi
g iu n ea F ra n k fu rt pe O d er), în ţe la co n stru irea un ei b az e p e n potriva independenţei Indonezi lară R om înă.
cadrul unei adunări a locuitori tru arm a rach etă în reg iu n ea D u p ă c u m a. re la ta t H arso n o , A u av u t loc discuţii pe m a rg i lor din R. P . U n g a ră , K u rt
lor din oraş, a lu a t cuvîntul H . acestui o ra ş.. O rganizaţia stu planurile pentru crearea ,unui ei v a îi în frîn tă d e a c ţiu n e a u n i nea. raportului de activitate al K nobloch, m em bru al C onsiliu
Schritzler, m em bru al P rezidiu lui C entral al U niunii tin eretu lu i
denţească „Pentru o G erm anie tă a poporului. C onsiliului U .A .S.R . şi a rap o r liber g erm an, vicepreşedinte al
lui C onsiliului .naţional al d enuclearizată" din M u n ster a tului com isiei de cenzori. C onsiliului studenţesc din Leip-
Frontului naţional al G er trim is populaţiei din D ortm und =«5 zig, Jerzy W ilczynski, secretar
m aniei dem ocrate, deputat al C a o scriso are în care se su b lin ia Au luat cuvîntul delegaţii t • al U niunii studenţilor polonezi
m erei P opulare a R. D. G. V or ză necesitatea unirii tuturor p ă Scopul vizitei preşedintelui G heorghe M ăruţă (Petroşani),
bind despre proiectul sovietic al turilor poporului g erm an în lu M arcu s A rke (T im işo ara), G li- şi N iko Tiko, reprezentant al
pta p en tru in teresele lui vitale Eisenhower în Mexic gor B odea (B ucureşti), M agda- studenţilor din R. P . A lbania,
T ratatului de pace cu G erm ania, şi în ca re se ex p rim ă so lid arita le n a . K acso (C luj), E m il B adea care au adus salutul studenţilor
el a respins afirm aţiile propa tea cu acţiunile locuitorilor din A G A PU LG O (A gerpres). — bilă circu laţia v aselo r în tre Li (C raio v a), Ilie V ăd u v a (B u cu şi al întregului tineret din ţările
gandei occidentale cum că retra ceanul Pacific şi A tlantic. A gen reşti), M arin E ne (Iaşi), Ştefan prietene. G uvîntările lor a u p ri
gerea trupelor străine din R .F.G . D ortm und îm potriva creării b a La- 19 februarie, preşedintele E i ţiile de presă rem arcă ca con N em eş’(Tg. M ureş), M aria Lun- lejuit o caldă m anifestaţie de so
şi interzicerea, arm ei atom ice în zei pentru rachete.- senhow er a sosit în oraşul A ca struirea acestui canal serveşte lidaritate a tineretului nostru cu
această ţară ar reprezenta un pulco din M exic, u n d e va avea gulesei (B ucureşti), Ion B ojan întregul tineret din puternicul
p erico l p e n tru lib e rta te a şi' s u U rm în d exem plu! locuitorilor întrevederi cu preşedintele m e de asem enea scopurilor m ilitare. (C luj), Ion L em nete (B ucureşti), lagăr al socialism ului, în frunte
veran itatea'p o p o ru lu i germ an. - oraşului D ortm und. populaţia xican, A dolfo L opez M ateos. C ercurile oficiale din M exic C o n stan tin P ân d ele (G luj), M i-
din alte oraşe şi sate ale G er
Cel care se pronunţă îm potri m aniei occidentale se alătură Potrivit relatărilor ' agenţiilor au- d ec larat că E isen h o w er şi hai N ad in (B u c u re şti), G o n stan - cu U n iu n e a S o v ietică, în nobila"
va ieşirii G erm aniei occidentale, protestelor îm potriva pericolului de presă occidentale, cei doi pre ţa M orar (T im işoara), Iosiî luptă pentru pace, pentru victo
din N .A .T.O ,, a subliniat Schrit- atom ic. D upă cum relatează, zia şedinţi vor discuta încheierea ţi M ateos vor discuta de asem enea S oare (O r. St alin). M arian a D u- ria socialism ului şi com unism u
zfer, sp rijin ă planurile unui . nou rul „B erliner Z eiiung“ , consiliul nui pact m ilitar şi construirea pe problem a taxelor nord-am erica-
com unal din tiaslo h (R enania- ne la ex p o rtu l de m etal m ex ican m itrescu (B u cu reşti), Ion F urcoi lui.
război. S arcin a co n stă in P alatin at) a adoptat o rezoluţie teritoriul M exicului a unui ca (Iaşi), A lexandru Ig n at (B u cu R eprezentanţii studenţilor din
a pune stavilă m ilitarism ului de protest îm potriva creării unei nal m aritim care să facă posi- şi dum pingul S.U .A . pe piaţa in
care a reînviat in G erm ania oc baze pentru rachete de tip „N ike” ternaţională de bum bac. reşti), Ion B ota (G luj), Z orin ţările prietene au oferit în dar
cidentală. încheierea tratatului în v ecin ătatea com unei. C o n si
de pace ar pune frîu acţiunilor liul a h o tărît să nu-şi m ai ţină Z am fir (B u c u re şti), Ion G ristes- conferinţei d iferite !obiecte.
m ilitarism ului'şi ar elibera p o p u şedinţele pînă ce nu se va re
la ţia d e te a m a in fa ţa m o rţii a* n u n ţa la co n stru ire a acestei A gravarea cu (B ucureşti), precum şi A le D upă ce conferinţa a ales pre
tom ice. baze. xandru Ionescu, redactor şef al şedinţii com isiilor d e lucru şi re
p re z e n ta n ţii d e le g a ţiilo r la' c o n
R eprezentanţii diferitelor p ă S. U- A. intenţionează sifilitici economice din Argentina revistei „V iaţa studenţească“.
turi ale populaţiei din G erm ania sfătuirea pentru desem narea can
o ccid en tală cer să se ren u n ţe la să reînceapă experienţele B U E N O S A JR E S 21 (A ger- tează eă m arile centrale sindi A u luat de asem enea cuvîntul
•politica în arm ării atom ice, A st preş). — Situaţia econom ică a cale argentiniene au hotărît să prof. univ. Jean Livescu, prorec didaţilor în vederea alegerilor n o
fel, participanţii la a d u n a re a or cu arma nucleară A rgentinei continuă să se în rău facă publică în cîteva zile a titu torul U niversităţii „ 6 . I. P ar- ilor o rg an e ale U .A .S.R ., lucrări*
tăţească. D upă cum tran sm it a- dinea lor faţă de noul p ro g ram h o n “ din C apitală, prof. univ. le conferinţei s-au d esfăşurat în
ganizaţiei sindicatului m etalurgi- N E W Y O R K 21 (A g e rp re s ).- genţiile occidentale de presă, cursul serii în cadrul com isiilor!'
ştilor din oraşui G rossgerau preşedintele A rgentinei. A rturo de austeritate prezentat de pre Ion C reangă, rectorul U niversi profesională, culturală, socială şi
F rondizi, a ad resat în seara zi şedintele Froqdizi. Potrivit ag en
lei de 19 februarie un m e sa j ra ţiei, „la B uenos A ires circulă tăţii „A l. I. G uza“ din Iaşi şi sportivă.
ştiri că se p ro iectează’declan şa prof. univ. R em us R ăduleţ, p ro L ucrările celei de-a doua co n
d iodifuzat în care a av e rtiza t eă rea- u n ei noi g rev e g en e ra le de
24 sau 48 de ore pentru prim ele fesor la In stitu tu l politehnic din ferin ţe pe ţa ră a U n iu n ii A so ci
(ara jse află pen tru viitorii doi
ani într-o „ad ev ărată stare de zile ale lunii m artie“. B ucureşti. aţiilor S tudenţilor din R epublica
In num ele tineretului m uncitor P o p u lară R om înă continuă.
(A gerpres). 1
din C apitală, conferinţa a fost
(H essen) au subliniat necesita- T A SS tran sm ite :' C oresponden urgenţă n aţio n ală“, ceea ce va
tul din W ash in g to n al ziarului necesita sacrificii, şo m aj şi pri
Cuba este hotărîtă să-şi apere „N ew Y ork P o st“ relatează că vaţiuni pentru cetăţeni.' „D acă O delegaţie a partidului
liberal democrat
Adunarea generală a O .N .U .c o m a n d a m e n t e l e a r m a t e i , ' f lo t e i s i t u a ţ i a e c o n o m i c ă a ţ ă r i i n u s e
independenţa m aritim e m ilitare şi forţelor ae
riene' m ilitare intenţionează să va am eliora — a declarat Fron- şi-a reluat lucrările din Japonia va vizita
Un împoHani discurs al lui Fidel Castro reinceapă anul acesta experien dizî , în A rg en tin a n u va p u
ţele cu arm a n u cleară ,pe p o li tea exista pace socială, libertate în problema Camerunului R. P. Chineză
H A V A N A 21 (A gerpres). — sem enea că C uba doreşte ca in g oanele' experim entate din sta politică şi nici o v iaţă culturală
In cadrul unui discurs rad io te vestitorii străini să-şi lase pro tul N ev ad a şi d in partea de a u te n tic ă “ . N EW Y O RK (A gerpres). — I. 1. L o b a n o v , r e p r e z e n t a n t u l TO K IO (A gerpres). — D upă
levizat, prim ul m inistru al C u fiturile în C u b a şi că n u a re n e sud a O ceanului Pacific. T A S S a n u n ţă : L a 18 februarie, U .R .S .S ., s-a ab ţin u t de la vot cum relatează agenţia France
bei, F idel G astro, a d eclarat că voie de „cap ital p arazitar" ale A genţia F rance P resse reia- consiliul de tutelă al O .N .U , a pentru că rezoluţia nu ţine sea Presse, la 20 februarie F udziya-
căru i v en itu ri sîn t trim ise în încheiat dezbaterile în problem a m a de concluziile m isiunii şi nu m a, m inistrul A facerilor E xterne
C uba va vinde zah ăru l ei orică străinătate. „U n asem enea capi Situaţia politică din Italia viitorului teritoriilor de sub tu tratează esenţa problem ei. U ni al Japoniei a aprobat, un proiect
rei ţări care v a voi să-l cu m p e tal trebuie să disp ară din C u b a” , telă ale C am erunului, care sînt unea Sovietică, a subliniat L o în ca re se prevede trim iterea li
re în cazu l cînd S tatele U nite R O M A 21 (A g erp res). — R ş- m isiunii acestora de a „colabo adm inistrate de A nglia şi F ran banov, nu este de aco rd nici cu nei delegaţii a partidului liberal-
vor p une în practică am en in ţa Fidel C astro a subliniat că şo ra“ cu guvernuL ţ ă . G o n s i l i u L t l u - a . i h a t m i e f o ’h o concluziile'm isiunii nici cu rezo dem ocrat (partidul de g u v ern ă
rea de a m icşora cota de za m ajul este problem a principală ferin d u -se la .situ a ţia c re a tă în tărâre-în leg ătu ră cu C am erunul luţia” adoptată asupra C am eru m ânt). în R epublica P o p u la ră
hăr pe care o im p o rtă din C uba. a C ubei şi că se im pune o reforr urm a form ării noului guvern ¦ D upă cum relatează agenţia britanic. E l a a p ro b a t cu 13 v o nului francez. C hineză într-o „vizită de b u n ă
R eîerin d u -se la d ec laraţia se n a m ă ag rară precum şi crearea de Seg'nî, zia ru l „ U n ita " su b lin iază A .N .S.A ., conducerea partidului turi rezoluţia j celor 6 ţări — v o in ţă “ .
torului am erican E llender, care noi industrii. „Intrucît C uba nu faptul că noul guvern a consi socialist, întrunită la 19 feb ru a S.U .A ., H aiti, Italia, B irm ania, La 20 februarie şi-a reluat lu
a am eninţat C uba cu suprim a d erat n e c e sa r să .p articip e la rie, a co n firm at opoziţia p arti crările sesiu n ea a 13-a a A d u n ă P artidul liberal-dem ocrat a
poate concura cu Statele U nite, congresul anual al uniunii in dului faţă de guvernul Segni. N oua Z eelandă şi P arag u ay — rii G en erale a O .N .U ., în cadrul luat această hotărîre după ce
rea im portului de zahăr, Fidel partidul socialist japonez a ho
C astro a spus : „P entru cel m ai a spus el, investitorii ,ar trebui tărît să trim ită luna viitoare o
n e în se m n a t m o tiv ei n e a m e n in să creeze in d u strii care să p ro d u stria şilo r în că în a in te de a C o n d u cerea p a rtid u lu i a tra sa i ca re re c o m a n d ă n u m a i A d u n ării căreia u rm e a z ă să fie ad o p ta tă d eleg aţie a sa la Pekin.-
ţă cu su p rim area cotei de zahăr. ducă m ărfuri pentru uzul nos se prezenta in faţa parlam entu linia pe care p arlam en tarii s o G en erale a O .N .U . să .studieze h o tărîrea cu privire la viitorul —O—
Sîntem sătui de asta. D acă S ta tru". . lui. Z iarul scoate de asem en ea cialişti o vor lua în cu rsu l dez
tele U nite vor să cum pere z a în . evidenţă faptul că guvernul baterilor asupra chestiunii de concluziile raportului m isiunii celor d o u ă teritorii aflate sub Strauss şi Speidel
h ăr, s ă c u m p e re . D a c ă n u , noi îl Fidel G astro şi-a exprim at ne a. a c o rd a t „ d e p lin e g a r a n ţii“ încredere, care vor începe săp- „ in d ig n a ţi
vom vinde altor state, indiferent încrederea în O rg an izaţia state întreprinderilor particulare şi tăm în a viitoare în cam era d e pentru C am erunul francez. tu te lă . .
dacă sînt com uniste sau nu". lor am ericane, care, a declarat industriaşilor in schim bul pro putaţilor. B O N N 2 1 ( A g e r p r e s ) ' . v— C e r
el, nu rezolvă nim ic. Foşf ii S .S .-işti sub proteefia curile m ilitare oficiale din R . F.
Fidel G astro a declarat de a- G erm ană sînt foarte îngrijorate
guvernului de la Bonn de hotărîrea consiliului com ita
i Nw'VvAw'V»
tu lu i L o n d re i, c a re a' 'p e rm is r e
tatstO k ö t a t i t t itam a B O N N 2 1 ’( A g e r p r e s ) . — I n fel de articole. T o to d ată H enri prezentarea pe ecranele cinem a
ultim ui n u m ăr al revistei ilus N anner, editorul revistei, şi au to tografelor a film ului „O p eraţi
dto-oinţa trate „S tern ” din H a m b u rg a a- r u l a r t i c o l u l u i -— N e u h a u s — a u unea S abia teu to n ă“. A cest film ,
p ăru t un articol sem n at d e con fost daţi în ju d ecată. realizat de studioul cinem ato*
A genţiile occidentale de pre sap com unicate öficiale, cores m enţine Ia bazele m ilitare en care p ă re a în u ltim a v rem e m u tele N euhatis, corespondentul din g rafic D E F A din R.D . G erm an ă ,
pondenţii agenţiilor occidentale gleze de aici, p recu m şi sub rib u n d " . B onn al acestei reviste. A rtico In legătură cu aceste m ăsuri, reprezintă un puternic docum ent
să a n u n ţă că, în u rm a confe scot în ev id en ţă fap tu l că cei o c u p a ţia u n o r tru p e g receşti şi lul d em ască activitatea „ D e p a r ziarul „F rankfurter R undschau“ a c u z a t o r ¦îm p o tr iv a f o s tu lu i g e
rinţei care a tost organizată trei m iniştri dé E xterne, au e- turceşti, aduse aici pentru ¦ n Este lim pede aşa dar că a- tam entului federal pentru ap ăra sc rie : „A sosit tim pul ca presa n eral h itlerist S peidel, 'actual*
zilele acestea la L ondra între xercitat puternice presiuni asu exercita „controlul" guvernelor cordul de la L ondra asupra sta rea constituţiei“ care s-a tran s de toate orientările să se ridice
pra reprezentanţilor populaţiei sem n atare asupra insulei. N u tutului viitor al insulei C ipru cu hotărîre îm potriva încercări m ente com andantul trupelor te
m iniştri de E xterne ai A ngliei, cipriote, — invitaţi fo rm al la se spune nici un cuvînt despre a fost im pus prin presiuni di form at de fapt in poliţia politi lor tot m ai frecvente de a în ă restre ale N .A .T .O . în E uropa.
G reciei şi T urciei în problem a tra tativ e — p en tru a-i sili să a sig u ra re a d rep tu lu i la a u to d e recte - - atit ale W ashingtonu că a gu v ern u lu i de la B onn. A r buşi libertatea presei“. Z iarul a-
C ip ru lu i, s-a a ju n s la un acord accepte fără rezerve principiile term inare a populaţiei cipriote lui a su p ra G reciei cit şi ale ticolul citează fapte care d em as rată că acum cîteva luni m in is D upă cum anunţă ziarul
în baza înţelegerii stabilite a n acordului stab ilit la Z ürich, iar guvernul grec a ren u n ţat să sem natarilor săi asupra popu că • activitatea foştilor SS-işti, trul de Interne, Schroeder, a
terior la conferinţa grcco-turcă fără consultarea lor. R eprezen m ai sprijine pe lingă „aliaţii" laţiei cipriote, exclusiv în ve care au fost angajaţi de acest propus ca „D epartam entul fede „N eu e R h ein Z e'itung” , M in iste
de Ia Z ürich. D eşi textul aco r ta n ţilo r c ip rio ţi li s-a a tra s a- săi occidentali aspiraţiile popo derea „consolidării" pactelor departam ent. ral pentru apărarea constituţiei” rul de R ăzboi al R .F.G . in ten
dului realizat la L ondra nu va tenţia asupra faptului că „prin rului cipriot la o ad e v ă ra tă in m ilitare în care conflictele gre- să fie tra n sfo rm a t în „serviciul
fi p u b lic a t d e c ît la 23 fe b ru a cipiile aco rd u lu i de la Z ürich dependenţă. co-turc şi greco-britanic în ju îngrijorat de caracterul de ţionează să intervină pe lingă
rie, co m en tato rii de p resă din nu m ai pot suferi nici o m odi rul C iprului constituiau factori siguranţei de stat“ şi a cerut ca a m b a sa d a A ngliei de Ia B o n n
ca p itala A ngliei co n sid eră în ficare, iar m in istru l de E xterne C om entatorii de presă occi de descom punere. D ar tocm ai m a sc a to r’al-acestui articol, g u
u n a n im ita te c ă C ip ru l v a ii d e englez, Lloyd, a dat un adevă dentali socotesc ca foarte sem pentru că acordul nu ţine sea vernul de la B onn a o b ţin u t din în R .F .G . să fie in tro d u să cît îm potriva prezentării acestui
clarat „republică" cu un sta rat ultim atum arhiepiscopului nificativă schim barea de atitu m a cîtuşi de puţin de interesele partea tribunalului din H am b u rg film .
tut „independent", cu un pre M akarios — conducătorul dele dine a guvernului grec care, poporului cipriot viabilitatea o hotărîre care interzice revistei m ai repede „legislaţia extraordi
g a ţie i g r e c ilo r c ip rio ţi, — ¦ce- în u ltim a in sta n ţă , a e x e rc ita t sa e pusă sub sem nul întrebă să continue publicarea unor ast
şedinte grec şi un vicepreşe rîndu-i să ap ro b e în cîteva cea presiuni asupra ciprioţilor pen rii. In seara de 20 februarie n a ră “.
dinte tu rc şi cu 3 „p a rlam e n te" tru a-i sili să accepte un acord com entatorul agenţiei France
su ri term en ii ac o rd u lu i de la recunoscut de toată lum ea P resse n ota că în C ipru vestea Luni 23 şi marii 24 februarie 1959
— cîte unul reprezentînd pop u Z ürich şi atrăg în d u -i atenţia că drept „com prom is". A ceastă sem n ării aco rd u lu i tiu a trezit
laţia de origine greacă şi m ino a c e st a c o rd v a fi s e m n a t şi fă ră „evoluţie" a guvernului grec nici un fel de reacţie fav o rab i S pectacole cinem atografice
ritaie a tu rc ă şi u n u l m ix t ălcă el. V se datoreşte unui „factor nou", lă „L a N icosia —- scrie co m en
tuit din reprezentanţi ai popu cu influenţă înviorătoare" — tatorul — nu s-a înregistrat DEVA : Crăiasa de gheaţă s PETRO Fiii m u n ţilo r; Noile aventuri ale mo grănicerului j AP0LD15 DE SUS: Stări
laţiei greceşti — în proporţie M inistrul de Externe grec, cu m .n o ta p resa o ccid en tală — . nici o m an ifestare de entuzi ŞANI : Thil Buhoglindă ; Numai o fe tanului încălţat j, BRAD : Roma, oraş tul tinereţii j ZLVYTNA : Gloria B ali
de 70 la sută — şi ai m inori A veroff, a convocat Ia am b a şi an u m e diplom aţiei am ericane asm ". Iar agenţia am ericană meie j ORAŞTIE : Bom ba; HAŢEG: deschis: Vrăjitoarele) ILIA : Şcoala ticii: BAR0 MARE: Semne particu
sad a g reac ă de la L o n d ra pe care a „intervenit” pentru a U nited P ress In ternational scrie S-au cunoscut cu to ţii: SEBEŞ • Is părinţilor; SIMERIA : Comoara căpi lare : LO N EA : Cei trei din pădure, ;
taţii tu rce în proporţie de 30 reprezentanţii ciprioţi, decla- im pune o. soluţie rapidă aces că „reacţiile trebuie urm ărite prăvile cîrlionţatului : ALBA lU L iA : tanului M artensz; T E IU Ş : Clinele
la sută. A cordul de la L ondra rîndu-Je că d acă ei nu vor ac tei problem e. „E v o lu ţia p ro b le cu prudenţă".
prevede însă că noua „repu cepta necondiţionat acordul, m ei cipriote — scrie ziarul L uni 23 febru arie 1959. PROGRA U \ B I! O cîntece populare rom îneşti; 21,35 MeH
b lic ă " v a îi s u p u s ă co n tro lu lu i g u v ern u l de la A tena „îşi va francez, „L e M onde" — ar sur L a L ondra, ca şi la A tena şi MUL' I : 6,30 Muzică u şo a ră : 7,15 zică uşoară 'rom înească: 23,15 MuzU
celor trei g u v ern e sem n atare prinde prin rap id itatea ei dacă A nkara — scrie com entatorul Melodii populare romîneşti j 8,00 Mu nîoa m u zicală: 20,15 Muzică uşoară că din operete.
ale aco rd u lu i şi, m ai ales, că sp ăla m îinile" în ce priveşte nu s-ar ţine seam a de un fac agenţiei F rance P resse — „cer zică d e -e s tra d ă : 1 0 ,0 0 Selecţiuni din rom înească; 22,30 Muzică populară ro-,
M area B ritan ie îşi va m enţine problem a cipriotă. tor hoţărîtor — presiunea exer curile diplom atice se întreabă opera „Orfeu şi Euridice“ de G lück; mînească. PROGRAMUL I I : 14,07 Cîntă ort
suveranitatea asu p ra bazelor citată de W ashington asupra în ce m ă su ră p o ate fi aplicată 11,03 Muzică, u şo a ră : 12,00 Muzică
m ilitare pe care le d eţin e a c tu A cordul stab ilit la L ondra, grecilor şi turcilor..." Iar ag en populară roraîneascl j 12,30 Emisiune M arţi 24 februarie 1959. PROGRA chestră rde estradă a Radiodifuziunii
alm en te în această insulă. C o d u p ă consultări la care p arti ţia F ran ce P resse n u face decît cu şanse de -succes o înţelege lite ra ră ! 13,05 Concert de p rîn zj 14,00 MUL Ig 6,25 Jocuri populare romî
m entatorul agenţiei F rance ciparea reprezentanţilor popu Cîntece şi jocuri populare romîneşti j neşti ţ 7,30 Melodie şi ritm — muzică estonei 15,00 M uzică) 15,40 „Viaţă
P resse subliniază chiar că a- să reia concluziile m ai m ultor re intervenită în asem enea con 15,10 Uverturi şi potpuriuri: 15,45 Poe u şo a ră ) 9,00 Mari interpreţi de mu
ceste baze m ilitare — asupra laţiei cipriote a fost pur for mul v iitorului: 16,40 Melodii lău tă zică in stru m en tală: 9,30 Prietena noa visului vom d a " ; 16,15 Muzică in-:
m ală, este interpretat în G re ziare occidentale cînd relata că diţii în ciuda dezacordului de reşti’j 17,30 Legendele popoarelor: stră ca rtea: Alexandru Vlahuţă des
cărora acordul recunoaşte su cia ca o trăd are făţişă a inte tratativele de la Z ürich şi L on 18.30 Din muzica popoarelor sovie pre copilăria sa; 10,00 Muzică de es strum entală şi vocală rom înească:
v eranitatea veşnică a A ngliei — reselo r şi asp iraţiilo r legitim e fapt al uneia din p ărţile în tice': 19,15 Teatru la m icrofon: U n- tra d ă ; U,03 Muzică corală romî
ale populaţiei' C iprului.' In dra u rm ă reau în p rim u l rîn d vazia" de Leonid Leonov; 21,32 Con nească j 11,20 V alsu ri: 12,00 Pagini 16,45 R adibreportaj: B ursierii) 17,00
vor constitui adevărate „insule „statutul de independenţă"1 a- cauză. Totul depinde, declară cert de muzică populară rom înească; de m are popularitate 'din opere) 12,40
„în tărire a p actu lu i A tlan tic" şi 22.30 Concert de noapte. Melodii populare ro m în eşti: 14,25 Din Din cîntecele şi dansurile popoarelor)
britanice" în cuprinsul insulei cordat C iprului, insula va con aceste cercuri, de a titu d in e a vpe comoara folclorului n o stru : 15,10 Mu
aşa-zise „independente". tinua să se afle sub ocupaţia „înviorarea' pactului balcanic, PROGRAMUL IU: 14,25 Muzică de zică : 17,25 Lucrări simfonice romî 17,30 Emisiune muzicală pentru copii)
care o vor adopta ciprioţii, ter estrad ă) 16,15 Diete instrum entale; neşti ! 18,05 Izvoare fermecate. Em i
D eşi desfăşurarea conferin trupelor britanice,; care se vor 18,25 „La' plimbare pe-nserat" ; pro siune de folclor; 19.30 Cîntă Ana Pop „Talent şi sîrguinţă : 19,16 ®peră
ţele lor şi partidele politice"s Corondan şi fluicraşul Florea B u rn e a ;
ţei de !a L o n d ra nu a fost co 20,15 Cîntece de dragoste | 20,55 „Bă- „Fauste de G ounod: 22,33 Muzică m
m unicată presei prin declaraţii
ş o a ră ; 23,15 Muzică populară romî
nească. 1
BULETINE DE ŞTIRI:' 5,00j 6,00)
7,00! 11,00: 13,00; 15,00: 17,00)
19,00; 20,00; 22,00 ; 23,52 (pro-'
gram ul 1 ): 14,00; 16,00) 18,00 : 21,00!
gram 'd e muzica u ş o a r ă | 8.9,00 Groş dişorul meu din s a te s program de 23,00 '(programul II).
JL.?• ' - ¦ "*"••••
Redacţia şl adm or. 9, Telefon: 188j 188175. T axa plătită t a num erar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R . nr. 230.320 din. 0 noiembrie 1949. — T ip aru l: Întreprinderea Poligrafică „i MAI“ *m Deva.