Page 77 - 1959-02

închiderea [onferifei nationalePROLETARI DIN TOATE TÁRILE, UNIŢI-VA!
0 ii Hop din R.P1

D um inică dim ineaţă, la P a la ­ unii A sociaţiilor S tudenţilor din d u lu l M uncitoresc R om în şi a

tul M arii A d u n ări N aţionale, a R. P . R o m în ă cu privire la co­ C om itetului său C entral, în fru n ­

ORGANALÇOMiTETÜLUI POPULAR REGIONAL av u t loc şed in ţa de în ch id ere a lab o rarea in tern aţio n ală a stu ­ te cu to v arăşu l G h eo rg h e G h eo r­
celei de-a d o u a C o nferinţe n a ­ denţilor în lu p ta p en tru p ace“ , ghiu-D ej, în cin stea g u v ern u lu i

ţionale a U niunii A sociaţiilor care a fost ad o p tată în u n an im i­ R. P . R om îne. C a şi în treag a

Marţi 24 februarie 1959 4 pagini 20 bani S tu d e n ţilo r. tate. desfăşurare a C onferinţei, urale-

Anul XI Nr. 1299 L a şed in ţă a u p articip at to v a ­ C u v in tele cu ca re se încheie le şi ovaţiile au e x p rim a t în că o

răşii G heorghe G heorghiu-D ej, d e c la ra ţia : „S tudenţi din toate d ată d ragostea şi devotam entul

G hivu Stoica, P etre B orilă, N i- ţările lum ii, colegi, să ne unim studenţim ii n o astre faţă de

LA ÎN D EM N UL PA R TID U LU I colae G eauşescu, C o n stan tin P îr- eforturile p en tru a- ap ăra acest p artid şi statul n o stru d e­
vulescu, D u m itru G oliu, L eo n te b u n d e p reţ al o m en irii — p a ­ m o c ra t p o p u lar, h o tă rîre a lor'

Toi mai mulţi ţărani muncitori R ăutu, V ladim ir G heorghiu, A- cea, pentru a păstra com orile de a 1 înfăptui sarcina tra ­
lexandru B îrlădeanu, G heorghe culturii şi civilizaţiei om enirii 1 sată de partid pentru îm b u n ă­
Stoica, F lorian D ănălache, G. S ă răsune pe toate m eridianele tăţirea în treg ii’activităţii din in ­

păşesc cu încredere G aston M arin şi G h. D iacones- vocea n o astră unită pentru stitutele de •în v aţăm în t superior,
cu. pace, pentru coexistenţă p aş­ astfel îneît acestea să se dezvol­

D elegaţii şi invitaţii au prim it nică, pentru rezolvarea pe te şi m ai m ult ca cetăţi ale

pe drumul colectivizării agriculturii cu îndelungi urale şi aclam aţii cale paşnică a tu tu ro r pro­ ştiinţei şi.c u ltu rii înaintate.
Tovarăşul llif p e c o n d u c ă t o r i i p a r t i d u l u i ş i g u ­ b l e m e l o r l i t i g i o a s e 1“ , ă u f o s t U n i n d u - ş i g l a s u r i l e t i n e r e ş t i ,

P. Vasile de la u- v e r n u l u i . subliniate printr-o caldă m an i­ studenţii au intonat cîntece re­

Perioada oare s-a scurs de la Consfătuirea de la Constanta se caracteri­ zin a „V icioria'L In tribună au fost prezenţi nu festaţie p entru pace. M in u te în voluţionare ale m işcării m unci­
zează în regiunea noastră printr-o creştere accentuata a procentului de C ălan este unul m eroşi academ icieni şi profesor şir, în u rale şi lozinci, studenţii toreşti. •
cooperativizare a agriculturii. Mase tot mai largi de ţărani muncitori se dintre cei m ai universitari, conducători ai uni şi-au m anifestat hotărîrea de a-şi
conving că transform area micilor gospodării ţărăneşti bazate pe proprietate buni strungari din versităţilor şi institutelor de în pune toate forţele în slu jb ă m e n ­ T ovarăşul Ion Iliescu, preşe­
privată asupra mijloacelor de producţie, în gospodării mari socialiste, care secţia m ecanică. văţăm înt superior, reprezentanţi ţinerii păcii. îm p reu n ă cu rep re­ dintele C onsiliului U .A .S.R ., a
rostit apoi cuvîntul de închidere

permit o largă mecanizare a lucrărilor agricole, este singura oale care poate să El ajută cu plă­ ai unor m inistere şi ai organi zentanţii organizaţiilor de tine­ al lucrărilor celei de a Il-a C o n ­
le asigure belşugul şi bunăstarea. De aceea, numeroş. ţărani muncitori cu cere pe m uncitorii zaţiilor obşteşti, activişti de par ret şi studenţeşti din alte ţări, ferinţe naţionale a U niunii A so­
gospodării individuale păşesc cu încre dere deplină pe calea agriculturii so­ tineri in însuşirea tid şi U .T .M ., reprezentanţi ai delegaţii la conferinţă şi-au ex­ ciaţiilor S tudenţilor din R. P.

cialiste. Numai în acest an, deşi n-au trecut nici două luni, s-au constituit tainelor meseriei. t i n e r e t u l u i m u n c i t o r d i n f a b r i c i l e p r i m a t d o r i n ţ a d e a î n t ă r i c o l a ­ R o m î n ă . ..

34 gospodării agricole colective noi în care s-a-' înscris marea m ajoritate a IN CLIŞEU: şi u z i n e le C a p i ta l e i. b o rarea in tern aţio n ală a stu d e n ­ P articip a n ţii la C o n ferin ţă au

ţăranilor muncitori din satele unde ele a fost create. A crescut de asemenea tov. Ilie P. Vasile L a d e s c h i d e r e a ş e d i n ţ e i s - a ţ i l o r p e n t r u m e n ţ i n e r e a ş i c o n ­ c î n t a t i m n u l d e l u p t ă a l c l a s e i

numărul membrilor gospodăriilor agricole colective mai vechi. In unele din struniind nipluri d a t c i t i r e r a p o r t u l u i p r i m e i ş e ­ s o l i d a r e a p ă c ii. G a o e x p r e s i e a m u n c i t o a r e — I n t e r n a ţ i o n a l a .

acestea cum slnt cele din Lăpuşnic, Leşnic şi multe altele, au fost atrase pentru cazane de d i n ţ e p l e n a r e a n o u l u i C o n s i l i u v o i n ţ e i lo r d e p a c e , s u t e l e d e C onferinţa ’ naţională a stu­

toate familiile de ţărani muncitori de aici. S-au constituit numeroase înto­ încălzire centrală. a l U n i u n i i A s o c i a ţ i i l o r S t u d e n ţ i ­ s t u d e n ţ i şi i n v i t a ţ i i n t o n e a z ă i m ­ d e n ţ i l o r a f o s t o p u t e r n i c ă m a ­

vărăşiri agricole şi zootehnice în care, pe baza liberului consimţămînt, ţăra­ lor din R. P . R o m în ă, şi a C o ­ nul F .M .T .D . nifestaţie a dragostei studenţi-

nii muncitori au înscris întreaga su prafaţă pe care o posedă şi numeroase m isiei de cenzori. P len ara C o n ­ Intr-o atm osferă de nestăvilit m ii faţă de P artidul M uncitoresc

animale. ,I siliului U .A .S.R . a ales ca pre- entuziasm tineresc, conferinţa a R om în, faţă de G uvernul R. P.

La baza succeselor deosebite care s-au înregistrat în ultimul timp a stat * şedinţe pe to v arăşu l Ion Iliescu. ad o p tat scrisoarea către C om i­ R om îne, a hotărîrii ei de a m er­

munca politică de masă, exemplul comuniştilor, agitatorilor şi deputaţilor C om isia de cenzori a ales ca tetul C entral al P artidului M u n ­ ge n eab ătu t pe drum ul a rătat de

care au m ilitat activ pentru înfăptuirea politicii partidului la sate precum şi preşedinte pe tovarăşul Iulian citoresc R om în şi C onsiliul de partid, m uncind cu devotam ent
rezultatele pozitive obţinute de gospodăriile colective, rezultate care au C îrţînă. M iniştri al R. P. R om îne. pentru trium ful cauzei socialis­
constituit un stimulent puternic pentru masa de ţărani muncitori cu gospo­ m ului în patria n o astră.
dării individuale. S-a dat apoi citire „D eclaraţi­ In sală au răsunat îndelung
urale şi ovaţii în cinstea P arti- (A gerpres),
(Gtt'ifi in pagina 3-a aspecte de la inaugurarea ei C onferinţei naţionale a U ni-
gospodăriilor agripóle colective constituite duminica
cMtea Masa tovărăşeasca
--¦- -trecută).
•Â rÎA A / \ ' \ .• ¦ oferită de Consiliul de Miniştri

eelăf- mai h a m lei Consiliul de Miniştri al R. P- Au participat studenţi şi stu­ Studentele şi studenţii au al­

Romîne a oferit duminică la a- dente din întreaga ţară, dele­ cătuit pe loc un frumos concert,

r-»r * /—*/-» r-' r-* r* r-* t miază o masă tovărăşească cu gaţi la consfătuire, precum şi executind cîntece muncitoreşti re­

Succesele siderurgiştilor t Imediat ce treci podul 'peste lui Gheorghe Furtună. „In ^ ocazia Închiderii celei de-a II-a oaspeţi de peste hotare: Sudhan- voluţionare, cîntece populare din
l Cerna şi intri în combinatul aşa fel ne vom organiza mun- ] Conferinţe naţionale a Studenţi­ shu Ghaudhuri, secretar al Uniu­ diferite regiuni ale ţării, cîntece
lor din P. P. Pomină. nii Internaţionale a Studenţilor, ale altor popoare. Conducătorii
hunedoreni L huneclorean, o privelişte pli- ca incit şi angajamentele lua- 1 partidului şi guvernului s-au fo­
; nă de măreţie te îndeamnă te vor fi depăşite chiar inain- J Au luat parte tovarăşii Gheor­ şi delegaţii organizaţiilor de ti­ tografiat cu studenţii din dife­
ghe Gheorghiu-Dej, Ghivu Stoi­ neret şi studenţeşti din U.R.S.S., ritele institute de invăţămînl
^ să cauţi a pătrunde tot mai te de sfirşitul anului. Agrega- ¦j R. P. Chineză, R. P. Polonă, superior.
î n t r e c e r e a s i d e r u r g i ş t i l o r h u ­ a u d a t î n a c e e a ş i p e r i o a d ă 2 8 1 l adine tainele giganţilor de tete noastre le vom folosi mai ¦) ca, Petre Borilă, Nicolae Geau­ P. D. Germană, R. Cehoslova­
nedoreni se d esfăşo ară cu m ult tone de oţel în afara planului. şescu, Constantin Pirvulescu, că, R. P. Ungară, P. P. Bulga- Intilnirea studenţilor cu con­
metal. bine. Vom produce cu ele, in ) Dumitru Goliu, Leonte Răutu, }‘îa',~'l{r~PV Albania, Republica ducătorii partidului s-a desfăşu­
su c c e s. O s p u n c u p riso sin ţă , .ci­ Vladimir Gheorghiu, Alexandru Irak. rat intr-o atmosferă caldă şi en­
frele şi faptele. P e zi ce trece, ik Tractoare, combine, strun­ acelaşi timp, cu aceleaşi for- ţ Bîrlădeanu, Atanase Joja, Gheor­ tuziastă. Delegaţii studenţilor
creşte n u m ăru l tonelor de oţel, guri şi maşini de tot felul, In timpul mesei au toastat din întreaga ţară au ovaţionat
fontă şi lam inate date peste întrecerea dintre lăm inatorii lată ce se fabrică din metalul ţe, mai. mult oţel, fontă şi la- ghe Stoica, Virgil Trofin, prim- tovarăşul Chivu Stoica, membru in repetate rinduri pentru Co­
plan iar an gajam entele se tra n s­ de la la m in o ru l d e 800 m m . se produs de vestiţii siderurgisii secretar al G.G. al U.T.M., Ion al Biroului Politic al C. G. al mitetul Central al Partidului
form ă în realizări. desfăşoară cu însufleţire şi re­ hunedoreni — iniţiatorii în­ minate". } Iliescu, preşedintele Consiliului P.M.R., preşedintele Consiliului Muncitoresc Român, in frunte cu
zultatele burie nu se lasă aştep ­ trecerii pentru mai mult me­ U.A.S.R., membri ai G. G. al de Miniştri, precum şi tovarăşii tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
B u n ăo a ră, în prim ele 20 de tate. P în ă în 20 feb ru arie inclu­ tal. Acei care participă cu en­ La capătul aleii celor mai j P.M.R., membri ai guvernului, acad. Atanase loja, vicepreşe­
zile ale lunii februarie, oţelării siv, ei au d a t 1.429 to n e lam i­ tuziasm la această operaţie harnici din cetatea metalului, 1 dinte al Consiliului de Miniştri, Dej, pentru Guvernul R. P. Ro-
de la cele d o u ă oţelării M artin n ate p este p la n u l lu n a r la' zi. îndrăzneaţă, a- academicieni şi profesori univer­ ministrul Învăţământului şi Cul­
au d at peste plan 2.956 tone de pe .un frumos panou, chipul j turii, şi acad. C. Daicoviciu, rec­ mine, pentru triumful cauzei so­
otel de bu n ă calitate. D e asem e­ La lam inorul blum ing, tonele cei care dau tînăr al Nadiei Lăbuneţ zîm- } sitari, conducători ai universi­ torul Universităţii „Victor
nea, cei de la o ţejăriile electrice puls viu între­ beşte. Sub el scrie: Jaboran- 1 tăţilor şi. institutelor de învăţă­ cialismului şi păcii.
de la m in a te d ate p este p la n in mânt superior, reprezentanţi ai Babeş" din Cluj.
prim ele 20 de zile ale lunii fe­ cerii'pentru ca tă fruntaşă şi ) organizaţiilor obşteşti, tineri (A gerpres).
bru arie, se ridică la cifra de chemarea par­ )p r ic e p u tă E a 3 muncitori.
4.086.
este soţia cunos- -j

cuiului maistru 1

oţelar Vaier )

La Şcoala medí© 3 0 . 0 0 0 t o n e c o c s m e t a l u r g i c tidului de a Lăbunet. De ^
ídin O.M. Hunedoara;
p e s t e p l a n i n t r - u n a n d e z i l e , L spori necontenit producţia de cînd şi-au unit drumul in via- ^ TOASTUL TOVARĂŞULUI CHIVU ST O IC A
l metal să prindă viaţă, sini ţă sini mereu fruntaşi in pro- ~j
nu-s uşor de realizat. C ocsarii C reprezentaţi prin portretele de ducţie. Portretul ei exprimă ] D ragi tovarăşi studenţi şi tării econom iei şi culturii socia­ tră să fie Ia în ălţim ea sarcin ilo r
însă lucrează cu m ultă însufle­ stu d e n te , stim a ţi p ro feso ri şi liste şi al ridicării continue a puse în faţa lor — de a dobîndi
ţ i r e . I n p e r i o a d a d e l a 1 l a 2 0 w pe aleea celor mai harnici. La hotărirea de a fi şi de aici 1 nivelului de trai, m aterial şi cul­ serioase cu n o ştin ţe teoretice şi
f e b r u a r i e e i a u f a b r i c a t 3 . 7 3 5 C număr sini aproape 100. Prin- înainte fruntaşă împreună cu J conducători ai institutelor de în- tural al oam enilor m uncii, des­ deprinderi practice, de a-şi însu­
(re ei pot fi recunoscuţi mulţi tovarăşul ei de viaţă. văţăm înt superior, chid tineretului nostru studios şi în v ăţătu ra m arxist-leninîstă şi
tone de cocs m etalurgic peste cele m ai largi perspective şi de­ politica partidului şi statului
p l a n . w, dintre acei care au ridicat a- Nu este oare acesta un vis 1 D ragi oaspeţi de peste hotare, pline posibilităţi de afirm are a nostru, de a se pregăti pentru
Ş i d e s p r e f u r n a l i ş t i i s e c ţ i e i a [ nul acesta, steagul întrecerii. îndrăzneţ ? Dar cile fapte mi- 1 A stăzi s-au încheiat lucrările cap acităţii, talen tu lu i şi elanului p articip area activă la opera de
C Nu de niult, ziarele au mun- turnate nu exprimă cele a- '3 celei de-a Il-a C o n ferin ţe pe său creator. construcţie socialistă, de a strîn-
I-a se pot spune lucruri fru m o a­ 1 fat că siderurgiştii reşiţeni proape 100 de portrete de pe -j ţară a U niunii A sociaţiilor S tu­ ge legăturile de prietenie cu ti­
se. In intervalul de tim p am intit, ^ sini. ferm liotăriţi să cucereas- aleea celor mai înaintaţi side- j P artid u l şi g uvernul, toţi o a­ neretul studios din m area U n iu ­
ei şi-au depăşit planul cu 352 \ că steagul întrecerii ridicat de rurpisii de la Hunedoara 2 1 denţilor din R epublica P opulară m enii m uncii din patria noastră, ne Sovietică, din C hina populară,
tone de fontă. ^ oţelării hunedoreni. Privind Vi¦it’oarele succese pe care i-j R o m în ă. A tm o sfera en tu ziastă şi părinţii voştri înconjoară cu d ra­ din celelalte ţări socialiste, cu
colectivul de aici, din cetatea ) nivelul înalt al C onferinţei arată goste şi atenţie tineretul studi­
—O— l portretele prim-topitorului A- metalului, le va obţine, vor 1 os, depun m ari eforturi pentru a tineretul luptător pentru pace din
[ lexaridru Nojogan, al secreta- vorbi tuturor despre munca e- 3 d rag o ste a şi d ev o tam en tu l pro- vă asigura condiţii din ce în ce toate ţările.
devin fapte ţ rului organizaţiei de partid lund al studenţim ii faţă de cla­ m ai bune de viaţă şi studiu.
ţ de la furnalele 1— 4, Gheor- sa m uncitoare, faţă de P artidul Este o obligaţie de onoare să R idic acest pahar pentru stu­
C om itetul U .T.M . de la ex p lo a­ ghe Scutaru, a l: macaragiului. roică a celor pe care i-am cu- j M uncitoresc R om în, faţă de orîn- răspundeţi acestei griji prin denţii noştri, cadrele didactice,
tarea m inieră din G helar, a or­ [ • Ion Draşoveanu de la O.S:M. noscut prima dată pe aleea ) m uncă asiduă, prin tot m ai v a­ conducerile instituţiilor de învă-
g a n iz a t p în ă a c u m 11 b rig ă z i d e C nr.- 1, iţi dai seama că reşi- ¦fruntaşilor, apoi in faţa. cup duirea dem ocrat-populară, creş­ loroase rezu ltate Ia în v ăţătu ră. ţă m în t superior, le u ră m noi
m uncă patriotică în a căror co m ­ L tenii au un adversar hotărit. torului, pe platforma furnalu- ] terea m aturităţii politice şi ide­ O rganizaţiile de partid, cadrele succese în opera de form are a
ponenţă intră 260 de tineri m i­ lui sau strunind uriaşele In- ) noii intelectualităţi, profund d e­
Grija pentru conservarea neri şi elevi. (. , „Am ridicat steagul intre- ologice a tineretului nostru stu ­ didactice, o rg an izaţiile de U .T.M . votate cauzei noastre nobile —
f materialului didactic al Şcolii t cerii şi-l vom menţine", parcă minoare. Despre realizările ) dios. C onferinţa a scos în evi­ construirea socialism ului şi ap ă­
( medii de 10 ani din O.M. Hu-ţ D upă constituirea brigăzilor, [• . spun portretele lor. Cele peşte denţă m unca rodnică pe care o şi o rg an izaţiile studenţeşti tre­
tinerii au trecut la realizarea o- r 20.000 tone otel si laminate noilor fruntaşi, vor vorbi po-r- ^ depun cele m ai m ulte cadre di­ rarea păcii.
nedoara esie o preocupare de { biectiveîor propuse. P rim ele re­ dactice, asociaţiile studenţeşti, buie să m u n cească în aşa fel S p o r la m u n c ă şi în v ă ţă tu ră ,
seamă a elevilor. zu ltate au şi fost obţinute. B ri­ [ • date anul acesta peste sarci- tretele ce se vor alinia în 3 pentru pregătirea profesională a
g ad a în care activează tinerii de viitorilor intelectuali. incit toţi studenţii din ţara n o as­ dragi tovarăşi !
Iată-l în fotografie pe ele-) Ia atelier a colectat aproape viitor pe aceeaşi alee. -j
vul Ştefan Buday aranjînd cu\ 5.000 kg. fier vechi iar brigadierii Sarcinile m ăreţe puse de par­
'atenţie materialul didactic din( secţiei adm inistrative au selecţio­ C nile de plan, silit doar ince- l. DAM IAN i tidul nostru în dom eniul dezvol-
laboratorul de silinţele natu-ţ
putui... )
' rale. „Scrie tovarăşe corespon- « J t hJ uJ U »— r «— l u
1

[_ dent, scrie fără frică", parcă -j

L spune portretul prim-topitoru- )

n at 5.000 de cărăm izi. 1’ » /< t\ l « 1 \—I u v «—f,— r \—T«—I \—r \—t\ — i ^)

•" ............... .

li sprijin®! sidcrorglşfilor

m La depozitul întreprinderii pentru colectarea m etalelor V/ J
din o raşu l D eva au in tra t de la în cep u tu l an u lu i şi p în ă în p re­ ţ In zilele d s 21 şi 22 februarie Teatrul de sta t de estradă din D eva şi-a inaugurat debutul şi to to d a tă stagiu n ea pe anul curent cu sp ecia-
f Eleva Valentina Pîrăianu< * colul m uzical in două acte „Cu pas tineresc în a in te!“. • Z
\ din clasa X-a A de la Şcoala < zent 135 tone fier vechi. D intre acestea 100 tone au fost so rta­
te pe categorii, îm părţite pe unităţi vagonabile şi trim ise pentru ţ A şteptat cu m ult in teres de către public, spectacolul oferit de tinerii a rtişti a în d rep tă ţit in bună m ăsură, a ştep tă rile, ridicinihi-se la un nivel Z
medie de 10 ani din O. MS topire la C o m b in atu l sid eru rg ic H u n ed o ara. C ea m ai m a re co n ­ J corespun zător. E lanul tin eresc şi p erseveren ţa în m uncă vor asigu ra Teatrului de sta t d e estra d ă din D eva noi su ccese în m unca de viitor.
Hunedoara, la o lecţia de a-{ trib u ţie la strîn g erea acestei can tităţi de fier vechi au adus-o ¦
natomie, studiind la microS m uncitorii de la T.R .G .L. — D eva, m in a B arza, în trep rin d e­ I N C L I Ş E E : a s p e c te d e la .p re m ie ra s p e c ta c o lu lu i m u z ic a l \,C u p a s tin e r e s c în a in te 1“. ¦
scop o secţiune prin peretele{ rea m inieră D eva — Z am , I.T.G . D eva şi altele. G onsiderînd *
stomacal. acţiunea de colectare a fierului vechi ca o datorie patriotică,
m uncitorii din întreprinderile am in tite au colectat şi predat cen­

trului din D ev a ap ro ap e 75 la su tă din în treag a can titate co­
lectată pînă acum .

Şi pionierii din oraşul D eva au adus o contribuţie deose­
bită la această acţiune. N um ai pionierul O vidiu Ionescu, îm ­
p reu n ă cu alţi colegi ai săi d e la şcoala p ed ag o g ică, a colectat
şi p re d a t centrului p în ă în p re z e n t 1.500 kg. fier vechi. D e a se ­
m en ea, ce tăţe an u l B iro D o m o co ş din c o m u n a H ă ră u a ad u s în
ultim ele zile la depozitul din D ev a peste 1.000 kg. C u ocazia
predării fierului vechi el s-a a n g a ja t că va an tren a în această

acţiune şi pe alţi cetăţeni ca A lex an d ru Biro, A lexandru M ărcu-

ceanu care au m ari cantităţi de fier vechi, pentru ca aceştia să-l
predea depozitului din D eva.