Page 78 - 1959-02

Pag. 2
IN IN T IM P IN A R EA
> O O O O O O O O O O O O < X > O < > 0 O O O O O O O O < X X > 'O < ? O O O O < ? O O O O O O O O Q \
zilei de 8 JHaMe
R ecen t a av u t loc în o raşu l în d ru m a re care fu n cţio n ează în
D eva o şedinţă de lucru a C om i­ întreaga regiune.
tetului regional al fem eilor. C u
această ocazie s-a prelucrat pla­
nul de acţiune al com itetului
privind în tîm p in area zilei de 8
M artie, Ziua internaţională a fe­
m eii, . care se v a sărbătorii în
ţa ra n o astră sub sem nul luptei
pentru pace, îm potriva războiu­
lui şi p en tru realizarea sarcin i­
lor ce d ecu rg din hotărîrile ple­
narei 6.G . al P .M .R . din noiem ­
brie anul trecut.
D upă cum se prevede în p lă­
nui, de acţiune, în perioada p re­
m e rg ăto are sărb ăto rii zilei de 8
M artie în toate întrep rin d erile şi cultural-educativ sînt prevăzute
instituţiile din regiune se vor o r­
g an iză cu fem eile consfătuiri de
p ro d u cţie p en tru a se v ed ea în schim buri de scrisori între m am e
ce m ăsu ră acestea, pot să-şi a-
ducă aportul în descoperirea re­
zervelor interne şi realizarea de
econom ii.
D e asemenea", o preocupare
principală în această perioadă a
com itetelor şi com isiilor de fe­
m ei v a fi b u n a fu n cţio n are a
creşelor şi căm inelor de zi de pe
lingă întreprinderi şi instituţii,
precum şi a celor 230 cursuri de
Fetele fac economii
Era ceva intim şi tineresc în
grupurile acelea de fete ce se
strângeau vesele în buchet mul­
ticolor de bluze şi şorţuri. Dis­
cutau, propuneau, se angajau,
apoi reîncepeau lucrul şi mai în­
sufleţite la maşinile circulare de
tricotat înşirate pe multe rin-
duri în sala cu ferestre mari a
secţiei. Angajamentele lor se
strângeau la cele ale fetelor din
celealte secţii, mărindu-se.
Ele nu cunoşteau decît posi­
bilităţile lor. Ştiau cîte fire, cite
ace pot economisi. De aceea, a-
proape că nu le-a venit să crea­
dă cind, spre sfîrşitul lucrului,
au aflat de telegrama trimisă la
Bucureşti ca răspuns la chema­
rea celor 8 întreprinderi din
Capitală. Le auzeam şoptvndu-şi
mirate dar bucuroase.
— 300.000! Vai dragă dar e
mult...
— Eu nu ni-am angajat să e-
conomisesc decît atitea ace şi
atitea fire...
Fetele — muncitoare la fabri­
ca de tricotaje „Sebeşul" din
Sebeş — vorbeau acolo de kilo­
grame, de lei, de metri, de câ­
teva ace şi iată ce ieşise: tone
şi sute de mii de lei.
Ghicindu-mi parcă îndoiala,
tovarăşa Jiteanu Angela, secre­
tara organizaţiei de bază P.M.R.
din fabrică, mi se adresă invi-
tîndu-mă să vizitez una din
secţii.
Şi împreună, ne-am oprit în
dreptul fetei ce lucra in capul
primului şir de maşini. E ide­
mista Ingei Schop, tricotară.
Lucrează lu 4 maşini. Lingă ea,
pe o masă, fabricate de ea, se
strîng pachetele de ciorapi pen­
tru copii. Din toată fabrica,
doar ea şi schimbul ei fac acest
sortiment.
Peste rochija neagră, strînsă
pe corp, un guler alb întăreşte
impresia că ai în faţă o şcolă­
riţă. E nouă în secţie. Gu toate
acestea, şi ea va face economii.
Şterge cu palma o scamă albă
de pe mânecă şi, nedezlipind
privirea de la maşini vorbeşte
încruntindu-se, poate pentru ca
să dea mai multă greutate cu­
T 'iM tiilW iifiii
P entru a cinsti aşa cum se Schimb de onoare
cuvine Ziua internaţională a fe­
m eii, la începutul lunii m a rtie în De curînd la secţia a 111-a
toate întreprinderile şi instituţiile
din regiune se vor organiza textilă din cadrul filaturii Lu-
schim buri de onoare, iar b rig ă­ peni, brigada tovarăşei Vero-
zile şi echipele cîştigătoare ale nica Moga care lucra încă din
întrecerii vor prim ii diferite dis­ luna decembrie a anului trecut
in contul lunii februarie, a che­
tincţii. O m u n că su sţin u tă se va mat la întrecere socialistă bri­
desfăşura şi pe linia antrenării gada condusă de Aurelia Bălă-
fem eilor la acţiunea de creştere şoiu. Ca obiective principale in
a vierm ilor de m ătase, a păsări­ această întrecere s-au stabilit
lor şi p en tru cultivarea de către ridicarea calităţii producţiei,
acestea a unor m ari suprafeţe cu depăşirea zilnică a sarcinilor de
legum e şi zarzavaturi. plan şi reducerea deşeurilor.
O serie de acţiuni cu caracter Trebuie spus că pînă acum. o-
biectivele propuse au fost reali­
a se d esfăşu ra şi în şcoli. Aici, zate şi chiar depăşite de către
prin grija com itetelor şi a com i­ ambele brigăzi. Totuşi brigada
siilor de fem ei, se vor face
condusă de tov. Aurelia Bălă-
şi cadrele didactice, între profe­ şoiu a totalizat un număr mai
sori şi elevi, se vor prezenta con­ mare de puncte ceea ce a făcut
ferinţe în faţa elevilor despre A n g a ja m e n te lesă cîştige şi întrecerea.
im p o rtan ţa zilei de 8 M artie etc. Pentru a cinsti munca brigă­
D u cerea la îndeplinire a tu tu ­ zii fruntaşe, din iniţiativa orga­
ror acestor acţiuni va dovedi cu
prisosinţă că în regiunea noastră nizaţiei de bază de partid, a
Z iua intern aţio n ală a fem eii este
sărbătorită aşa cum se cuvine.
I. M.
In calitate de la u z i n a „ V i c t o r i a “ — G ă l a n b r i g ă z i l e d in u z i n ă a n g a j î n d u - s e b a z ă d in î n t r e p r i n d e r i şi i n s t i ­ m i te t u l o r ă ş e n e s c a l f e m e il o r î n ­
richtuitoare la fa­
brica „A rdelean a“,
Leontina Zom olean
lucrează cu m ultă
tragere de inim ă ;
şi eforturile sale
in muncă nu sini s t a r e d e f u n c ţ i o n a r e a g r e g a t e l e , d e ş e u r i d e t a b l ă . L a c h e m a r e a d i r e c t d e a c e a s t ă m u n c ă .
za d a rn ice . Z iln ic să păstreze o curăţenie exem pla­
Leontina Zom olean
reuşeşte să obţină
o depăşire a sar­
cin ilor de plan cu
10— 15 la su tă.
IN CLIŞEU : C e le m a i b u n e b r ig ă z i d in u - d e c ît e s te p la n if ic a t ş i s ă r e d u ­ u n o r e x p u n e r i în f a ţa ti n e r e l o r m ite t u l o r ă ş e n e s c a l f e m e ilo r, n u ­
am R ichtuitoarea Leon­
tin a Z om olean la
Bb şh locul de muncă.
vintelor, poate supărată că ii de ciorap. Intr-un schimb rîndu-
distrugem atenţia. rile se transformă în ciorapi, iar
Urnind firul maşinilor, ne într-o zi, pe secţie în zeci de
oprim în dreptul altor fete — ciorapi. Economii se mai pot
Floarea Liciu, Rozina Dinghel, face şi la acele de tricotat. Cred
Maria Pop, toate fruntaşe în că angajamentul de reducere cu
producţie, ce şi-au depăşit nor­ doi la sută la consumul acelor,
mele pe luna trecută cu 10—25 poate fi depăşit de fiecare mun­
la sută. Ele sînt şi de această citoare...
dată în fruntea întrecerii socia­
liste. Printre obiectivele acestei Cind tînăra aceea cu panta­
întreceri figurează în prim plan loni şi-a dat seama că îl cerem
alături de sarcinile de producţie să împărtăşească experienţa ei
— . economiile. In acest an se pentru a folosi şi altora, a înce­
vor economisii 2.000 kg. materie put cu o străduinţă persistentă
primă, 18.000 Kwli. energie elec­ să ne demonstreze pe faze de
trică, 55 tone combustibil indus­ producţie, pe operaţiuni, ce tre­
buie făcut pentru a realiza e-
trial, economii la cheltuielile conomii. Se simţea în glasul ei
generale şi de secţie în valoare dorinţa sinceră de a ne lămuri
de 50.000 lei, economii la repa­
raţii capitale şi construcţii in
valoare de 20.000 lei etc.
Mai pe larg, despre căile de pentru a putea la rindul nostru
obţinere a acestor economii ne-a să contribuim la popularizarea
vorbit tricotera Ecaterina Kel- măsurilor preconizate in secţie,
linger. O cunoşteam de la pa­
noul de onoare al întreprinderii. îşi îndepărtă apoi de pe frunte
Fetele spun despre ea că e o o şuviţă din părul frumos ondu-
muncitoare straşnică. Lucrează .lat şi încheie roşind:
fără încordare cu faţa liniştită, — Să nu scrieţi însă de mine.
zîmbind chiar. Gu degetele lungi Lucrurile astea vi. le poate spu­
şi fine îmbrăţişează pe fiecare ne orice tricoteră de la noi...
virţ al acelor gherghefului un
colier de aţă, îndemânatică, fără După cum se vede, i-am înde*
plinit dorinţa.
a scăpa nici o secundă, nici un GHEORGHE STOICOVICI
fir. La întrebarea noastră a răs­ Cercuri decitit
puns zîmbind:
P erioada de iarnă este cea
— Noi ştim ce trebuie făcut m ai prielnică pentru desfăşura­
ca să realizăm economii. Pot rea unei intense m unci cultural-
spune Gă noi fetele avem un educative în rindul fem eilor. D e
simţ al economiei mai dezvoltat. aceea, pe lingă alte form e de
— Totuşi e bine să concreti­
zaţi pentru ca să înveţe şi alţii m uncă un rol toarte im portant
din experienţa dvs. îl o c u p ă în a c e a stă p e rio a d ă şi
cercurile de citit. In raionul O-
— In primul rînd — reluă răştie, num ărul cercurilor de ci­
fata — trebuie reduse cit mai tit este destul de m are.
mult rebuturile. Eu cred că se
poate muncii şi fără rebuturi L a C u g ir, de pildă, prim g ri­
dacă eşti atentă. In al doilea ja C om itetului com unal al fe­
rînd, şi aceasta cred că e calea m eilor, au luat fiinţă pînă acum
cea mai importantă pentru sec­ un n u m ăr de 45 cercuri de ci­
ţia noastră, trebuie tricotate tit care sînt frecventate cu re­
toate firele de pe mosor. Se mai gularitate de foarte m ulte fem ei
obişnuieşte încă să se scoată din localitate. Aici se p relu ­
mosorul din maşină înainte de crează cu iem eile diferite m ate­
a se fi isprăvit toată aţa de pe riale din presă şi din reviste,
el. Aţa asta se pierde, cind cu creîn d u -se discuţii. T ot în ca ­
ea se rriai pot face câteva rânduri drul acestor cercuri de citit se
discută şi problem e privind creş­
terea copiilor, colaborarea m a­
m elor cu şcoala şi altele.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1299
in a em eu
S P R IJ IN C O N C RET
secţiei, s-a organizat zilele tre­ ACTIVITATE RODNICA
cute un schimb de onoare. Cu
această ocazie s-au evidenţiat C om itetul orăşenesc al fem ei­ acestor responsabile a fost făcută de bază de cartier au iniţiat citi­
in mod deosebit tovarăşele lent lor şi com isiile de fem ei din cir­ în co m u n cu responsabilele cer­ rea colectivă a diferitelor arti­
Mesaroş şi Georgeta Mustăţea cum scripţiile şi întreprinderile curilor de îndrum are din cadrul cole din ziare şi reviste şi recen­
care au depăşit planul zilei cu oraşului O răştie sînt îndrum ate com unelor, de către activişti cu zarea unor cărţi literare despre
cîte 66 kg. şi respectiv 41 kg. m unci de răspundere ai C om ite­ viaţa fem eilor.
în p erm an en ţă de că tre C om ite­
mătase, precum şi tovarăşele telor raional şi o răşenesc de p ar­ M erită atenţie şi faptul că re­
Maria Tekeres şi Susana Ko- tul orăşenesc de partid şi de că­
nicsca, care de asemenea au le­ tid. A stfel, tov. N lcolae M arcu, cent cu un n u m ă r de 70 fem ei,
gat cîte 66 şi, respectiv, 52 vâr­ tre organizaţiile de bază din în­
telniţe mai mult decît planul treprinderi şi instituţii. secretar a! C om itetului raional sub îndrum area directă a C om i­
zilei. de partid, a expus lecţia „P.M .R .
Cu ajutorul C om itetului o ră­ tetului orăşenesc de partid, a
Pe brigăzi, în cadrul acestui şenesc de partid au fost recru­ iniţiatorul şi o rg an izato ru l vic­ fost organizat un curs de cultu­
schimb de onoare, planul a fost tate responsabilele celor două
depăşit cu 25 la sută. cercuri de îndrum are. P regătirea toriilor poporului nostru în lup­ ră generală. In cadrul acestui
MATEI SILV1AN ta pentru industrializarea socia­ c u rs fe m e ilo r în s c ris e li s - a u
listă a ţării şi tran sfo rm area so­
corespondent p red at diferite lecţii cu prilejul
cialistă a agriculturii". T ov M a- cărora ele au putut învăţa des­
ria C azan , m em b ră a B iroului pre frum useţile şi bogăţiile p a ­
C om itetului raional de partid, a triei noastre, despre contribuţia
expus lecţia „C um a trăit şi a sfaturilor populare Ia aplicarea
MUNCITOARELOR l u p t a i p o p o r u l m u n c ito r d in R o - în v i a ţ ă a h o tă r îr ii o r p a r t id u lu i
m înia sub regim ul burghezo-m o- şi guvernului, despre statul de­
şieresc". m ocrat popular ca stat al oam e­
S e apropie 8 M artie. In cin s­ a ch e m at la întrecere to ate echi­ C om itetul o răşen esc de p a r­ nilor m uncii, etc.
tea acestei zile m u n cito arele de pele din sch im b u l său, p recu m şi tid a u rm ă rit ca o rg an izaţiile de O aten ţie deosebită aco rd ă co­
s-au a n g a ja t să o b ţin ă noi suc- să realizeze p în ă la 8 M artie o tuţii să analizeze cum se desfă­ drum ării com isiilor de fem ei şi
cese în producţie. A stfel, brigăzi- ’ econom ie de 30 kg. tab lă şi 30 şo ară m u n ca de p artid în rîn- atragerii, m ai ales a tinerelor
le şi echipele de tem ei de aici kg. sîrm ă. A ceastă econom ie o dul fem eilor şi să ia m ăsu ri ca
şi-au propus ca obiective prin­ vor tace prin confecţionarea tă ­ un m em bru al fiecărui birou de fete Ia activ itatea cu ltu ral-a rtis-
cipale să m en ţin ă în perfectă bliţelor şi ştiperelor n u m ai din organizaţie de bază să răspundă tică. A stfel, în cad ru l casei ra ­
ionale de cultură activează peste
50 tovarăşe. E le fac parte din e-
brigăzii au răsp u n s şi echipele Preocupat de ridicarea nivelu­ chipele cu ltu rale şi artistice, a-
ră la locurile de m u n c ă şi, p a ­ de ia fab ricarea n iplurilor p e n ­ lui cu ltu ral — ed u c ativ al fem e­ ducînd o contribuţie însem nată
rale! cu îndeplinirea sarcinilor de tru radiatoare. E le s-au an g ajat ilor, C om itetul orăşenesc de p ar­ la activ itatea acesto ra.
plan, să realizeze şi im p o rtan te să execute pe luna februarie cu tid a sp rijin it com itetul o răşe­
econom ii de m ateriale. 3.000 bucăţi nipluri m ai m ult nesc al fem eilor în o rg an izarea N u trebuie trecut cu vederea
nici faptul că, m obilizate de C o­
zină lucrează la confecţionat m a ­ că procentul de rebuturi cu 50 m am e cu privire Ia creşterea co­ m ero ase fem ei, p rin tre care pot
teriale ajutătoare pentru tu rn a­ ta su tă faţă de adm is. p iilo r. A stfe l d e c o n f e r in ţe a u fi a m in tite to v a r ă ş e le E v a C o tîr -
rea pieselor şi la b o b in at m o ­ fost ţin u te de către tov. E lena iea, E len a C ibian şi altele, au
A sem enea an g ajam en te.au fost
toare. A ceste brigăzi sînt co n ­ luate şi de fem eile care lucrează T itian şi V ictoria D obrotă. C o­ d esfăşu rat o vie activitate poli­
d u se d e to v a ră şe le Iu lia n a R o ­ în b rig ă z ile 'de b o b in a t m o to a re m ite tu l o ră şe n e sc al fem eilo r se tică d e m a să , lă m u rin d fem eile
m an şi V ictoria R oşu. E le a u a- şi co n fecţio n at m iezuri p en tru o cu p ă în acelaşi tim p şi de fe­ din circu m scrip ţiile lor să p ă ­
v u t pe lu n a ia n u arie o 'depăşire tu rn ăto rie. lul cum este folosit ajutorul a- şească cu încredere pe calea, a-
a sarcinilor de plan de 2 la sută. în deplinirea tu tu ro r a n g a ja ­ cordat de stat m am elo r cu m ulţi griculturii socialiste. C a u rm are
B rig ad a co n d u să de tov. Iuliana m entelor v a constitui n u num ai copii. a acestui lucru, toate fem eile din
R o m a n a d isc u ta t de cu rîn d în ­ un d a r p e c a re fem eile d e aici îl T o t în sco p u l ed u c ării m a se ­ c irc u m sc rip ţia to v a ră şe i E v a C ~-
tr-o consfătuire de producţie a- aduc in cinstea zilei de 8 M a r­ lor de fem ei, C om itetul o răşe­ tîrlea şi m ajo ritatea celor din
su p ra posibilităţilor pe ca re le tie, ci şi u n ap o rt preţios la în ­ nesc al fem eilor a organizat pe circum scripţia deputatei regiona­
are b rig ad a în vederea descope­ deplinirea angajam entului luat circum scripţii 23 cercuri de citit. le E le n a C ib ian sîn t în scrise în
ririi rezervelor interne şi a v a ­ de întregul colectiv al uzinei ca In cadrul acestora fem eile sînt una din unităţile socialiste ale
lorificării lor din plin. răsp u n s la chem area siderurgiş- inform ate periodic despre unele ag ricu ltu rii existente în o raşu l
tilor hunedoreni. hotărîri ale partidului, despre si­ O răştie.
G u aceste obiective brigada tuaţia internaţională, despre con­
condusă de tov. Iuliana R om an I. CRAŞCA trib u ţia fem eilor la a p ă ra re a îndrum area com petentă a ac­
păcii etc. In cadrul celor m ai tivităţii C om itetului de fem ei de
— experienţă m ulte cercuri de citit, cum sînt către C om itetul orăşenesc de
cele din străzile „1 M ai", „L. partid, va asigura fără îndoială
Schimb de buie să se desfăşoare în cinstea zilei T olstoi" şi „A b ato r", conduse de şi pe viitor m obilizarea tuturor
de 8 Martie. tovarăşele E va C otîrlea, A na Co- fem eilo r d in o ra şu l O ră ştie la
Zilele acestea, din iniţiativa comite­ card şi E v a Joca, o rg an izaţiile în fă p tu irea politicii p artid u lu i şi
tului raional al femeilor din Orăştie VAS1LICA ADAM corespondentă guvernului nostru.
a avut loc un rodnic schimb de expe­ ------------------------- &TSSRS------------------------
rienţă între comitetele comunale de fe­
mei din Şibot şi Cugir. Schimbul de STRUNGARIJA
experienţă s-a ţinut în comuna Şibot.
La el au participat şi membrele comi­ „M eseria este b răţară de au r“ ! a şi vizitat o fabrică. Şi atunci putea citi o m ulţum ire. E ră m u l­
siei de femei din cadrai gospodăriei A ceste cuvinte le-a auzit de cel m ai m u lt i-a plăcut strungul. ţu m ire a ro d u lu i m u n cii ei.
agricole colective din localitate. m ulte ori în casa părinţilor săi P oate că s-a îndrăgostit de
stru n g şi pentru că într-un colţ G u vorba nu prea se îm pacă.
Cu această ocazie oaspetele din Gu- A ngelioa M anta. Şi ideea de a lucra lâ o m aşină, ce strălucea E ste cam tăcu tă. D ar la h ărn i­
gir au vizitat gospodăria agricolă co­ de curăţenie, un flăcău cu părul cie sîn t puţini care o întreG.
lectivă, precum şi o expoziţie cu lucruri învăţa o m eserie a obsedat-o încă negru şi frum os. A zăbovit a-
de mînă executate de către colectivis­ tunci pe lîngă el m ai m ult. I-a In tim pul liber, deseori o g ă ­
tele din Şibot în această perioadă. Fe­ de pe atunci. @e anum e m eserie plăcut cum lucra la m aşin ă şi seşti pe tîn ă ra stru n g ă riţă la
meile din ambele localităţi, participan­ ce piese frum oase făcuse. bibliotecă.- Ii place m u lt să ci­
te ta schimbul de experienţă amintit, urm a' să înveţe nici ea nu ştia. tească.
s-au întrunit apoi într-o şedinţă de A stăzi A n g elica M a n ta are 21
lucru unde au discutat o serie de pro­ Gu anii însă a început să v a ­ de ani. E S lucrează în secţia N u de m ult a trăit un eveni­
bleme legate de activitatea ce tre- dă m ai d a r lucrurile. B a odată sirungărie a U zinei de reparat m en t de seam ă în v ia ţa ei. A
utilaj m inier din P etroşani. devenit candidată de partid. A-
cum caută să facă cinste încre­
In ziu ă în care am vizitat-o derii pe care i-au acordat-o co­
lucra la strungirea unor role m uniştii d e a intra în rîndul lor.
pentru lanţurile de craţer pentru
Gă reuşeşte să facă acest lu­
m ină. O chii ei albaştri erau în ­ cru îl co n firm ă faptele. D ep ăşi­
rile de n o rm ă sîn t de la zi la zi
cordaţi asupra lucrului. Gu fie­ to t m ai m ari. In fiecare zi ea
îşi d ep ăşeşte n o rm a de p ro d u c­
care piesă strungită pe faţă se ţie în m edie cu 18-25 la sută.
E lisabeta G odjea
este o foarte butiă
m a ro ch in eristă la - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - îfia
fabrica „Sim ion Acţiune lăudabilă
B ăm uţiu“ din
Sebeş. Priceperea In cinstea zilei de 8 M artie, D e asem enea, fem eile au ho-
şi conştiinciozita- fem eile din com una L ăpuşnic au tărit să sprijine acţiunea de spo­
lea In m u n că îi hotărît să pornească o acţiune rire a suprafeţelor cultivate cu
perm it să obţină prin care să fie m ărite su p ra ­ sfeclă de z a h ă r de la 5 ha., la
zilnic o depăşire a feţele cultivate cu legum e şi 18 ha., iar su p rafaţa cultivată
sarcin ilor de plan zarzavaturi, cu sfeclă de zahăr ou flo a rea-so arelu i să fie m ărită
cu 18 la sulă. şi floărea-soarelui. cu 5 ha.
IN C L IŞE U : A stfel, au hotărît să am en a­ P o rn in d de la aceste obiective,
Tov. E lisabeta God- jeze o suprafaţă de 800 m . p. C om itetul de fem ei din com una
jea la locul de răsadniţe, iar suprafaţa cultivată L ăp u şn ic, ch e am ă ia în trecere
m uncă. cu leg u m e în co m u n ă să crească
de la 5 ha. cît a fost în anul toate fem eile din raion, pentru
trecut, la 10 ha. In acest scop a co n trib u i la o m ai b u n ă a-
fiecare gospodină va cultiva cel provizionare a populaţiei.
puţin 0,20 ha. cu legum e şi z a r­
zavaturi. Producţia ce se va ob­ SILVIA TOMA
ţin e de pe ac este su p ra fe ţe v a ii
contractată cu cooperativa. preşedinta Comitetului de femei
raional Iiia