Page 79 - 1959-02

Pasf. 3 DRUMÜE SOCIALISMULUI Nr. 1299

1LA Í N P E M M IJI P A H T B IM W 61lis

TOT MAS MULŢI

cu încredere pe drumul colectivizării agriculturii

I n s a t u l l u i f il jm q n s Îr b u

Se făureşte o viaţă nouă (Bueunz ia (Defel

In a n i i r e g i m u l u i d e m o c r a t - podăria colectivă. M unca politi­ răpănată, A sinefta M ihuţ a putut D um inică, prim ele ra ze de soare iii au to i ce le trebuie. A m obţin u i
popular, ţăran ii m uncitori din că de m a să de la o m la o m s-a adm ira casa nouă, spaţioasă, pe
satul H erepeia, satul de başti­ b azat în să pe forţele locale. E a care acesta şi-a construit-o din au g ă sit satul V eţel cu faţa schim ­ în fiecare an recolte bune şi oam e
a fost desfăşurată de către co­ veniturile prim ite de la g o sp o ­
n ă al eroului utecist Filim on Sir- m uniştii din sat, de către ag ita­ dăria colectivă. bată. îm brăcase haină de sărbătoa­ nii sin i tare m ulţum iţi.
bu, ca de altfel întreaga noastră tori ca Iulius D an, T eodor Ş i­
ţărăn im e m uncitoare, au s!m (it C înd s-a întors acasă, A sinef­ re. Cu cele m ai frum oase costum e — Ş i noi, cei din Şoim uş, slntem
cane ă, N icolae C ioancă, pre­ ta M ihuţ a stat de vorbă cu cei
din plin ajutorul m ultilateral al cum şi de către num eroşi din fam ilia ei şi au făcut cerere s-au îm brăcat în a cea stă zi şi cetă­ tot tineri in colectivă. Ce ne-o făcut
statului. Gu credite prim ite de întovărăşiţi care, urm înd e- pentru gospodăria colectivă.
la stat, pe term en lu n g şi în xem pluil com uniştilor şi-au fă­ ţen ii satulu i. T otul respira a sărb ă ­ să ne înscriem în go sp o d ă rie ? Au
condiţii avantajoase, m ulţi ţă­ cut cereri pentru gospodăria co­ F olosind argum entele cele m ai
rani m uncitori din satul H ere­ lectivă. E chipele de agitatori toare. Era sărbătoarea creării g o sp o ­ fo st tocm ai rezu ltatele obţin ute de co­
peia şi-au G um părat anim ale de m ergeau din casă în casă şi v or­ convingătoare, luate din viaţa
m uncă, atelaje şi m ulte altele. beau ţăranilor m uncitori despre gospodăriilor colective vecine, a- dăriei agricole colective, sărbătoare lectivele m ai vechi. De aceea am ho
a v a n ta je le pe ca re le a u d a c ă
D ar, ou tot ajutorul acordat se unesc în g o sp o d ăria colecti­ gitatorii au reuşit să lăm urească care a însem nat pasai hotărîtor pe tărlt cu toţii să facem d in g o spodă­
de stat — atîta tim p cît m u n ­ vă. S-a folosit m etoda ca ag ita­ m scurt tim p pentru a da cereri
cea fiecare petecul lui de păm int, torii să-şi lăm u rească în prim ul drum ul belşugului în casele ţăranilor ria noastră m odel, să fie exem plu pen ­
după obiceiuri învechite — n-au rînd rudele, vecinii şi prietenii de înscriere in G .A .C . un n u m ă r
putut să sm ulgă păm întului roa­ pentru a se înscrie în g o sp o d ăria de 47 fam ilii din cele 52 cîte din Veţel, tru sa tele d in fur.
d e îm b elşu g ate, ca re să le a si­ colectivă.
g u re h ra n a şi să le dea p u tin ţa există în sat. Şi astfel, s-a reu ­ L a sărbătoare au participat cu toţii, — N -am ce zice. Ş i Ia noi, în V e ­ S ta tu l nostru deniocrai-popiilar a cordă o atenţie deosebită înzestrării
să valorifice unele cantităţi de Iată un exem plu g ră ito r: Asi- şit ca dum inică, 22 februarie, să tin eri ş i bătrini. Ş i în discuţiile lor
produse agricole pentru nevoile nefta M ih u ţ este căsăto rită în se in au g u reze în acest sat o g o s­ îşi exprim au hotărirea ca să depună ţel, spunea Alexandru O ancea, slnt L G..4.S. ş i G .A .C . cu m a ş in i ş i unelte, a g r ic o le . .
lor gospodăreşti. satul H erepeia dar are rude în podărie colectivă căreia i-au dat to a tă silin ţa ca noua fam ilie unită, oam eni harnici, dornici să facă a
satul Leşnic unde există de m ulţi un num e pe care oam enii m u n ­ în care au intrat 154 fam ilii ( aproape, treabă bună. N oi cei din consiliul de I N F O T O : F lo re a S to ia n , Io n R ă d u le s c u ş l Io n D u m itra , lă c ă tu ş i m o n - -j
C om uniştii loan Şteî, A na ani o gospodărie colectivă, g o s­ cii din ţa ra n o a stră şi m ai ales to t sa tu l), tă Qrească şi s ă se d e z­ conducere vrem să facem în aşa fel
G herm an, L azăr D an şi candi­ ei, ţă ra n ii m u n c ito ri din satu l v o lte . cd treaba să m eargă bine, ca g o sp o ­ C tort la secţia de m aşini a uzinei „V asile R oadă“ din C apitală, fac ultim ele 1
podărie care pe zi ce trece devi­ H erep eia, îl ro stesc cu m u lt re s ­ dăria să înflorească. CU despre unele
datul de partid loan M ihuţ, au ne tot m ai înfloritoare. M ergînd pect, n u m ele eroului utecist Fj-
arătat însă ţăranilor m uncitori în v izită pe la ei. A sinefta M i­ iim on Sîrbu. In noua gospodărie colectivă „U ni­ treburi, niăl Turcute, cred că ta ne ^ verificări la ana din m aşinile de sein ănai cereale care vor fl irlm lse; uni- ^
că, aşa după cum ne învaţă par­ huţ a putut să se convingă per­ rea“ d in sa tu l V eţel, raionul Ilia, co­ poţi ajuta, doar eşti preşedin te de trei
tidul şi cum dovedeşte experi­ sonal ce în sea m n ă m u n ca în M erită subliniat faptul că pe lec tiv iştii au ad u s 356,68 ha. teren, m i şi sln tem atei hotar lin g ă hotar. [ iăţilor socialiste din agricultură ’
en ţa gospodăriilor colective din gospodăria colectivă. N u num ai m ăsu ră ce dădeau cererile de 86 boi, 30 cai, 8 va ci cu lapte, 69
Ilia, S im eria V eche, T u rd aş, Gis- la Io n el Ş tef, ru d a sa cea m a i înscriere, harnicii ţărani m unci­ pluguri, sem ănători şi alte unelte şi ilŞ i d is c u ţiile au c o n tin u a t. T e m a în să saT iT l W m EG
tei şi altele, d ru m u l o b ţin erii de ap ro p iată, d ar şi la alţi colecti­ tori de aici au propus ca încă de atelaje agricole.
vişti din L eşnic ea a v ăzu t lu­ pe acum să se înceapă lucrările a fost aceeaşi. Cum să facă ca g o s­
recolte bogate, drum ul făuririi c ru ri la' ca re , p e tim p u l c în d e r a u de construire a unei m agazii Sfatul preşedinţiHor podăriile să m eargă m ai bine, ca toţi
unei vieţi îm b elşu g ate şi fericite, cu g o s p o d ă rie in d iv id u a lă , niGÎ pentru cereale, să se cum pere co lectiviştii să sim tă că au începui
este d ru m u l cooperării în p ro ­ 100-200 oi de rasă, să fie culti­
ducţia agricolă. cel puţin nu se putea gindi. D e vate circa 5 ha. cu viţă de vie ocu a d e v ă r a t v ia ţă n ou ă.
etc. P ropunerile lor au fost a n a ­
Sprijinind iniţiativa com uniş­ pildă, la A urel G rişan, care în ­ lizate de către m em brii consiliu­ F e stiv ita te a in a u g u ră rii g o sp o d ă rie i Un oaspete deosebit In v ia ţa s a te lo r n o a s tre se D u p ă c o m u n iş ti s-'au m a i în-:
tilor, com itetul raional de partid lui şi — a şa cu m sp u n e a p reşe­
a trim is în satul H erepeia ac ti­ ainte de a in tra în go sp o d ăria dintele tinerei gosp o d ării, tov. colectivă luase sfîrşit. P entru a cinsti
vişti care să ajute ţăranii m u n ­ Iu liu s D a n — în a c e s t a n v o r fi
citori să înţeleagă cum se tră ­ colectivă locuia într-o căsuţă d ă ­ Insă evenim entul, după obicei, colec­ Im s ă r b ă to a r e a c o le c tiv iş tilo r ' d l n \ petrec m ulte evenim ente de sea­ scris N icolae G rişan, A urora'
fără îndoială înfăptuite. tiviştii au închinat cîte un pahar de V eţel au ven ii oam eni din aproape^ m ă. C onstruirea unui căm in cul­ B arbu, A urel Frenţoni, G heorghe
ieşte şi cum se m unceşte în gos- v . p. vinars. Apoi s-au încins discuţiile. toate satele din fur. Au ven it colec­ tural, ori a unei şcoli, deschide­ B ora şi m ulţi alţii. L ucrurile
S e discu ta despre planurile de viilor, rea unui cinem atograf sătesc sau s-au term inat prin înscrierea în ­
despre cum se va organ iza mwnca t iv iş tii d in B r e te a M u re şa tiă cu c a -1 electrificarea caselor sînt fapte
eto.
m iom il gospodăriei, cei din Leşnic, Gare au devenit de m ult cotidi­ tregului sat. $
Intr-unui din grupuri discuţiile pă­ ţă r a n ii d in s a te le C ă o i, B r e te lin Ş.a.^
reau m al aprinse. In grup erau Iov. ene. U n evenim ent deosebit s-a In adunarea de dum inică, co­
G heorghe Turcit, p reşedin tele G .A.C. Au jucat şi au cîn tâi cu toţii aşa _ petrecut însă dum inică în satul lectiviştii şi-au ales consiliul do
din Leşnic, Dum itru Cărbune, preşe­
d in tele G .A.C. din B retea M ureşană, cum se cuvine la m arile sărbători. B retea Strei. O am enii de aici co nducere al gospodăriei fo rm a t
Teofll M anteanu, preşedin tele G .A .C . In sala de foc, am vă zu t în să şi
s-au unit într-o sin g u ră fam ilie, din 7 m em bri, iar ca preşedinte
din Şoim uş, Petru G abor, socotitorul un om deosebit. Nu era îm brăcat înr
COMUNIŞTII IN FRUNTE G .A .C . d in Ş o im u ş şi A lexan dru Corn­ haine ţărăn eşti ci cu o scurtă de ¦.o ia m ilie m a r e şi p u te rn ic ă — a fost propus şi ales colectivis­
eea, p reşedin tele G .A .C . d in V eţel. doc. M ic de statură, oacheş. Juca în să \ tul A ndronio M aier.
jocu ri d e prin partea locului. C in eva.; gospodăria colectivă.
— M ăi Lisandre, spunea Turca, de m i l-a recom andat. G ele 43- de fam ilii ce alcătu ­ D ionisie A lexoi a d at cererea
acum începe m unca adevărată. Te-aU după alegerea consiliului de con­
— A lexandra N djogan, o ţela m t d e ’ iesc la un loc satul B retea Strei, ducere. A dunarea a discutat-o
şi Gare form ează acum o sin g u ră şi a aprobat-o..' •
lă H unedoara. E ste de aici. din s a - < fam ilie, s-au strîns dum inică în
ful vecin, V utcez.

Da / N ojogari era totuşi un oaspete

Pînă la lioslrea {irodului am aştep­ siliul de conducere. De ce tocmai pe ţinut (a ha. 1.800 kg. grîu şi 2.300 a l e s c a p r e ş e d in te ş i a s ta n a - i tr e a b ă d e o s e b it, l i n o ţe ta r id in H u n e d o a r a . sa la şcQlii e le m e n ta re şi au săr- ...Ia.,num ele biroului C om itetu­
tat cjtva timp. Grupul de oameni care el ? lată o întrebare al cărui răspuns kg. porumb boabe. ¦• ¦
stătea pe malul stîng al Mureşului dis­ tl dau faptele... u şo a ră . "In V e ţe l sin i o a m en i h arn ici v e n it s ă se' bucure a lă M ri d e n o ii r.o-Ş D atorit cu toţii constituirea co­
cuta foarte aprins despre evenimentul La inaugurare bilanţul a fost rodnic: lectivei pe c a re ' au denum it-o
ce frămînta întregul sat Foit. Nicolae Pascotă e comunist şl îm­ toate cele 74 familii din satul Foit au care pot face lucruri m ari. V oi, con­ lea tiv işti la m area sărbătoare a sa tu -1 lui reg io n al de partid, colectiviş­
preună cu ceilalţi membri de partid intrat în gospodăria agricolă colectivă.
— Să ştii că Nicolae Pascotă e cel au discutat în nenumărate rînduri cu Ele au adus laolaltă 186 ha. teren a- siliul de conducere, să faceţi in aşa lai. „N icolae B ălcescu“. tii din cad ru l g o spodăriei a g ri­
mai Indicat pentru a fi preşedinte — oamenii despre înjghebarea unei gos­ rabil, aproape 8 ha. păşune, 2 ha. vie, cole colective „N icolae B ălces-
zise unul. podării agricole colective în satul lor. 8 ha. livezi, 19 cai, 16 boi, 37 vaci cu fel ca treaba să m eargă bine şi o a ­ Ş l ca toţii, bdlecH m şti, ţărani, i i - (
Din discuţiile avute cu fiecare om în lapte precum şi o serie de atelaje ne­
— Ba eu cred că şi Ioan Maglaş parte nu au lipsit niciodată faptele co­ cesare lucrării pămîntului. La festivi­ m enii să fie m ulţum iţi. nert şi bătrini au cîn iat şi au jucat f A vutul gospodăriei se com ­ cu" din B retea Strei, au tost s a ­
ar putea face faţă — adăugă altul lectiviştilor din Pricaz, Geoagiu şl tatea de inaugurare cei care au luat pune din 3 cai, 8 vaci, 20 de lu ta ţi d e c ă tre to v a ră ş u l Io n Ar-:
care îşi pierduse parco răbdarea, Turdaş care au reuşit să facă din gos­ cuvîntul au arătat că în toată acţiunea — La noi, la B retea M ureşană, pină tirziu. care şi căruţe, 18 pluguri, 15
podăriile lor mari unităţi socialiste cu de formare a gospodăriei agricole co­ c o le c tiv iş -
Şi. din vorbă în vorbă, ajunserăm o rentabilitate sporită. lective din satul Foit un rol foarte spunea D um itru Cărbune, VASILE FDRIRJ
cu brodul pe celălalt mal al Mureşu­ important l-au avut comuniştii care
lui. Iii faţa cooperativei s-au despărţit. Şi într-o adunare de partid, co­ au făcut primii cereri de înscriere şl grape, 7 prăşitoare, 4 sem ăn ă­ deleanu, iar din partea C om ite­
Părerile lor despre cine va fi preşedin­ toare de porum b, o secerătoare tului raional de partid şl a S fa­
muniştii Adam Aron, Ioan Săbău, au muncit pentru a atrage alături de ACTIVITATE CONCRETA tului popular raional H aţeg de
te al gospodăriei agricole colective, au Ioan Adam, losif Lucaci şi alţii au sim plă, o m o ară şi un atelier de către tov. G heorghe O prinescu.
răm as să fie dezbătute de adunarea ei pe toţi oamenii din sat. In cinstea rezultatehune fierărie, dotat cu inventarul n e­
generală. Şi, într-adevăr, după pre­ făcut cereri pentru a intra în gospodă­ cesar, precum şi suprafaţa de S ărbătoarea bretenilor a con­
ria agricolă colectivă. De fapta lor au acestei munci, şi pentru viitorul lu­ In munca politică de m asă pentru partid, au desfăşu rat o su sţin u tă m un­ tinuat pînă tîrziu. O echipă a r­
zentarea dării de seamă de către co­ convin gerea ţăranilor m uncitori de a 99 hectare.
mitetul de iniţiativă toţi colectiviştii aflat apoi toţi oamenii din sat, care minos al gospodăriei, noii colectivişti p ă şi ca încredere pe calea arătată de că de lăm urire de la om la om pen­
au votat pentru ca Nicolae Pascotă să le-au urm at exemplul, mai ales că tru a convin ge pe ţăran ii m uncitori ca, Gei care s-ău înscris întîi au tistică a p rezen tat g azdelor un
fie preşedinte al gospodăriei agricole aveau şi experienţa muncii pămîntului din Foit au ciocnit pahare de vinars
în întovărăşire, unde anul trecut au ob­ partid — gospodăria agricolă colectivă pe baza liberului consim ţăm înt, să se f o s t c o m u n i ş t i i . P r i m a c e r e r e a f r u m o s p r o g r a m , d u p ă c a r e c o ­
colective „M ureşana" din satul Foit, şi s-au distrat duminică pînă noaptea — Com itelui de partid comunal Dobra înscrie în gospodăria agricolă coledivă. f o s t c e a a lu i I o n a ş c u M u n t e a - l e c t i v i ş t i i , a l ă t u r i d e m u s a f i r i ,
iar pe Ioan Maglaş l-au ales în eon- Munca politică desfăşurată s-a m a­ n u , a p o i a lu i l l i e I a n c u . C o m u ­ au petrecut pînă noaptea tîrzlu.
tîrzlu. a m obilizai toate forţele politice loca­ A fost unul din evenim entele
v- ' • , -•»., —•'V. le. O rgan izaţia de partid, m em brii ac­ terializat prin aceea că pînă în ziua cele m ai de seam ă care se pot
I. MANEA tivului fără de partid, deputaţii, ate- petrece în viaţa unui sat.
m iştii, com isia de fem ei şi num eroşi de 22 februarie, alte 70 fam ilii de ţă ­ n i s t a M a r i a B o r z a a l ă m u r i t p e
rani m uncitori s-au înscris In gospo- j t a t ă l s ă u p e n t r u a s e î n s c r i e c a

daria agricolă colectivă „Dr. Petru f i e r a r , î m p r e u n ă c u a t e l i e r u l

colectivişti din Dobra, îndrum aţi de că­ G roza“ din Dobra, aduclnd în g ospo­ s ă u , î n c a d r u l g o s p o d ă r i e i a g r i ­ PETRE FARCAŞU

ita m em brii com itetu lu i com unal de dărie 110 hectare teren. cole coleotive. corespondent

dAinl pilpona t r o l e a s a tŢ ă ră n im e a m u n c ito a re din re ­ lor viu şi m ort şi au pornit pe rării ţărani colectivişti şi înto­ pujan, G heorghe M ureşan, Ioan ună cu fam ilia şi pot spune că vins de justeţea politicii p artid u ­ punem să facem , vom izbuti. N e
drum ul nou, al belşugului şi bu­ vărăşiţi din satele Livadia, Ba- M iclea, S igism und F ărcaş, Do- am reuşit să obţin recolte bo­ lui, de faptul că to ate sfaturile bazăm pe torţele n oastre proprii
giunea n o astră u rm ează cu tot nei stări. ru M are, V alea Lupului. Toteşti, m ician C ostea etc. care pe lingă gate. D e citva tim p încoace, as- pe ca re ni le d ă p artid u l sîn t in şi sîntem sig u ri că la nevoie
m ai m are încredere îndem nurile F ărcădin, C răguiş, Silvaş, faptul că au adus în gospodărie cuttind indicaţiile tehnicienilor interesul nostru, al ţăranilor vom fi aju taţi,
p artid u lu i şi se o rg a n iz e a z ă în D espre m unca desfăşurată pî­ D em su ş R iu A lb etc. A ceştia, pe cele m ai m ari suprafeţe de te­ agricoli şi cu sprijinul o rg an e­ m uncitori şi, ascultindu-le, noi
gospodării colective, întovărăşiri nă la in a u g u ra re se pot vorbi cit erau de curioşi să cunoască ren şi cel m al bun inventar a- lor noastre locale, am realizat nu avem decît de cîştigat. E a- M -aş adresa însă pe această
agricole sau zootehnice. C alea m ulte lucruri. In au g u rarea însă avuţia gospodăriei din B erthe- gricol, au şi desfăşurat o m uncă producţii sp o rite la h ectar. P e n ­ d evărat că eu am avut cele tre­ cale şi altor ţăran i m uncitori cu
gospodăriei colective este calea a fost parcă evenim entul cel m ai lot, pe atît erau de hotărîţi să susţin u tă de convingerea altor tru m eritele ce le-am avut, am buincioase în casă, am avut şi gospodării m ijlocii cu reco m an ­
belşugului, a bunei stări. G o s­ em oţionant. dea anum ite sfaturi noilor co­ ţăran i să intre in gospodărie. fost distins cu insigna de „F ru n ­ am o gospodărie destui de aran ­ darea de a urm a cu încredere
podăria colectivă constituie noul lectivişti, să-şi exprim e solidari­ taş al recoltelor bog ate“ . In casă jată. D ar sînt co n v in s că in noua cuvîntul partidului, i-aş sfătui
în viaţa satelor, viitorul lum i­ ...In sa* era o s ă rb ă to a re d eo ­ ta te a şi a ta şa m e n tu l faţă d e ei. La prim a adunare generală am început să am de toate, chiar gospodărie voi putea realiza să-şi înlăture îndoiala ce-o m ai
n o s în sp re ca re se în d reap tă tot sebită de alte sărbători prece­ colectiviştii au m anifestat un in ­ şi peste nevoile de consum . De m ai m ult şi îm i.pot asigura o au şi să se alăture m iilor de
m ai m ulţi lucrători din ag ri­ dente. D e la asp ectu l ex terio r şi La B ertheloi s-a inaugurat o teres deosebit pentru a alege fiecare dată, surplusul de produ­ v iaţă şi m ai fru m o asă. Aici lucrători din agricultură care au
c u ltu ră . pină in sufletele săten ilo r, totul gospodărie cu cea m ai m are pu­ in consiliu! de conducere pe cei se l-am valorificat prin coopera­ m uncim cu toţii îm p reu n ă cu pornit pe drum ul belşugului.
părea schim bat. A trăgea aten­ tere econom ică din cîte există m ai harnici ţărani m uncitori. Şi tiva din com ună. Şi am tăcut a- forţe m ai m ari, iar cind forţele
Gospodăria colecîivă ţia, în că de la in tra re a in sat, pînă în prezent în raionul H a ­ intr-ad ev ăr, în fru n tea lor, ca cest lucru pentru că am înţeles sînt unite laolaltă şi cînd aceste Momente de veselie
pavoazarea frum oasă ce s-a fă­ ţeg. In ea au intrat toate fam i­ preşedinte, a fost ales tov. C or­ im portanţa valorificării produse­ forţe sint ajutate şi de statul
„24 Ianuarie" cut, drapelele roşii, tricolore, liile d in s a t ţ fie c ă re i f a m ilii ii nel L ăpujan, unul din cei m ai lor prin cooperaţie şi am văzut nostru, posibilităţile de obţine­ şi voie bună
steagurile m ulticolore arborate revine aproape patru hectare de harnici gospodari din sat, depu­ prin aceasta o îm binare a inte­ rea unor rezultate şi m ai fru­
A şa au „botezat“ ţăranii m un­ ap ro ap e la fiecare casă, p o rtre­ teren : în total :au pestei. 200 ta t şi m em b ru în co m itetu l e- resului m eu personal cu cel al m oase cresc. In m area gospodă­ P e scena căm inului cultural,
citori din satul B ertheloi, gosp o ­ tele conducătorilor noştri de p ar­ braţe de m uncă, peste 80 de xecutiv al sfatului popular co­ statului. E xem plul m eu a fost rie colectivă putem aplica reguli un g ru p de flăcăiandri cu feţele
dăria lor colectivă pe care au tid şi dc stat, lozincile scrise în vaci, aproape 80 de vite pen­ m unal. E l a adus în gospodărie urm at şi de alţi ţăran i m unci­ agrotehnice înaintate, putem lu­ îm bujorate, nu m ai conteneau
inaugurat-o dum inica trecută. m od chibzuit. tru m u n c a cim putui, u n m are peste 8 hectare teren, 2 cai, o tori, aşa după cum , la rîndul cra păm intul cu m ijloace tehni­ cu m elodii cintate din trom pete,
num ăr de. pluguri, sem ănători, vacă şi in v en taru l agricol ce l-a m eu, am urm at exem plul altora ce m o d ern e şi, astfel procedînd, clarinete etc. E ra form aţia m u ­
„24 Ianuarie“ ne am inteşte de In jurul orei 10, la căm in u l prăsitori, g rap e şi alte unelte a- avut. şi îndem nurile organizaţiei de putem spori necontenit produc­ zicală a colectiviştilor din C ră ­
un evenim ent de m are însem nă­ cultural erau ad u n aţi toţi o am e­ gricole. partid. ţia de cereale ta hectar. guiş. T rad iţio n alu l joc h aţeg an a,
ta te in Istoria patriei. A ceastă nii din sat. Gu toţii au ţinut să Cu încredere sîrba şi altele cuprinseră pe toţi
zi p o artă în ea sim bolul unirii, participe la festivitatea in a u g u ­ S -au în cad rat în g ospodărie C înd s-a pus problem a consti­ Sînt m îndru şi consider ca o cei prezenţi.
înfrăţirii, unităţii de acţiune a rării. Se aflau acolo şi tovarăşii toţi ţăran ii m ijlocaşi din sat, o a­ în viitorul luminos tuirii în sa t a g o sp o d ăriei co­ m are cinste pentru m ine faptul
poporului nostru pe drum ul său N icolae Z am ora, secretar al C o­ m eni gospodari şi ou m are pres­ lective şi cind to v a răşii de la că săte n ii m ei m -a u ales in co n ­ A tît localnicii cit şi oaspeţii
glorios de luptă şi m uncă pentru m itetului raional de partid H a ­ tigiu. E ste im portant faptul că — Am organizat o gospodă­ partid şi de la stat m -au în d em ­ siliul de conducere. M ă voi stră­ au petrecut îm preună pină
o viaţă m ai bună. Şt acest n u ­ ţeg, P om piliu T ăşală, vicepreşe­ aceştia au fost printre prim ii ca­ rie puternică, am ales un consi­ nat să m ă înscriu şi eu, am chib­ dui să fac tot ce-m i sta in p u ­ seara tirziu.
m e , s c u m p n o u ă tu tu r o r , îl p o a r ­ dinte al sfatului popular raio ­ liu de co nducere bun, în sat a- zuit puţin şi apoi m -am hotărî!. tinţă pentru ca gospodăria no as­
tă g o sp o d ăria colectivă din re şi-au făcut cereri, de intrare verri oam eni harnici. A vem , cu Le-am ascultat îndem nul. M -am tră să înflorească, iar viaţa co­ In curtea căm inului cultural
B ertheloi. Localnicii au ţinut nal, S igism und V asiu, secreta­ în g o sp o d ărie, iar exem plul lor alte cuvinte, tot ce ne trebuie — înscris şi încă printre prim ii. lectiviştilor să devină tot m ai venise un m are num ăr de şco­
să-i dea această denum ire întru- rul com itetului com unal de p ar­ a fost urm at şi de restul ţă ra ­ spunea tov. F arcaş S igism und, îndestulată. lari, m ulţi dintre ei p u rtau cra­
cit şi ei s-au unit, au desfiinţat tid şi alţi activişti de partid şi nilor. S înt cunoscute şi în sa te ­ m em bru al consiliului de condu­ In urechile m ele au ajuns şi vata roşie, erau pionieri, fru n ­
haturile, şi-au unit braţele de de la sfatu l po p u lar. V en iseră să le din ju r n u m e c a : C ornel Lă- cere. R ăm îne ca noi sa ne ap u ­ alte lucruri, unii cunoscuţi în­ P o rn esc îm preună cu ceilalţi ta şi la în v ă ţă tu ră . P e feţele tu ­
m uncă, atelajele, tot inventarul participe la festivitatea in a u g u ­ căm de lucru ca nişte buni g o s­ cercau să m ă „convingă“ că nu ţărani din sat pe un drum nou, turor se putea vedea bucuria
podari şi să sm ulgem păm întu­ am făcut bine ceea ce am fă­ conştient de faptul că avem încă vieţii noi.
lui reco lte cit m ai b o g ate. Şi a- cut, încercau să-m i dea aşa-zise m ulte lucruri de făcut. A vem
cest lucru îl;putem face in noile „poveţe“ cum că eu ca ţăran nevoie de grajduri, de saivane, V eniseră in sat m ulţi tineri
condiţii de m uncă. m ijlocaş care am tot ce-m i tre­ trebuie încă să m ai învăţăm care m u n cesc la diferite în tre­
buie, n-ar avea rost să m ă în ­ cum să o rg an izăm m unca şi prinderi m iniere din V alea Jiu ­
E u am adus in g o sp o d ărie a- scriu în colectivă. E u in să n -am cum să conducem activitatea de lui, la şcoli, în c a litate de în ­
proape 9 ha. de teren cu care, ţinut seam a le acestea. Şi n-am zi cu zi. D ar peste to ate aces­ v ăţăto ri sau profesori etc. A u
de fa p t, m -am înscris în în to v ă­ ţinut seam a deoarece m -am con­ tea vom trece şi, ceea ce ne p ro ­ venit şi ei să se bucure, alături
răşirea ce a existat in sat. A cest de părinţii lor, de înfăptuirea m ă ­
teren l-am m uncit înainte îm pre­ reţului ev en im en t ce a av u t loc
în viata satului. .

S. IOAN