Page 80 - 1959-02
P. 80
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1299
wiaiiiiMWM«»Ajjnügaiaauujtttm ^ p ro a »
VIZITA LUI MACMILLAN ÎN U.R.S.S. Declaraţiile mareşalului Mereţkov
M O S G O V A 2 2 ( A g e r p r e s ) — d e p e s t r ă z i l e P e s c e r n î i ş i N o v î i e v i z i t a t t e a t r e ş i s ă l i d e c o n c e r t e tografice şi televiziunii au fotografiat !-a 41-a aniversare
T A S S tra n sm ite : P rim u l'm in is G erem uşki, unde au rem arcat din M oscova. şl filmat pe participanţii la întîlnire. Sovietice
tru al M arii B ritanii, H arold ritm ul rapid şi înaltul g rad de L a 22 februarie oaspeţii din In cursul întîlnirii a avut loo un
M acm ililan, şi m inistrul A faceri m ecanizare al lucrărilor de con A n g lia a u v iz ita t M a u so le u l lui schimb de păreri în problemele care M 0 S G 0 V A 2 2 ’( ' A g e r p r e s ) ' — ¦ lui m o n d ia l al so cia lism u lu i şi a1
lor E xterne, S elw y n L loyd, au strucţie. V. I. L enin şi I. V. S talin. prezintă un interes reciproc. Convor T A SS tra n sm ite: Intr-un inter
petrecut ziua de dum inică 22 fe viu acordat corespondentului colaborării intre popoare.
b ru arie la vila g u v ern am en tală P e colinele lui L enin oaspeţii ? birea a durat două ore şl 25 de mi T A S S cu prilejul celei de-a' 41-a M areşalul M ereţkov şi-a ex
din apropierea M oscovei. E i au au adm irat clădirea U niversităţii aniversare a A rm atei Sovietice
fost oaspeţii preşedintelui G on- „M . V. L om onosov“ din M osco MOSCOVA 23 (Agerpres). — TASS nute. şi a Flotei m aritim e m ilitare a prim at regretul că propunerile
siliului de M iniştri al U .R .S.S., va, au făcut num eroase fotogra U .R .S.S., m areşalul M ereţkov a concrete ale g u vernului sovietic,
N. S. H ru şd o v , şi a soţiei aces fii ale m ă re ţe i p riv e lişti ce se tran sm ite: La 23 februarie ora 10,30 •k avînd drept scop rezolvarea'
tuia. d esfăşu ra în faţa lor. declarat că, ţinînd seam a d e si paşniG ă a problem ei germ an e,
(ora Moscovei), la Kremlin a avut loc MOSCOVA 23 (Agerpres). — TASS tuaţia internaţională, U .R .S.S. şi realizarea unui acord cu privire
Şefii celor do u ă g u v ern e au In d u p ă-am iaza aceleiaşi zile celelalte ţări ale lagărului so la încetarea experienţelor şi in
avut două convorbiri îndelungate oaspeţii din A n g lia au vizitat o întîlnire a lui Harold Macmillan, pri transm ite: Luni dimineaţa Harold cialist adoptă m ăsurile necesare terzicerea totală a arm ei nucle
neoficiale. O convorbire a avut K rem linul din M oscova. M ulţi mul ministru al Marii Britanii, cu de Macmillan, primul ministru al Marii pentru întărirea securităţii şi ri are, dezarm area, încetarea „răz
loc în a in te a dejunului, iar ce a dintre ei şi-au exprim at ad m ira legaţia guvernului sovietic. d i c a r e a c a p a c i t ă ţ i i d e a p ă r a r e ră boiului rece“ şi convocarea unei
laltă — după dejun. ţia pentru înalta m ăiestrie a is Britanii, a făcut o vizită la Kremlin ţărilo r lor, îneît nici u n ev en i conferinţe a şefilor de guverne,
cusiţilor m aeştri ruşi, care au Primul ministru al Angliei a fost lui Saraf Raşidov, vicepreşedinte al m e n t n e a şte p ta t să n u le ia prin nu sînt sprijinite în m odul co
D in partea sovietică, alături creat m onum ente nepreţuite, şi însoţit de Selwyn Lloyd, ministrul le Prezidiului Sovietului Suprem al s u rp rin d e re . resp u n zăto r de către S.td.A ., A n
de N . S. H ruşciov la convorbiri p en tru g rija care se aco rd ă în Externe al Angliei. glia, F ran ţa şi celelalte puteri
au p articip at A. I. M ikoian, U niunea Sovietică m oştenirii U.R.S.S. M areşalul M ereţkov a declarat occidentale.
prim -vicepreşedinte al G onsiliu- culturale a poporului rus. că politica im perialistă de pro
lui de M iniştri al U . R . S. S „ Din partea Uniunii Sovietice la con Atacmillan a fost însoţit de Selwyn vocare a unor conflicte m ilitare P uterile occidentale, şi în sp e
A. A. G rom îko, m inistrul A fa O aspeţii au m ulţum it călduros şi de am eninţări face deosebit cial S.U .A ., a d eclarat m a re şa
cerilor E xterne al D .R .S.S . şi organizatorilor acestei excursii vorbire au p articip a t: IV. S. Hruşciov, de u rgentă necesitatea luptei po lul M ereţkov, co n tin u ă cursa în
I. A . M alik, am b asad o ru l care, d u p ă p ărerea lor, a fost preşedintele Consiliului de Miniştri al Lloyd, ministrul Afacerilor Externe şl poarelor iubitoare de pace pen a rm ă rilo r, c re e a z ă noi b a z e mili-:
U .R .S.S. în M area B rita n ie ; din extrem de interesantă şi folosi U. R.S.S., A. I. Mikoian, prim-vicepreşPeatrich Reilly, ambasadorul Marii tare în jurul ţărilor socialiste,
partea engleză au participat, a- dinte al Consiliului de Miniştri, A. A. Britanii în U.R.S.S. Cu prilejul vizitei am plasează unităţi speciale în
lături de H . M acm illan, Selw yn toare. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe, a avut loc o convorbire prietenească. zestrate cu arm a' atom ică în E-
Lloyd, m inistrul A facerilor E x uropa occidentală, T urcia, Gre<
terne şi Sir P atrich Reilly, a m V. V. Kuzneţov, locţiitor al ministru La convorbire a fost de faţă Mihail cia şi în alte regiuni ale lum ii.
b a s a d o r u l M a r i i B r i t a n i i î-n
lui Afacerilor Externe, şi I. A. Malik, Gheorgadze, secretarul Prezidiului So Situaţia internaţională, a sub
U .R .S.S. liniat m areşalul M ereţkov, im
La cele două convorbiri au am basadorul U.R.S.S. în Marea Bri vietului Suprem al U.R.S.S., Andrei pune o atenţie încordată ostaşi
lor sovietici, îi în v a ţă să m a n i
participat consilieri. tanie. Gromîko, ministrul Afacerilor Externe
A u fost discutate problem e de feste pretutindeni şi totdeauna o
Zeci de reprezentanţi ai presei so al U.R.S.S., şi Iacov Malik, am basa înaltă vigilenţă.
interes reciproc.
S e a r a , o p a r t e d i n o a s p e ţ i a c i vietice şi străine, ai jurnalelor cinema dorul U.R.S.S. în Marea Britanie. tr u ’ crearea unei- securităţi co M areşalul M ereţkov a decla
? rat că partidul com unist şi g u
lective, p entru excluderea ră z vernul sovietic acordă o atenţie
M O SG O V A 23 (A gerpres) — perm anentă şi susţinută întăririi
TA SS transm ite : U n num eros boiului ca m ijloc de soluţionare capacităţii de apărare a statului
g ru p de p erso a n e c a re îl în so sovietic socialist. F orţele arm ate
ţesc pe prim ul m inistru al M arii eze a problem elor litigioase. sovietice dispun de arm am en t
B ritanii, H a ro ld M acm illan , în m o d e r n d e p r i m r a n g , î ş i ¦p e r
vizita sa în U niunea Sovietică A rm ata şi flota noastră, a de fecţionează organizarea, pregă
au v izitat la 22 februarie, în tot clarat m areşalul -M ereţkov, u r tirea tactică operativă pentru ca
cursul zilei, m o n u m en tele isto la n e v o ie s ă r e z o lv e gu s u c c e s
rice şi de artă ale G apitalei so LONDRA 23 (Agerpres). — ducătorilor marilor puteri, in rinţa de a încheia un acord „a- m ăresc- cu vigilenţă uneltirile problem ele m ilitare com plexe
vietice. O aspeţii au fost în carti tunci vizita la Moscova va fi reacţiunii in tern aţio n ale şi îşi care se ivesc în condiţiile folo
erele vechi ale M oscovei, la şa n Vizita primului ministru Mac cadrul căreia vor putea fi sem cu adevărat valoroasă“. perfecţionează cu stăruinţă pre sirii arm ei de d istru g ere în m asă.
tierele de construcţii de locuinţe gătirea de luptă.
millan la Moscova constituie nate acorduri. Acelaşi punct de vedere este E fectivul arm atei şi flotei, a
Iü NE împărtăşit şi de comentatorii O staşii sovietici întîm pină cea declarat m areşalul M ereţkov,
tema dominantă a presei brita Ziarul „Sunday Pictorial", ziarelor conservatoare. de-a 41-a aniversare a forţelor consideră drept o m are cinste să
!Mirului lor arm ate în condiţiile în care îndreptăţească această înaltă în
nice din 22 februarie; ziarele care apare intr-un mare tiraj, Ziarul „Sunday Express" U .R .S.S., R epublica P opulară
al Păci! C hineză şi celelalte ţâri socialis credere prin noi succese în per
consacră mult spaţiu fotografi- scrie că „toii sînt entuziasmaţi condamnă vechile planuri ri te p ro m o v ează cu co n secv en ţă o fecţionarea continuă a m ăiestri
gide privind o Europă care să politică externă urm ărind m enţi ei sale de luptă, în ridicarea
Hor şi reportajelor de la sosire de faptul că primul ministru a fie dominată de către Germa nerea şi întărirea păcii şi a se pregătirii de luptă a arm atei şi
nia lui Adenauer puternic înar curităţii popoarelor pe baza prin flotei.
şi publică extrase ale cuvîntă- plecat la Moscova pentru a se mată“. „In prezent este nece cipiului leninist al coexistenţei
sar nu rigiditate, subliniază
rilor rostite 'pe aeroportul din intilni. cu domnul Hruşciov“. paşnice a statelor cu sistem e so
ziarul, ci o reglementare în ca ciale diferite. A ceastă politică
Moscova şi la banchetul de la „Toţi consideră, continuă re fiecare parte să ţină sea externă are drept scop încetarea
ma cu adevărat de temerile, „războiului rece“ şi slăbirea în
Kremlin. ziarul, că această întîlnire poa năzuinţele şi speranţele celei cordării internaţionale, întărirea
lalte părţi". prin toate m ijloacele a sistem u-
Ştirilor cu privire la vizita te ajuta la încetarea absurdu
lui Macmillan li se acordă o lui război rece şi a intensifică-
deosebită ptenlie şi în emisia- rii stupide a cursei înarmărilor,
nile de radio şi televiziune. O- atit de primejdioasă. Oamenii
pinia publică britanică — care vor un dezgheţ, dacă el poate
speră că în urma tratativelor fi obţinut în mod onorabil, şi
dintre conducătorii sovietici şi pace. Despre acest lucru tre-
englezi se va pune capăt încor- buie să se vorbească mai des,
dării în unele regiuni din lume, mai ales că odată cu apariţia
care inspiră îngrijorare — ur- armei atomice, războiul a de- m —~— — = ------------------ ---------
măreşte cu atenţie vizita pri- venit nu numai cit se poate de A
mulai ministru. nebunesc şi distrugător, dar
Mulţi observatori, deşi aver- de-a dreptul catastrofal
Uzează în mod constant împo- Liderul laburil: Aneurin Be- j
triva unui exces de optimism ven scrie în ziarul „Neues of ţ
M O SC O V A 23 (A gerpres). — m a să şi cu alte o rg an izaţii care presupun că vizita lui Macmil- World", care are un tiraj de 9 ; alegeri im p a le io SiîifiatBve co^somoîisîe
La 22 februarie sesiunea B irou nu sînt afiliate la m işcarea p a r lan poate deschide calea spre milioane de exemplare, că dacă\
lui C onsiliului M o n d ial al P ăcii tizanilor păcii, d ar care luptă o conferinţă mai largă a con- cele două părţi ar manifesta do-) COM ITETUL CENTRAL AL
şi-a continuat lucrările. pentru pace, necesitatea întări CO/M SOM OLULUI D IN U C R A I
rii cam p an iei p en tru în cetarea al R,PoD. C oreene P A R IS 22 (A gerpres). — In făşura în condiţiile nem ulţum irii N A a aprobat noua iniţiativă patria-
Şedinţa de dim ineaţă s-a des experienţelor cu. arm a nucleară, seara zilei de 20 februarie M au- crescînde faţă de politica g u v er tică a tinerilor muncitori, care au pro
făşu rat sub p reşed in ţia lui E u g e lichidarea războiului rece, slăbi P H E N I A N 2,3 ( A g e r p r e s ) . — au fost încălcate în m od serios. rice Thorez, secretarul genera! nului şi că de d ata aceasta p a r pus organizarea întrecerii individuale
nie C otton, cunoscută m ilitantă rea încordării internaţionale. La 21 februarie a fost dată pu In ciuda acordului, în L aos sînt al G .G. al P. C. F ran cez, a in a u tid e lo r d e g u v e r n ă m î n t , le v a fi pentru titlul de „Fruntaş al muncii co
pe tărîm social din F ran ţa, lau M ulţi vorbitori şi-au consacrat blicităţii’ la P h en ian d eclaraţia prigoniţi şi reprim aţi foştii p ar g u rat cam pania electorală (la 8 muniste". Organizatorii acestei mişcări
reată a Prem iului internaţional cuvîntările lor problem ei relaţi m inistrului A facerilor E xterne al ticipanţi ai m işcării Patet-L ao. m artie va avea loc prim ul tu r de m ai greu să-şi realizeze plan u şi-au luat angajamente pentru mări
I.enin „P en tru întărirea păcii ilor dintre m işcarea partizanilor R. P . D. G oreene, N am Ir, în Im perialiştii am erican i trim it în scrutin al alegerilor m unicipale), rea productivităţii muncii, folosirea re
Între popoare", vicepreşedintă a păcii şi m işcarea de eliberare care se spune că guvernul R .P.D . Laos personal m ilitar, introduc ro stin d o cu v în ta re la m itin g u l rile. zervelor interne de producţie, econo
C onsiliului A fondial al Păcii. naţională. G oreene apreciază ca o sfidare acolo m ari cantităţi de arm a care a av u t loc în su b u rb ia p a Expunînd program ul partidu misirea de materii prime şi materiale.
la a d resa păcii în In d o ch in a şi m ent. S tatele U nite depun to a riziană Ivry sur Seine. Muncitorii se angajează de asemenea
In cadrul şedinţei au luat cu- ? in A sia de su d -est recen ta d e te eforturile pentru a transform a lui co m u n ist, M au ric e T h o rez a să-şi ridice în permanenţă nivelul de
vîntul Isabelle B lum e (B elgia), claraţie a prim ului m inistru al L aosul într-o bază m ilitară a- P artidul de guvernăm înt — cultură generală, să ia parte activă la
Ilya E hrenburg (U .R .S .S .), M o M O SC O V A 23 (A gerpres). — guvernului regal al Laosului, g resiv ă a lor. N u în cap e în d o U. N. R. („U niunea pentru apă d ec larat că acest p ro g ra m îşi viaţa socială, să înveţe, să trăiască şi
h a m m e d K am e.l EI B in dări T A S S tra n sm ite : L a 21 feb ru a Fui S an an ik o n e, cu p riv ire la ială că declaraţia provocatoare ra rea noii rep u b lici“ ), a sp u s propune ca sarcină prim ordială să lucreze ca adevăraţi comunişti.
(R .A .U .) — vicepreşedinţi ai rie, Ia P rezid iu l A cadem iei de refuzul de a respecta acordul de a lui S a n a n ik o n e în le g ă tu ră cu A daurice Thorez, a d eclarat că lupta pentru .drepturile şi liber
C onsiliului M ondial al Păcii. Ş tiinţe a U .R .S.S . a av u t loc o la G en ev a cu p riv ire la L ao s. încetarea îndeplinirii acordurilor intenţionează să pună m îna pe tăţile dem ocratice, pentru drep
întîlnire între savanţii sovietici de la G eneva cu privire ia L aos consiliile m unicipale în care con turile m uncipalităţilor care sînt
A u m ai luat apoi cuvîntul şi p articip an ţii Ia sesiu n ea B i F aptele arată, se spune în d e a fost făcută din ordinul im peria duc com uniştii. In realitate însă am eninţate de reform ele efectu
m em bri ai B iroului C onsiliului roului C onsiliului M ondial al claraţie, că contrar afirm aţiilor liştilor am ericani. acest plan am eninţă şi consiliile ate de guvern.
M ondial al Păcii, precum şi re Păcii. Intîlnirea a fost consa lui S an an ik o n e m u lte p u n cte ale m unicipale conduse de socialişti,
prezentanţi ai m işcărilor naţio crată m em oriei m arelui savant acordului de la G eneva pentru G u v e rn u l R . P . D . G o reen e şi radicali şi m em bri ai M .R .P.
n ale ale p artizan ilo r păcii şi ale francez şi luptător pentru pace, L aos n-au fost îndeplinite sau poporul coreean, se sp u n e în d e M aurice Thorez a am intit că g u
altor organizaţii care luptă pen Frederic foliot-C urie. claraţie, condam nă cu hotărîre vernul a extins chiar asupra o-
tru pace. bruarie erau şom eri aproxim ativ am estecul im perialiştilor am eri raşelor m ari aplicarea sistem u
A leksandr N esm eianov, preşe 30 la su tă din n u m ă ru l total al cani în treburile interne ale h a lui re a c ţio n a r d e v o t m a jo rita r
Subliniind creşterea im portan dintele A cadem iei de Ştiinţe a m uncitorilor constructori din osului şi protestează îm potriva care a perm is deja partidului
tă a forţelor iubitoare de pace, U .R .S.S., a salutat călduros pe R. F. G erm ană, adică aproape acţiunilor provocatoare ale g u LJ.N.R. să d isp u n ă de 200 m a n
vorbitorii au a ră ta t in cuvîntările particip an ţii la sesiu n ea B iroului (>00.000 de p erso an e. vernului regal al Laosului care d ate în p arlam en t, deşi acest
lor necesitatea întăririi co n tac C onsiliului M ondial al Păcii. caută, aţîţat de im perialiştii a- partid a obţinut cu 300.000 vo
telor cu diferite organizaţii de B U D A P E S T A . — In seara zi m ericani, să denunţe unilateral turi m ai puţin decît partidul co
cesitatea recunoaşterii R epubli lei d e 21 feb ru arie s-a în to rs la acordurile de la G eneva. m unist, care deţine în p arlam en t
B ER L IN . — D upă cum rela B u d ap esta venind de la P rag a, doar 10 m andate. A şadar, p ar
tidul U. N. R. m izează din nou
pe sistem ul electoral fraudulos.
M aurice Thorez a subliniat că
alegerile m unicipale se vor des
tează agenţia A D N , populaţia cii P o p u lare C hineze. Janos R adar, prim -secretar al T r a g e r e s p e c s a ’ă L - o io - C e n tr a l
O TTA W A . — P rim ul m inistru C.C. al P .M .S .U ., care a făcu t o
din d o u ă co m u n e din reg iu n ea v iz ită d.e p rie te n ie în C e h o s lo v a r V ineri 27 feb ru arie are loc o tra g e re specială, a M ărţişo - J
D illem burg (H essen) a respins a! C anadei, John D iefenbacker, a cia.
zererea autorităţilor R. F. G. de an u n ţat "ă forţele arm ate ale C a t rului, u n d e se p ot o bţine, pe lin g ă prem ii în bani, şi prem ii în J
a pune la dispoziţie pentru ne- n a d e i v o r fi în z e s tra te cu a rm e SO FIA . — La 20 februarie a
i'oile a rm a te i v e st-g e rm a n e dife nucleare, cu m p ărate din S.U .A . av u t loc la S ofia a d u n a re a ac muncitoare din ţările capitaliste l obiecte ca : m otociclete cu ataş S im son A w o, d o rm ito are şi stu- ?
rit« teren u ri. P rin tre altele c o n tivului de partid din oraşul S o
siliul com unal din L an g en au b ach B E R L IN . — R eferin d u -se la fia. In cad ru l ad u n ării a luat RAPORTUL O.I.M. f diouri com piecte, frigidere S a ra to v şi P inguin, ap a ra te de radio l
s-a p ro n u n ţat în u n an im itate date publicate de M inisterul C on cuvîntul T odor Jivkov, prim -se
I S t a s s f u r t ş i O p e r e t a , m a ş i n i e l e c t r i c e d e s p ă l a t r u f e , c e a s u r i d e -j
, m înă T ellus etc. ;
.__7-— t V
îm potriva plan u rilo r M in isteru strucţiei de locuinţe al R .F.G ., cretar al C .C . al P . C. B ulgar, G E N E V A 23 (A g eT p res).’ — lan d a —- 8,3 Ia sută, P rocentul M IE R C U R I, 2 5 FEB R U A R IE . 1 9 5 9
lui de R ăzb o i c a re u rm ă re sc să ziarul „N eues D eutschland“ re ca re a v o rb it d esp re lu crările şi O rganizaţia Internaţională a cel m ai ridicat s-a în re g istrat în O e clne! ce
obţină un m are teren pentru e- latează că la sfîrşitul lunii ia hotărîrile celui de-aî X X I-lea M uncii — O .I.M . — a dat publi D a n e m a rc a — 17,4 la sută,
xerciţiile subunităţilor B undes- n u arie şi la în cep u tu l lunii îe- C ongres extraordinar al P.G .U .S cităţii un raport asu p ra situaţiei P o rto -R ic o — 16,6 la su tă şi DEVA: C răiasa de gheaţă; PETRO .lan Husz; ILiA Şcoala părinţilor; SI-
w ehrului can to n ate la D illem - clasei m uncitoare, în care se a- B elgia 12 la su tă. G hiar şi în ŞANI: Tliil Buhoglindă; O RA ŞTIE: MERIA: Comoara căpitanului Mar-
burg. R eprezentanţii co m u n ei. ROA4A 23 (A gerpres;. — O a In oraşul R izóla (provincia rată că în cursul anului 1958 Suedia, unde condiţiile sînt con Bomba; HAŢEG: S-au cunoscut tu to tensz; TEIUŞ: Clinele grănicerului;
m enii m uncii italieni continuă C orssote) la 20 februarie au m uncitorii din ţările capitaliste siderate „stabile“, procentul şo ţii; SEBEŞ: Isprăvile cîrlionţatului; APOLDU DE SUS: Startul tinereţii;
L angenaubach au declarat că lupta îm p o triv a concedierilor şi fost în g rev ă 600 de m in eri în au av u t m u lt de suferit din ca u m ajului a fost de 3,3 la sută. ALBA IU L IA : Fiii m u n ţilor: Noile a- ZLATNA: Gloria Balticii; BARU MA
a şom ajului. In provincia R ovino sem n de protest îm potriva hotă- za şom ajului. venturî ale motanului încălţat; BRAD: RE: Semne particulare; LONEA: Ce'
nici pe viitor nu vor face co n se află în g rev ă 70.000 de m u n rîrii tru stu lu i „M o n tecatin i“ de In ra p o rt se specifică că în trei din pădure.
cesii în această problem ă. citori agricoli care cer ad o p ta a închide întreprinderea şi a In raport, care se bazează pe S.U .A . din decem brie 1957 pînă
rea unei legi noi p entru a pune concedia, perso n alu l.’ G reva a datele statistice furnizate de ţă in decem brie 1958 n u m ă ru l şo Ä »0
PA R IS . — In F ranţa conti capăt sam avolniciilor proprietari fost sprijinită de întreaga popu rile m em b re ale 0.I.M ., se sp u m erilor a crescut de la 3.374.000
n u ă s ă se m a j o r e z e p r e ţ u r i l e l a lor de păm înt. In unele locuri laţie a oraşului. G ontinuă de a- ne : „P rin tre cele 29 de ţări p en la 4 .1 0 8 .0 0 0 ; în A n g lia el a PROGRAMUL1 I: 6.25 Jocuri pqpu- PROGRAMUL' I I : 14.07 AAelodii
au av u t loc ciocniri între m u n sem enea greva m uncitorilor de tru care există date recente asu crescut de la 372.000 la 571.000. lare romîneşti; 7.30 Muzică uşoară or populare romîneşti; 14.30 Concert de
alim ente. P otrivit unui com u citorii ag rico li şi. poliţie. l a f a b r i c a ‘d e c i m e n t „ S t a l c e m e n - pra şom ajului, în 22 s-a constatai chestrală; 9.00 Muzică de estradă; 11,03 prînz; 16.15 Program pentru iubitorii
nicat al Institutului N aţional de ti“ din G ivita V eechia, care cer un num ăr m ai m are de şom eri R ap o rtu l n u c o n sa c ră d ecît cî- Fololorul în prelucrarea compozitorilor muzicii populare romîneşti; 17.30 Mu
S tatistică şi de cercetări econo In tr-o .serie de co m u n e din rep rim irea la lucru a u nui n u spre sfîrşitul an u lu i 1958 decîi noştri; 1 2 .0 0 „înfloreşte ţara mea“ — zică uşoară; 18.30 Muzică vocală şi
provincia Sien au av u t loc la 20 m ăr de 68 de m uncitori conce în u rm ă eu un a n “. R aportul a- leva p arag rafe situaţiei din U n i emisiune de cîntece; 12,35 Muzică u- instrum entală; 19.00 Teatru la micro
m ice, în să p tă m în a de la 7 la februarie dem onstraţii ale şom e diaţi. d au g ă că unele ţări „erau deja şoară; 13.05 Suită din băietul „Lacul fon: „Garagialc în vremea lui“ ; 21.15
14 februarie a avut loc o nouă rilor, care cereau de lucru. îm povărate cu un. m are num ăr unea S ovietică şi ţărilor socia lebedelor“ ; 14.00 Muzică de estradă; Concert de muzică populară romîneas-
m a jo rare a preţurilor la 15 ti 15.10 Muzică; 16.15 Vorbeşte Mosco că; 21.40 Gîntarea Romîniei; 23.15 Con
puri de produse alim entare în de şom eri încă din anul 1957“ . liste din E uropa. „In 1958, spune cert de noapte.
va; 16.45 Cîntece marinăreşti; 18.00
tre care, carne, lactate, ouă, le L a sfîrşitul anului 1958 p ro r a p o r t u l , p r o d u c ţ i a i n d u s t r i a l ă 'a BULETINE DE Ş TIR I: 5,00;: 6 .0 0 ;
„In slujba patriei“; 19.35 Cîntece hai 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17.00 ;
g u m e şi fructe. centul şo m aju lu i era în S .U .A . crescu t în m od apreciabil în to a 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro-
T O K IO . — Prim ul m inistru al duceşti; 19.52 „No-apte bună, copii“ ; gramul !) ; 14,00: 16,00; 18,00; 2 1 ,0 0 ;
de 6 Ia su tă, G erm an ia o ccid en te aceste ţă ri“ şi a d a u g ă că în 23,00 (programul II).
N oii Z eelan d e, c a re se află Ia 21.00 Şcoala şi viaţa; 22.45 Muzică
Tokio într-o vizită oficială, a fă ta lă — 4 la su tă, G a n a d a — 7,6 aceste ţări s-a înregistrat de a-
cut o declaraţie cu privire la ne- populară romîncască
la sută, Italia — 8,5 la sută, Ir- sem enea o.creştere a num ărului
b raţelo r de m u n c ă folosite în
producţie.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 18S: ISO; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale Qon a : .* a •