Page 81 - 1959-02
P. 81

Comitetului Central al P.M.R.PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI

                                                                                                                                                                                                                                     tovarăşul ui Gheorghe Gheorghiu-Dej

                                                                                                                                                                                                                                Consiliului de Miniştri al R. P. Rome

m Ë S M a ORCANALCOMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARAŞl ALSFĂTUIUI POPULAR REGIONAt l                                                                                                                                                        tovarăşului Ghivu Stoica’

                                                                                                                                                                                                                                In numele tuturor studenţilor din litic, profesional, . cultural, social şi culturii, vom depune şl mai multe

                                                                                                                                                                                                                                Republica Populară Romînă, . noi, de­ sportiv. Raportăm cu mîndrie parti­ eforturi pentru însuşirea şi propagarea

LAnul Xi Nr. 1300                                                        Miercuri 25 februarie 1959                                                                                 4 pagini 20 bani                            | legaţii la cea de-a II-a Conferinţă pe dului şi guvernului despre rezultatele marxism-leninismului.
                                                                                                                                                                                                                                ţară a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor tot mai bune la învăţătură, expresie a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Asociaţiile noastre vor desfăşura o

                                                                                                                                                                                                                                din R. P. Romînă,,;ne exprimăm senti­ creşterii conştiinţei politice şi a răs­ luptă hotărîtă şi perseverentă împotri­

FURNALIŞTII                                                                                                                                                                                                                     mentele n o a stre -d e dragoste şi recu­   punderii studenţilor faţă de însuşirea         va oricăror manifestări ale ideologiei
                                                                                                                                                                                                                                noştinţă faţă de Comitetul Central al       ştiinţei şl tehnicii celei mai înaintate,      burgheze, împotriva idealismului, îm­
au obţinut cel mai                                                                                                                                                                                                              P. M. R. şi Consiliul de Miniştri, faţă     a luminoasei învăţături marxist-leniniste.     potriva moralei putrede burgheze.
                                                                                                                                                                                                                                de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
                                                                                                                                                                                                                                                                               Noi sîntem conştienţi de faptul că             Ne angajăm să luptăm cu perseve­

     înalt indice                                                                                                                                                                                              i—'/—u—‘r        pentru grija părintească pe care o          toate succesele obţinute le datorăm            renţă pentru a aplica în viaţă îndru­
                                                                                                                                                                                                                                poartă tineretului, studenţimii noastre,    conducerii de către partid — princi­           mările partidului, de a întări continuu
     de utilizare                                   L Cu fiecare zi ce trece se înalţă tot inai su s construcţiilem arilorg ig a n ţi sideru rgici aiH unedoarei. O am enii, >                                                  pregătirii şi educaţiei sale, pentru cu­    piul leninist care călăuzeşte întreaga         frăţia studenţilor romîni cu cel ai na­
                                                                                                                                                                                                                                vintele calde şi îndrumările preţioase      noastră activitate, garanţia creşterii şi      ţionalităţilor conlocuitoare, a învăţa şl
   Angajamentele luate de si-                       [ făuritorii acestor construcţii, sînt m in ări de m unca lor.                                                                                                         ^    adresate studenţimii noastre, care con­     întăririi asociaţiilor studenţeşti, îm­        munci împreună, a desfăşura laolaltă
derurgiştii hunedoreni prin che­                    [. I N C L I Ş E U : U n a s p e c t e x te r io r a l d e p o z itu lu i in te r m e d ia r a lla m in o r u lu i d e 1.000 m m . ş i        h a la la m in o r u lu i -j  stituie pentru asociaţiile studenţilor un   bunătăţirii continue a muncii noastre.         activităţi culturale şi obşteşti: uniţi
marea la întrecere lansată că­                                                                                                                                                                                                  îndreptar în întreaga 1 or activitate de                                                   să dăm o ripostă hotărîtă oricăror
                                                    de 650 m m.                                                                                                                                                           1     viitor, un plan concret de muncă ş i '         Ne angajăm solemn î n , faţa Comi­          manifestări naţionallst-şovine şi umăr
tre colectivul Combinatului me­                                                                                                                                                                                                 luptă.                                      tetului Central al partidului şi a gu­         la umăr să participăm activ la mă­
talurgic Reşiţa, a însufleţit co­                   J iJ u ) U u / iJ » J iJ uJ U wJ vJ U lJ U U wJ U » J u / iJ u —'y—ty—>>—/ •—lu /U i_OI—^w/ u-J w-V-,—/wJ»— 'c-/i— '•—><—/w /U U » .J u 'U                                                                              vernului să depunem toate eforturile,          reaţa operă de construire a socialis­
lectivele de muncă ale secţii­                                                                                                                                                                                                     Sîntem recunoscători partidului şi       întregul entuziasm care ne caracteri­          mului în scumpa noastră patrie —
lor C.S.H.                                          Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate                                                                                                                                    poporului muncitor pentru viaţa noas­       zează, pentru a traduce în viaţă în­           Republica Populară Romînă.
                                                                                                                                                                                                                                tră nouă, pentru condiţiile tot mai         drumările preţioase ale partidului, pen­
   La furnalele 1—4 întrecerea                                                                                                                                                                                                  bune de studiu şi trai, pentru faptul       tru o legătură mai strînsă a învăţă­              Credincioşi nobilelor idei ale inter­
ce se desfăşoară este axată pe                                                                                                                                                                                                  că astăzi nouă, [iilor de muncitori, ţă­    turii şi activităţii noastre ştiinţifice cit   naţionalismului proletar, vom întări
sporirea necontenită a indice­                                                                                                                                                                                                  rani muncitori şi intelectuali, regimul     viaţa, cu producţia, cu cerinţele in­          continuu prietenia frăţească cu tine­
                                                                                                                                                                                                                                de democraţie populară ne-a deschis         dustriei, agriculturii şi culturii socia­      retul şi studenţii marii Uniuni Sovieti­
lui de utilizare al volumului                                                                                                                                                                                                   larg porţile institutelor de îrivăţămint    liste în plină dezvoltare, pentru a ne         ce, a! Chinei populare şi ai celorlalte
util al agregatelor — mijloc si­                                                                                                                                                                                                superior şi ne-a creat toate condiţiile     insuşi temeinice cunoştinţe de specia­         ţări socialiste; în acelaşi timp ne
gur de sporire a producţiei de                                                                                                                                                                                                  pentru a ne însuşi ştiinţa şi cultura       litate, a deveni ingineri metalurgişti,        reafirmăm hotărîrea noasfră de a în­
fontă.                                                                                                                                                                                                                          înaintată, pentru a deveni cadre pre­       chimişti şi energeticleni pricepuţi în         tări şi dezvolta colaborarea cu toate
                                                                                                                                                                                                                                gătite — participanţi activi la opera       marile uzine şi combinate ale soda?            organizaţiile studenţeşti care militea­
   Astfel, în zilele de 17 şi 18                                                                                                                                                                                                de construire a socialismului.              lismului, constructori harnici pe m a­         ză pentru pace şl progres.
februarie, furnaliştii secţiei fur­                                                                                                                                                                                                                                         rile . şantiere ale păcii, agronomi în-
nale 1—4 au obţinut un vîrf                                                                                                                                                                                                        Pentru noi, tineretul studios, nu        demînatici pe ogoarele înfrăţite de pe            Asigurăm partidul şi guvernul, Co­
de producţie record. Intrecîn-                                                                                                                                                                                                  există ideal mai înalt şi mai măreţ         întinsul patriei, educatori talentaţi ai       mitetul Central al partidului, in frun­
du-se pe ei, în ziua de 23 fe­                                                                                                                                                                                                  decît acela de a ne închina toate for­      viitoarelor generaţii.                         te cu tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, că
bruarie furnaliştii acestei sec­                                                                                                                                                                                                ţele, întreaga noastră viaţă poporului                                                     vom dărui tot entuziasmul ' tinereţii,
                                                                                                                                                                                                                                muncitor, cauzei partidului, a ' con­          Conştienţi de marea însemnătate a           puterea noastră d e ' muncă, toată pri­
ţii au elaborat peste planul zi­                                                                                                                                                                                                struirii socialismului şi comunismului.     învăţăturii marxist-leniniste . în pregă­      ceperea, talentul şi cunoştinţele noas­
lei 136 tone fontă, ceeea ce re­                                                                                                                                                                                                                                            tirea m ultilaterală şi formarea inte­         tre cauzei măreţe a construirii socia­
prezintă o depăşire cu mult a                                                                                                                                                                                                      In cei doi ani de existenţă, asocia­     lectualului de tip nou, de faptul că nu­       lismului în ţara noastră, cauzei vic­
vechiului record.                                                                                                                                                                                                                                                                                                          toriei păcii.
                                                                                                                                                                                                                                ţiile studenţilor, conduse de partid şi     mai gîndirea eliberată de prejudecăţi,
   De la începutul lunii februa­                                                                                                                                                                                                                                                                                              Trăiască Partidâi Muncitoresc Ro-
rie şi pînă in ziua de 24 (ora                                                                                                                                                                                                  îndrumate nemijlocit de Uniunea Ti­         gîndirea bazată pe concepţia materia-          m în!
12), furnaliştii au produs pes­
te plan 500 tone fontă.                                                                                                                                                                                                         neretului Muncitor, desfăşurînd o           list-dialectică deschide drum larg că­           Trăiască scumpa noastră patrie '—
                                                                                                                                                                                                                                                                            tre un nestăvilit progres al ştiinţei şi       Republica Populară Romînă 1
                       —O—                                                                                                                                                                                                      largă muncă de masă, au obţinut suc­

                                                                                                                                                                                                                                cese însemnate pe tărîm eduoativ-po-

Patriei mai mult oţel Pe locul denumit „Cureche“, lui o recoltă cit mai bogată, co­ lari, am aplicaţi praşila l-a --                                                                                                                        D E C L A R A Ţ IA
                                           noi, colectiviştii din Simeria lectiviştii .noştri au efectuat cu uşoară şi ea, cu multă grijă
                                           Veche, ¦am avut în anul trecut grijă lucrările de pregătire şi căci nu toii lăstarii se observau

  In întrecerea cu tovarăşii                        10 ha. cultivate cu cartofi de de întreţinere.                                                                                  bine.
lor reşiţeni, topitorii pri­                                                                                                                                                          Cînd. lăstarii au avut cîte două
m ei oţelării M artin din                           toamnă, de soiul Săpunar. Pe 8                                          In toamna anului 1957, tere­
C om binatul siderurgic H u­                        dintre acesie 10 ha. am obţinut                                       nul a fost arat adine, cu ajuto­                          Conferinţei nationale a Uniunii Asociaţiilor Studenţilorpînă la patru frunze, s-a aplicat
nedoara înregistrează noi                           peste 240 tone cartofi — ceea                                         rul tractoarelor S.M.T. Orăştie.                          a 11-a praşilă, aceasta fiind e-
succese.                                            ce înseamnă in medie 30.000 kg.                                       Plantatul cartofilor- la circa 10-                        fectuatâ mai adine ca !prima.               din Republica Populară Romînă
                                                                                                                          15 cm. în sol, l-am efectuat pe
  D e Ia începutul an u lu i şi                     la ha. De pe celelalte două ha.,                                                                                                  Concomitent cu praşila a II-a
pînă acum , oţelării au ela­                        am obţinut numai cîte 17.000                                          la.sfîrşitul lunii martie, cînd în­
borat . 330 şarje . rapide.                         kg. cartofi la ha. şi aceasta, din                                    că pămintul avea o umiditate                              şi a IIl-a s-a efectuat şi tn-uşu- cu privire la colaborarea Internaţională a studenţilor în lupta pentru pace
C um este şi firesc, scu rta­                                                                                             mare,. lăsind o distanţă între                            roitul cartofilor.
rea duratei de elaborare, a                         vina noastră, căci acea supra­                                        rînduri de 40160 .cm. Tempera­                              Apoi, o vreme am fost ocu­                Conferinţa Naţională a Uniunii              lioarie de oameni din numeroase ţări              Idealurile, noastre, ale studenţilor,
dus la sp o rirea producţiei                        faţă nu a fost debit foarte pu­                                                                                                                                                                                         sînt lipsiţi def' mijloacele necesare          de a ne aduce contribuţia la dezvol­
de oţel. In perioada de la 1                        ţin îngrăşată în toamnă. Noi. nu                                      tura solului se ridicase tri acel                         paţi cu recoltatul griului şi în­ Asociaţiilor Studenţilor din R. P. Ro­                existenţei.                                    tarea culturii şi ştiinţei, pe oare să
Ia 23 februarie, la oţelăria                        am ţinut seama de faptul că pe                                        timp la 3-4 grade Celsius.                                tre timp au crescut burui'bjgj^ !!!m!j"înă, oare şiră desfăşurat lucrările                                                             le punem în slujba buna şţătii popoa­
M artin nr. 1 s-au produs                                                                                                                                                                                                       zilele de 19—22 februarie 1959 Ia                                                          relor, pot fi înfăptuite numai în con­
peste sarcinile de plan                                                                                                                                                             printre cartofi. Imediat dupăpre-                                                          Chemăm colegii noştri din " % te            diţiile existenţei păcii.
1.500 to n e de oţel.                                                                                                                                                               coltarea griului ne-am făcut Bucureşti, . consideră că problema                         ţările ca, alături de, forţele care luptă
                                                    acele două hectare a fost culti­ După plantare, cartofii.au fost                                                                                                            cea mai arzătoare pentru organiza­          pentru pace,, să ceară: .                         Să ne unim forţele indiferent de
  D e la încep u tu l anului şi                                                                                                                                                     timp şi am plivit cartofii.                                                                                                            naţionalitate, de convingeri politice,
pîn ă la aceeaşi d ată oţela-                       vată sfeclă de zahăr în anul acoperiţi cu pămînt. La circa                                                                      Rezultatele noastre — obţinu­ ţiile studenţeşti din : întreaga lume                                                                    de credinţe religioase, pentru a face
rii acestei secţii au elabo­                                                                                                                                                                                                                                                —• încetarea imediată a cursei înar­           ca universităţile din toate ţările să
rat peste sarcinile de plan                         1957 — cultură premergătoare 7-8 zile în timpul nopţii, a pio­                                                                  te in urma culturii cartofilor — este dezvoltarea înţelegerii şi cola­                                                                 devină instituţii ale păcii, puternice
4.754 tone de otel.                                                                                                                                                                                                                                                         mărilor J      ! ;i-                           cetăţi de luptă împotriva forţelor a-.,
                                                                                                                                                                                    au fost oarecum mulţumitoare. borării >între ele, unirea eforturilor                                                                   gresive, împotriva duşmanilor civi­
                                                    na prea indicată pentru cartofi:                                      uat P ^in- (Săsind timPul Pr i e l '                      De aceea pe un trimestru am lor în lupta *pentru pace. ;                                — dezarm lrea? '                               lizaţiei.
                                                    Celealte 8 ha. au fost cultivate                                      mc, în dimineaţa imediat ur­
                                                    în anul 1957 cu lucernă — cul­                                        mătoare, colectiviştii noştri au                          reuşit să Vnparţim colectiviştilor In menţinerea şi întărirea păcii ' sînt              — interzicerea şh distrugerea stocu­              Considerăm că acţiunea' pentru
                                                    tură ce s-a dovedit a fi foarte                                       aplicat lotului cu cartofi o grapă                                                                                                                                                               consolidarea’ păcii constituie o plat­
                                                                                                                          uşoară.                                                   la zi-muncă cîte 7 kg. cartofi. vital interesate popoarele lumii, în­                   rilor de arme nucleare şi termonu­             formă de unire pentru realizarea
                                                                                                                                                                                    Am: mai vîndut şi statului vreo treaga tînără generaţie.                                                                               unor acţiuni comune ale tuturor .or­
                                                                                                                                                                                                                                                                            cleare;    ¦'                                  ganizaţiilor studenţeşti, de înlătu­

                                                    bună premergătoare cartofului. Cînd din tuberculi au apărut                                                                     15 tone şi ne-au mai rămas car­ Sute de milioane de oameni, în­                            — lichidarea' bazelor militare de
                                                                                                                                                                                                                                                                            pe teritoriile altor state.'
                                                    Luptind să smulgă pămîntu- la suprafaţa solului primii lăs-                                                                     tofi suficienfi atit !pentru .viitoa­ treaga omenire progresistă, popoa­

                                                    - - - - - - - - - - - - - - - - g rs s a s -------------------------                                                            rele iplantări cit şi pentru hrana rele din ţările socialiste, popoarele                ' Fondurile şi mijloacele materiale

                                                                                                                                                                                    celor 67 porci ce-i avem la în­ ţărilor oare . şi-au dobîndit recent in­                utilizate în prezent pentru înarmare

Viaţănouă                                                                                                                                                                           grăşat.                                     dependenţa naţională, masele mun­           să fie folosite p en tru :                j

                                                                                                                                                                                    Pe noi nu ne-a mulţumit to­ citoare de pretutindeni se ridică ou                        — creşterea bună stării-popoarelor;

                                                                                                                                                                                    tuşi, pe deplin, jjroducţia de car­ hotărîre pentru coexistenţa paşnică                 — dezvoltarea industriei- şi. agri­ rare a piedicilor oare există în ca­

                                                                                                                                                                                    tofi obţinută. Dacă iarovizam între state cu sisteme sociale dife­ culturii, construirea :,de şcoli şi uni­ lea colaborării în mişcarea mondială
                                                                                                                                                                                    cartofii înainte de plantare, ob­ rite, pentru rezolvarea problemelor versităţi, cămine şi cantine, labora­ studenţească.
PE VALEA c a i an u l u i                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Sprijinim din toată ini.m3 iniţiati­
                                                                                                                                                                                    ţineam cu 'siguranţă o recoltă litigioase dintre state pe calea trata­ toare . şi spitale, dezvoltarea ştiinţei

                                                                                                                                                                                    şi mai mare. Dar n-am făcut a- tivelor, pentru i pace.                                  şi culturii, ajutorarea ţărilor • slab va U.I.S. de a convoca o Conferim,

   F estivitatea încă nu începuse. Gru­             hei,', ce treabă fain ă o să m ăi fa­                                 ru l „p e ste \ d e a l" .. îm p r e u n ă cu co­         cest lucru, l i vom face insă. De              Au trecut aproape 14 -ari i de la sfîr-  dezvoltate, lichidarea        ruşinoasei       ţa internaţională a studenţilor pen­
puri d e săteni, adunaţi în jurul şco­                                                                                                                                              aceea am luat măsurile necesare             şitul celui de-al doilea război mon­        plăgi a analfabetismului,     şomajului        tru pace. Studenţii noştri, alături de
lii, discutau cu înflăcărare. Pe chi­                                                                                     m u n is tu l A u rel ' T rif, ¦ a ¦a d u s ¦m im a i                                                 dial, rănile lăsate de acesta’ nu s-au      şi mizeriei 'î n acele părţi  ale- lumii       întregul tineret se pregătesc pentru
purile lor se în trezărea bucuria unei                                                                                                                                              în acest an pentru iardvizarea a            vindecat încă, şi din nou cercurile         unde acestea mai bîntuie.                      a-şi aduce contribuţia la succesul
victorii obţinute după o m uncă încor­              cem cu. forţele acestea întrunite în                                  intr-o singură zi 12 • cereri de rîn­                     peste 20.000 kg. cartofi pe care            agresive imperialiste ameninţă pacea                                                       celui de-al V ll-Iea Festival mondial
dată. D easupra lor, stcguleţele m ulti­                                                                                  sc r ie r e . A se m e n e a ¦l u i '. a m u n c it ) şi                                              propriilor lor popoare • şi a întregii                                                     al tineretului şi !studenţilor de la
colore fluturau în adierea vîhtului                 gospodăria, colectivă! V edeţi  voi                                   S abin M anea, .care : to t: ' tim pul a                  ii vom planta pe circa 10 ha.               lumi.                                                                                      Viena. Ne exprimăm speranţa că
prim ăvăratec. De aici, de pe dîm bul                                                                                     !Ost' alătu ri de npLv ş i ne-a ajutat.                   din lotul „Berc” — cum îl nu­                                                                                                          studenţii din toată lumea vor par­
şcolii, în vîrtiiele fanfarei ţărăneşti             holdele din V alea M ureşului? Ş tiţi                                 După o m uncă susţinută, el a reu­                        mim, noi. In toamnă, „Berc“-ul                 Ne- adresăm studenţilor d in . Euro­        Energia atomică, descoperirile epo­         ticipa şi vor, aduce contribuţia lor la
pluteau pînă hăt departe, spre m alu­                                                                                                                                               a fost arat adine şi îngrăşat 'cu           pa . şi din întreaga lume _care iubesc      cale contemporane să- fie puse îq              succesul acestor manifestări închi­
rile M ureşului. Ca porn it dintr-u n re­           fiec a re c ită p a g u b ă ne a d u ce apa.                                                                                    peste 20 tone gunoi de grajd la ha.         pacea să-şi unească forţele lor, să-şi                                                     nate cauzei colaborării, şi prieteniei
sort, un bătrînel cu căciula trasă pe                                                                                                                                                                                           ridice glasul împotriva cursei înare                                                       dintre tineretul şi studenţii din în­
sprinceană, nu se m ai putu stăpîni.                n ăvălin d peste sem ănături. P înă a-                                                                                             Practica anilor trecuţi ne-a             mărilor, împotriva războiului rece.         s lu jb a . dezvoltării ştiinţei şi tehnicii,  treaga lume.
Bucuria zilei, a sărbătorii m ari pe                                                                                                                                                învăţat ce avem de făcut şi sîn­
care o aşteptase, îl îndem nă la un                 cum ,- muncind. îm p ră ştia ţi, n -am fo st                                                                                    tem hotărîţi ca în acest an să                 Fonduri şi mijloace materiale imen­      pentru producerea bunurilor mate­                 Studenţi din toate ţările lumii,
„pont" tin eresc, de care nu m ai ju­                                                                                                                                               obţinem, o recoltă şi mai mare              se se .cheltuiesc pentru producerea                                                        colegi, să ne unim eforturile pentru
                                                    în stare să punem sta vilă apei. Să                                   şit să-l lăm urească şi pe N icodim                       de cartofi.                                                                             riale ale societăţii, pentru- ridicarea

                                                    poftească şi să încerce ea în viitor                                  P o d e le a m i, a ¦c ă ru i c e r e re a d e p u s -0                       IOAN BIRCEANU                                                       bună stării omenirii. -

                                                    să-şi facă de cap. Se va izbi de di­                                  chiar aseară. Le m ulţu m im şi - lui                                                                                                             Conferinţa ' noastră îşi exprimă so­

                                                    gu l pe care-l vom ridica noi colec-                                  M iron . Roşu .şi Sofiei A rdelean din

                                                    liniştii, se va scurge prin şanţurile                                 activu l fără d e . p a rtid , care, pe lîn-                                                                                                      lidaritatea cu lupta eroică • a popoa­
                                                    pe care to t noi, cei m u lţi ş i ' uniţi,
                                                                                                                          g ă faptul că au [ost printre prim ii                                                                                                             relor, -a-tineretului şi studenţilor din

                                                    le vom săpa.                                                          înscrişi în moleciivă, au lă m u r it. şi                 preşedintele G.Â.C. „Ogor nou" armamentului şi mijloacelor de ex­ colonii pentru .. libertate şi indepen­ a apăra acest bun de preţ al ome­

                                                    ' — U ite colo, în m arginea satu­                                    pe a lţi cetăţeni pentru a depune                                       Simeria Veche                 terminare în masă, în timp ce mi- denţă naţională.                                         nirii — pacea — pentru a păstra

                                                    lui, ne vom constru i grajdul.' P ia ­                                cererile. . .  '             /                                                                                                                                                                   .comorile culturii şi civilizaţiei ome­

case de m ult.                                      tră şi cărăm idă avem . A vem şi pes­                                    D area de seam ă p rezen ta tă în a-                                                                                                                                                          nirii. Să răsune pe toate meridianele
                                                    te 40 de vite pe care le vom a dă­                                    dudare de către 1 io v. A urel M aier,                                                                                                                                                           vocea noastră unită pentru pace,
   — Aşa, m ă i A ro a n e, a r d e -i cu jo c ,    p o sti în 'g ra jd u l nou. O să-! facem                             preşedintele gospodăriei agricole co--                                                                                                                                                           pentru coexistenţă paşnică, pentru
                                                    m are şi frum os fiindcă fondul de                                                                                                                                                                                                                                     rezolvarea pe cale •paşnică a tuturor
zi-i de la inim ă, că sărbătoare ca                                                                                       lective „V alea C ăianului“ d in Be­

a sta n-a m ai fo st în satu l B ejan —

îl îndem n au pe baci A ron B anc ci- b a ză al c o lectivei se va m ări an ja n ,'a sco s în relief m un ca dep u să                                                                                                                                                                                                      problemelor litigioase.

leva fem ei adunate pe lin gă m uzică,              -de an.                                                               şi de- alţi cetăţen i din ?sat pentru
   Ş i m oşul, cu m u staţa căruntă, nu                                                                                   constituirea gospodăriei . colective. In
                                                    Cel cate vorbea de data aceasta                                                                                                                                                                                                                                           Trăiască tineretul studios luptător
se lăsa de fel. în tin erise şi el, odată                                                                                 fruntea acţiunilor s-au situ at comu-                                                                                                                                                            pentru pace 1
cu întregul sat, cu cele 102 de fam i­              e r a ' com unistul A urel Trifu. D in spu ­                          n iştii Ioan C rişan, Aron Părăoan,
lii in trate în colectivă.                                                                                                Sabin Trif, A vram C tnda şi alţii,                                                                                                                                                                 Trăiască pacea şi înţelegerea între
                                                    sele lui, cei din ju r în trezăreau ca­                                ca re p r in e x e m p lu l lo r p e r s o n a l au.        Lăcătuşul Romu-                                                                                                                     popoare I
   P e prispa şcolii tăifăsuiau cu aprin­                                                                                 ¦atras in 1 c o le c tiv ă m a rea m a jo rita te         lus Barbu de la
dere c itim , cetăţeni.                             lea pe care v a ' m erge ttnăra colec­                                 de ţă ra n i rm -nciţori din salul Be­                   uzina „V ictoria“-                                                                                                                        Scrisori către
                                                                                                                          jan.                                                      Câlan, secţia m e­                                                                                                                       femeile prietene
   — M ăi, cum de nu ne-am ghn iit                  tiv ă din Bejan, vedeau de pe acum                                                                                              canică, este apre­
noi m ai devrem e la treaba asta —                                                                                             P reţioase au fo st ¦apoi sfaiurile                  ciat de tovarăşii                                                                                                                         De 8 Martie, Ziua Internaţională a
                                                    roadele m uncii însu fleţite depuse de                                şi îndem nurile daie colectiviştilor de                   săi de :m uncă pen­                                                                                                                    Femeii, gînduriie femeilor din ţara noa­
z is e u n u l d in e i, d a . v e z i, că. p în ă                                                                         către to va ră şii’ M ihai Iacob, secre­                                                                                                                                                        stră se îndreaptă către prietenele din
m ai ieri, nu nc-am în ţeles, n-am fost             c o le c tiv iş ti.  '1                                                                                                         tru p r ic e p e r e a şi                                                                                                              cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.
în stare să ne unim: De jăceam co-                                                                                        t a r - a l C om itetului raional de partid                                                                                                                                                      Pentru a-şi face cunoscute munca şi
le d iv a cu c itim an i m ai înainte, azi          Cu m oş Crişdn," sC cretărul !organi­                                                                                           d ra g o s te a fa ţă de                                                                                                               realizările lor, femeile din diferite ţări
am fi !ost departe.                                                                                                                                                                 nşeserie. El execută                                                                                                                   fac s â m b u ri de scrisori.
                                                    za ţie i de p a rtid d in B ejan , n-arri                                                                                       lucrările întotdea­
                                                                                                                                                                                    una Ia tim p ' şi de
                                                    p r e a a v u t b re m e s ă d is c u tă m /• a -                                                                               bu-nâ . c a lita te .

                                                    -lerg a de id -co lo , m dh pun ea: la cale                                                                                          IN CLIŞEU :

                                                    cîte ceva. V orba lui d o m o a lă ,, băiri-                                                                                    Tov. R om ulus Bar­
                                                                                                                                                                                    bu lucrind la repu­
                                                    n e a s c ă , p lin ă d\s. în ţe le p c iu n e , am

— E bine ş i acu m — m ai zise un a sc u lta i-o od'aiă cu cei' a d u n a ţi în '!U a, T eodor V a siu , preşed in ieU co-

altul. V om cîştiga în scurtă vrem e                sa ld de clasă, la festiviiafe.                                       m iletului executiv -al : Sfatului popu­
tot ce. n-am jo st în stare pînă acum .
D a-i vorba a şa : Sîntem noi prim ii                  — O am enii din satul nostru sini                                  la r r a io n a l-¦ Ilia , F ra n c isc K is s , a c ­
pe com una B uruiene? S în te m ! Ş i cu            harnici — spunea secretarul. Ei au                                    tiv ist al C om itetului regional de

                                                    în ţeles cu vin lu l partidului şi i-au

a sta a vem dreptul să ne m îridrim . urm at pe com u niştii care au depus partid,                                                                                                  ra ţia c a p ita lă a u-                                                                                                               In acest scop, Comitetul raional al

Cu în to vă ră şirea am fo st to t prim ii prim ii cererile de în scriere In g o s ­                                      In num ele cbleciivişiilor., io v. Au-                    nej m aşini.                                                                                                                           femeilor din I-lia a trimis zilele tre­

pe com ună, că doar am înfiinţat-o                  podăria co lectivă. M u lţi din ei, şi                                .rel M aier, s-a an g a ja t să conducă                   mw                                                                                                                                     cute o scrisoare către Comitetul de
prin 1952. V edeţi în să că în tovără­              m ai ales cei din activul ţâră de                                                                                                                                                                                                                                      plasă al femeilor din Pecsi, R. P.
şirea avea num ai 75 de !am ilii. A zi,             p a r tid , n e-a u a ju ta i c-u în s u fle ţir e                     treburile gospodăriei agricole colec­                                                                                                                                                           U ngară. De. asemenea, şi Comitetul de
m area noastră fam ilie s-a m ărit, sîn ­           la lăm urirea oam enilor. Aron Ho-                                     tive pe. drum ul bu n ăstării şi fericirii.                                                                                                                                                     femei al comunei Zâm a trimis o scri­

te m m a i p u te fn ic i, m a i m u lţi. H ei, d o ş, de exem-.plu, a m u n c it în se c to -                                              GH. LUPAN                                                                                                                                                                      soare căitre Comitetul de radio din
                                                                                                                                            # • ia                                                                                                                                                                         Moscova.
                                                                                             .v -'W 'v ,
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86