Page 82 - 1959-02

Pag. 2
Munca politică şi cultural-educativăeducatiue de masă.
La Comitetul regional de partid a avut loc nu de mult o Comitetului regional de partid
consfătuire cu privire la problemele muncii politice şi cultural- privind unele aspecte din acti-
La consfătuire au luat parte lucrători din aparatul Comi­ ilor de partid în organizarea şi
tetului' regional de partid, conducători ai organizaţiilor de conducerea' muncii politice şi
masă, primii secretari, secretari, instructorii cu problemele de cultural-educative de masă, pre­
propagandă şi agitaţie şi directorii. cabinetelor raionale de zentat de tovarăşul David Lazăr, secretar al Comitetului re­
partid, secretarii cu propaganda şi agitaţia de la comitetele re­ gional de partid.
gional şi raionale U.T.M., activişti di secţiilor invăţămint şi
cultură ale sfaturilor populare regional şi raionale, secretarii panţi care au scos în evidenţă metodele bune folosite in munca
comitetelor de partid din marile întreprinderi, preşedinţii consi­ politică de 'masa şi au făcut numeroase propuneri privind ridi­
liilor raionale, directori de cluburi, activişti culturali.
Consfătuirea a dezbătut pe larg sarcinile privind munca
politică şi cultural-educativă de masă ce decurg, din hotărîrile ş u l P / N i c u l e s t u - M i z i l , s e t u l s e c ţ i e i d e p r o p a g a n d ă ş i a g i t a ţ i e a
plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 şi Conferinţei re­ C . C . a l P . M . R .
gionale de partid, îndeosebi în ceea ce priveşte dezvoltarea in­
dustriei şi transformarea socialistă a agriculturii.
Participanţii la consfătuire au ascultat referatul Biroului' dintre participanţii la consfătuire.
Pentru o mobilizare cit n i
la înfăptuirea politicii partidului
Ţinînd seamă de faptul că activita­
tea miilor de agitatori, propagandişti şi
activişti culturali constituie un ajutor
de preţ în munca de educare şi mo­
bilizare a maselor largi la îndeplinirea
sarcinilor construcţiei socialiste, Co­
mitetul regional de partid acordă o
atenţie crescîndă îmbunătăţirii muncii
politice şi cultural-educative de masă.
Pe baza îmbunătăţirii acestei munci
— se spune în referatul prezentat de
tov. David Lazăr — organizaţiile de
partid din regiune au reuşit să antre­
neze masele largi de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri la dezbaterea largă
a sarcinilor izvorîte din documentele
Congresului al II-lea al P.M.R., fapt
care a stimulat muncitorii să vină cu
valoroase propuneri şi iniţiative cum
este iniţiativa brigăzii minerului Tu-
caciuc Mihai de la Aninoasa de a da
„o tonă de cărbune peste plan de fie­
c a re o m '.pe fie c a re sc h im b “ sau preţi­
oasele iniţiative ale oţelarilor hunedo-
reni care, fiind stimulate şi răspîndite,
au contribuit la cuprinderea şi mobili­
zarea maselor de oameni ai muncii la
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de
producţie. Organizaţiile de partid au
luat măsuri concrete pentru populariza­
rea şi extinderea acestor iniţiative prin
convorbiri ale agitatorilor la locurile '
de muncă, consfătuiri de producţie,
schimburi de experienţă, precum şi prin
presa locală, agitaţie vizuală, staţiile
de radioficare etc.
Larga dezbatere a expunerii făcute
de tovarăşul Gh. G heorghiu-Dej.ia ple­
nara C.C. al P.M.R. din noiethbrie
1958 si a cifrelor de plan pe anul
1959, a constituit un prilej de afirmare
şi mai puternică a iniţiativei şi elanu­
lui creator al maselor de oameni ai
muncii din regiune. Colectivul minei
Aninoasa, analizîndu-şi posibilităţile, a
chemat la întrecere toate colectivele
minelor din cadrul C.C.V.J., luîndu-şi
angajamentul de a depăşi planul anu­
al pu 1 2 . 0 0 0 tone cărbune şl de a rea­
liza un randam ent pe exploatare de
1,130 tone pe post. Această chemare,
susţinută de organizaţiile de partid
printr-o largă muncă politică de masă,
a găsit un larg ecou în rînduriie mi­
nerilor din V alea Jiului care şi-au luat
angajamente mobilizatoare, menite să
asigure îndeplinirea şi depăşirea sar­
cinilor ce au fost stabilite în lumina
documentelor plenarei C.C. al P.M.R.
din noiembrie 1958.
P ătrunşi de un înall sp irit patriotic,
sideru rg işiii hunedoreiu — pe baza
în su şirii experienţei sideru rgişliior so ­
vietici de la M agn itogorşk — s-au an ­
g a ja t cu ocazia d ezbaterii cifrelor de
plan pe 1959, să dea patriei peste pla­
nul de sta t 30.000 tone cocs m etalu r­
g ic, 20.000 tone fontă, 40.000 tone oţel
M artin şi alte im portan te can tităţi de
produse, să sporească productivitatea
m uncii cu peste 27 la su lă faţă de
realizările anului 1958 şi să facă eco­
n o m ii la p reţu l d e c o st p la n ific a t in
valoare de p este 12 m ilioane lei.
Asemenea angajamente în vederea
îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor pla­
nului de stat pe anul 1959, au fost
luate în majoritatea întreprinderilor din
regiunea noastră.
Valorificarea deplină a bogatelor re­
surse agro-alimentare de care dispune
regiunea noastră, a pus în faţa orga­
nelor şi organizaţiilor de, partid, sar­
cina organizării unei temeinice munci
politico-educative pentru atragerea ţă­
rănimii muncitoare pe calea socialistă.
Organele şi organizaţiile de partid
au folosit în acest scop mai bine agi
tatorii, gazetele de perete, forţele cul­
turale. S-au confecţionat grafice şi pa­
nouri comparative, s-au publicat nu­
meroase materiale de orientare şi
schimb de experienţă în presa locală şi
„Carnetul agitatorului“ şi au fost tipă­
rite broşuri, foi volante etc., pentru
generalizarea experienţei pozitive în
munca de transformare socialistă a a-
griculturii.
La îmbunătăţirea muncii de agitaţie
politică a contribuit în mare măsură
faptul că organele de partid, birourile
organizaţiilor de bază se orientează
mai bine în găsirea şi folosirea acelor
forme şi metode ale muncii de agita­
ţie care pot contribui cel mai eficace
ia mobilizarea întregului colectiv de
muncă la luptă hotărîtă pentru înfrîn-
gerea greutăţilor şi la îndeplinirea
sarcinilor puse în faţa noastră de con­
strucţia socialistă.
Ca rezu ltat al m u m ii de educare po­ la Deva o casă regională de creaţie
litică desfăşu rată de către organele şi
organ izaţiile noastre de partid, a cres­
cu! avîn tu l m aselor, oam enii m uncii
m anifestă in iţia tivă în rezolvarea pro­
blem elor econom ice, obţinind însem nate
succese în direcţia îndeplinirii sarcini­
lor trasate de partid.
Ocupîndu-se de aspectele negative,
referatul arată că unele organizaţii de
partid nu acordă atenţia cuvenită şi
nu folosesc cu destulă pricepere forţele
şi mijloacele muncii politice de masă
şi orientează încă slab conţinutul aces­
teia înspre acele sarcini esenţiale de
a căror rezolvare depinde îmbunătă­
ţirea întregii munci.
Organizaţii de partid ca cele de pe
şantierele de construcţii din Valea Ji­
ului, exploatările miniere Lupeni, Te-
liuc şi Ghelar, I.C.S.H, şi din alte în­
treprinderi unde există mari deficienţe
în îndeplinirea sarcinii de creştere a
productivităţii muncii !Vi reducere a
preţului de cost — arată referatul —
nu acordă suficientă atentie orientării tatea de difuzare a cărţii, repetiţiile
DSn raportai prezentai de tovarăşul DAVID LAZAF?
se cre ta r al Comitetului regional de partid Hunedoara
conţinutului muncii politice de masă formaţiilor artistice şi activităţi sporti­ membrii de partid sînt purtătorii celor
spre mobilizarea colectivelor de mun­ ve, se organizează conferinţe pe teme mai înalte sentimente patriotice şi' ai
citori, ingineri şi tehnicieni la lichida­ diferite, recenzii,, concursuri „Cine ştie principiilor internaţionalismului prole-
rea acestor lipsuri.
Să desfăşurăm o mai
susţinută propagandă
tehnică de masă
Caracterul industrial al regiunii noas­
tre — arată referatul în continuare —
precum şi faptul că ea posedă un im­
portant sector agricol, viticol şi zo­
otehnic, pune în faţa organelor şi or­
ganizaţiilor de partid sarcina de a or­
ganiza şi conduce o susţinută propa­
gandă 'tehnică de masă, atît în indus­
trie cît şi în agricultură.
Prin cercurile A.S.I.T. se desfăşoară
o activitate în general bună în această
direcţie. Pentru ridicarea nivelului teh-
nico-profesional al inginerilor şi tehni­
cienilor s-au ţinut în ultimii doi ani
un număr de peste 850 conferinţe pe
teme ştiinţifice şi tehnice. Prin organele
A.S.I.T. s-au organizat cursuri profi­
late pe ramuri pentru ridicarea cunoş­
tinţelor tehnice. In cadrul cluburilor
muncitoreşti se organizează în mod
frecvent conferinţe, convorbiri, concur­
suri de tipul „Cine ştie cîştigă" pe
teme tehnico-ştiinţifice, etc.
Rezultate pozitive au fost obţinute turale îşi întocmesc programe şi re­ rea şi conţinutul muncii politice şi
şi în ce priveşte propaganda agrozo­ pertorii, pe baza consultării atente a cultural-educative de masă şi s-a rea­
otehnică. In acest an au fost organi­
zate 489 cercuri agrozootehnice şi le­
gumicole, cuprinzind aproape 1 0 .0 0 0
de ţărani muncitori. In satele unde nu
au existat condiţii pentru organizarea
unor astfel de cercuri s-a organizat ţi­
nerea unor cicluri de conferinţe cu
caracter agrozootehnic. In conducerea
acestor cercuri şi cicluri de conferinţe
au fost antrenaţi peste 400 ingineri şi
tehnicieni, profesori şi învăţători.
Sarcina organelor şi organizaţiilor
de partid este să ridice pe o nonă
treaptă întregul-sistem de organizare şi
desfăşurare a propagandei tehnice şi
a muncii de cercetare tehnico-ştiinţifică
şi s-o orienteze spre sarcinile practice
ale producţiei.
Există toate forţele şi mijloacele ne­
cesare pentru îmbunătăţirea activităţii
de cercetare tehnico-ştiinţifică şi de
răspîndire a cunoştinţelor tehnice.
Comuniştii trebuie să-şi însuşească
o temeinică cultură tehnică şi să in­
fluenţeze pozitiv şi de pe această po­
ziţie masele de oameni ai muncii.
Pentru folosirea deplină
a bazei materiale
culturale
In regiune există a stă zi 558 căm ine
culturale iar alte 36 căm ine culturale se
află în curs de c o n stru cţie ; num ărul
cluburilor m uncitoreşti a crescut la 3 8 ;
au fost înfiinţate 172 colţuri roşii in
gospodăriile agricole colective şi de
sta i şi in în trep rin d eri; avem 800 bi­
blioteci la oraşe şi sale, care au fost
în ze stra te cu circa 1.200.000 de v o ­
lum e.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1300
vitatea organelor şi organizaţi­
^OCGOOOOOOCCGOCXXXXXXX50CCOOOCSOOOOOOOOOOOOOCXOOOOOC<XCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
Cît mai c o n c r e t ,cît mai. apr
In cadrul consfătuirii au luat cuvîntul numeroşi partici­ de problemele producţiei
carea nivelului acestei activităţi. S în t cunoscute sarcinile m ari ce planu l anual cu m ult înainte de ter­ lipsurile în m uncă, ea fiin d extinsă
In încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvântul to v ară­ stau în faţa m in erilor din V atea Jiu­ m en. la toate întreprinderile din raion.
lui privin d sporirea produ cţiei de căr­ L a ex p lo a tă rile m in iere P etrila , 'Ani­ Un alt fapt pozitiv — ca urmare a
bune — îndeosebi produ cţia de căr­ noasa, U ricani, V ulcan şi Lonea a g i­ legării strîn se a m uncii politice de
In numărul de faţă al ziarului publicăm în rezumat, refe­ bune cocsijicabil. C om itetu l raional de tatorii iii fost in stru iţi — cu sprijinul m asă de problem ele concrete ale pro­
ratul prezentat de tovarăşul David Lazăr şi cuvîntul citorva p a r tid a a c o r d a t ş i a c o r d ă o a te n ţie m- g in e T ilo r ş i iefm iC ie n ilo r - in p ro - d u c ţie i — e s te c r e ş te r e a c o m b a t i v i t ă ­
d eo sebită organ izării şi desfăşurării blem ele p rivin d creşterea p ro d u ctivită ­ ţii fa ţă de chiulangii şi faţă de cei
unei m unci politice de m a să c ît m ai ţii m uticii, reducerea preţului d e cost, care fac nem otivate. La m ina Lonea,
la rg i şi în a cela şi iim p d i m ai co n ­ îm b u n ă tă ţirea c a lită ţii cărbunelui, folo­ a g ita to rii au creat o a d e vă ra tă opin ie
larpa maselor crete şi m ai strin s legate de specificul sirea şi în grijirea utilajelor şi m aşini­ de m asă faţă de cei care prin in dis­
şi de sarcinile care se pun la fiecare lor. D rept urm are, s-a observat o îm ­ ciplină îm piedicau bunul m ers al pro­
loc de producţie în parte, în vederea bunătăţire sim ţitoare a activită ţii agi­ ducţiei, determ inând m inerii harnici să
m o b iliză rii cu su cces a m in erilor la ta to rilo r în a c est sen s. In urm a m un­ im m ai p rim ea scă în b rig ă zile lo r a-
îndeplinirea planului în m od ritm ic şi cii desfăşu rate de agitatori, s-a reuşii sem m ea elem ente. A şa procedând fie­
la toţi indicii. ca la m in a U rican i, care in lu n ile iu- care brigadă, m ajoritatea celor în cauză
au trebuit să -şi schim be atitudinea iar
M unca de la om la om s-a d o ved it
a fi cea m ai eficace form ă a m uncii celo r care iui le-a c o n v en it d isc ip lin a
In raioanele Alba, Orăştie, Sebeş şi Este limpede că programe şi reper­ politice de m asă în raionul nostru. Din cuvînful tovarăşului socia listă în m uncă, au trebuit să
Gh. VÎJDEA plece să -şi caute de lucru în a ltă parte.
Haţeg au luat fiinţă case de cultură iar torii cu astfel de conţinut pot să intre C e am făcut pentru a în tări această secretar
m uncă? C om itetul raional de partid s-a stră ­
în repetiţie şi să fie prezentate numai al Comitetului raional duit să lege m ai strîn s de problem ele
populară. acolo unde organele şi organizaţiile de In prinw l rînd am îndrum ai organi­ producţiei şi celelalte m ijloace şi for­
zaţiile de bază să-şi m ărească num ă­ P. M. R. — Petroşani m e ale m uncii politice de m a să : g a ­
N um ărul fo rm a ţiilo r c u ţtu ra l-a rtisiice partid nu dau dovadă de exigenţa cu­ rul de agitatori prin atragerea în a- zetele de perete, staţiile de radioficare
ceaslă activita le a celor m ai buni ca­ nie— iulie, dădea cărbune cu un pro­ etc.
d e a m a to ri se rid ic ă la p e ste 1.600 venită faţă de munca cultural-artistlcă re să poată influenţa m asa de m unci­ cent m are de cenuşă, să se îm bunătă­
cu p rin zin d circa 25.000 de oam en i ai şi nu controlează conţinutul şi orien­ to ri şi prin exem plu l lor p o zitiv , în ţească sim ţitor calitatea cărbunelui M ăsurile luate de com itetul raional
m uncii. tarea acestora. cocsijicabil. A gitatorii au reuşit să d e­ de p artid au d u s la creşterea elanului
a şa fe l, în e ît toate locurile de muncă term ine m un citorii ca, începînd de la m uncitorilor şi la hotărîrea lor de a
Radioul a pătruns în cele mai înde­ Dezvoltării să fie cuprinse cu agitatori. tăierea cărbun elui în abataje şi pînă da patriei m ai m ult cărbune în acest
părtate sate. sentimentelor patriotice la încărcarea lui in vagoane, să alea­ an.
In al doilea rin d am căutat să înar­ g ă şistu l din cărbune.
In regiune avem în prezent un tea­ — mai multă atentie m ăm agitatorii cu cunoaşterea tem ei­ Cu ocazia consfătuirilor d e producţie
tru de stat dramatic, un teatru de stat nică a problem elor producţiei. In a- O m etodă eficace fo lo sită de către şi a adunărilor de partid în care s-au
de estradă, două teatre de păpuşi, o Regiunea noastră — arată referatul ccst sens, am căutat să fo lo sim pe agitatori în lupta pentru îm bu nătăţi­ d ezbătu t cifrele d e plan pe 1959, m em ­
şcoală populară de artă şi una de — este frumoasă şi bogată şi are un scară cil m ai m are la instruirea agi­ rea calităţii cărbunelui şi îngrijirea brii şi candidaţii de partid, agitatorii
muzică. glorios trecut de luptă. Pe baza pla­ tatorilor — pe Ungă activiştii de utilajelor şi sculelor, o constituie au fost în frunte în ce p riveşte luarea
nului de măsuri a! Comitetului regio­ de angajam en te m obilizatoare, însu fle­
Pe lingă faptul că numărul formaţi­ nal privind îmbunătăţirea educaţiei partid — pe cei m ai pregătiţi in gi­ vitrina de onoare şi vitrina de rebu­ ţin d pe ceilalţi m uncitori. A stfel, din
ilor culturale din unele raioane şi cen­ patriotice a maselor, organele de par- turi. angajam en tele luate rezu ltă că în 1959
tre muncitoreşti ca Petroşani, Lupeni, iid au luat măsuri pentru identificarea neri şi tehnicieni m em bri şi candidaţi se va extrage peste plan 95.000 tone
Vulcan, Călan, Cugir, Hunedoara, Si- tuturor monumentelor istorice din re­ de partid. U rm ărindu-se brigăzile care dau căr­ cărbune energetic şi cocsificabil, reali-
meria, Deva, Sebeş şi Alba, a crescut giune, a locurilor istorice legate de bune cu un procent m ai m are de pia­ zîn du -se o produ ctivitate m edie anuală
simţitor, s-au îmbunătăţit şi reperto­ lupta poporului nostru muncitor. S-au M unca agitatorilor fiind bine orien­ tră, se iau cîţiva bulgări de piatră din d e 0L>50 to n e /p o s t.
riile precum şi diversitatea activităţii întreprins acţiuni de restaurare, con­ tată in jurul problem elor concrete ale acest cărbune care sîn t apoi expuşi la
lor. In programele clubului muncito­ servare şi luare sub patronaj de către producţiei s-a reuşit' ca a g itatorii să loc vizib il. A ceşti bulgări sîn t în soţiţi C onsiderăm in să că faţă de posibi­
resc „11 Iunie“ al uzinei „Victoria“ - tineret a diferitelor monumente şi locuri poarle un num ăr foarte m are de con­ de o tă b liţă pe care este scris num ele lităţile n oastre nu s-a făcui totu l. In
Călan — spre exemplu — in afara istorice. vorbiri şi discu ţii la locurile de m uncă. brigăzii respective şi se dau explicaţii m u n c a p o litic ă a v e m d e fic ie n ţe In Ce
unor activităţi permanente ca de pildă, N um ai în lunile octom brie şi noiem ­ arătîn du -se ce pagube se aduc extră- priveşte operativitatea, m ai ales du ­
rulări zilnice de filme artistice, activi­ brie 1958, de exem plu, cînd se desfă­ gîndu-se un asem enea cărbune. cerea m uncii de a g ita ţie în jurul pro­
şura o adevărată întrecere între sec­ blem elor arzătoare ale extinderii m e­
toare şi exploatări pentru îndeplinirea La m ina Lupeni se obişnuieşte ca todelor înaintate de muncă, în jurul
Au fost întreprinse pe plan regional planului anual înainte de term en, s-au intr-o vitrin ă să fie expuse ciocane de extinderii in iţiativei b rig ă zii lui Tu-
ţin ut aproape .400 con vorbiri şi discu ţii a b a ta j şi. alte scule p ro st în g rijite in- c a d u c M ihai.
cercetări ştiinţifice privind trecutul de ale agitatorilor care au inform at m un­ dicţn du -se posesorii lor, iar alătu ri în-
citorii m ineri despre m ersul întrecerii ir-o a ltă vitrin ă să fie expuse scule T in în d seam a de experienţa de pină
luptă al poporului nostru şi s-au editat şi i-au m o b iliza t la în deplin irea p la ­ bine îngrijite şi p rezen taţi acei care acum vom căuta să îm bu nătăţim m un­
nului. Ca urm are, a crescu t elan ul în le în grijesc, care d e obicei sîn t şi ca politică de m asă pentru întărirea
o serie de iucrări care au adus o im­ m uncă al m inerilor, şi m ulte sectoare fruntaşi în producţie. A ceastă m etodă ş i m a i !Tw[{ a i eg M u r ii cu m a se le , p en -
portantă contribuţie la educarea patri­ cum s în t I, d e la L onea, II d e 'la P e ­ a d u s la crearea unei opinii faţă de
otică a maselor. trila, V su d de la Lupeni, III de la tru m obilizarea lor la îndeplinirea ho-
Aninoasa, exploatările U ricani, P etrila, iărîrilor partidului şi guvernului şi a
Ţinîrid seama că în primul rînd realizării sarcinilor de plan.
Lonea şi Vutcari . şi-au îndeplinit
cîştigă“, cercuri . literare şi .de a r t â N # # organele şi organizaţiile, de. par-
plastică, 1 seri dep mutlziiocaă npnorptunlarnă sşi itiirdl anuti erllpa'bhnornat şl siuîssfţirimnuf*t ÎîTni fatţa îlnor
uşoară etc. expuneri cu. caracter educativ patrio­
Pozitiv este faptul că şi in sateto tic şi au organizat excursii la Doftana Propaganda tehnică în sprijinul
noastre există numeroase cămine cul­ şi alte muzee.
turale cu o activitate multilaterală. Organele şi organizaţiile de partid
Caracteristic în acest sens este căminul au sprijinit organizaţiile de masă şi
cultural din Apoldu de Sus care arc în special pe cele de tineret în orga­ procesului de producţie
formaţiune de cor mixt romîno-german, nizarea de conferinţe, seri literare,
fanfară, cor de copii, echipe de dan­ simpozioane, recenzii pe teme inspi­
suri romîneşti şi germane, echipă de rate din viaţa şi lupta eroilor clasei Creşterea de la an la an a sarci­ U.R.S.S. şi în ţările de democraţie ţiatorii lor au primit recompense fru­
nilor de producţie, spunea în cuvîntul populară şi altele. moase în bani.
teatru cu 2 secţii (romînă şi germ ană) muncitoare etc. său tovarăşul I. Duma, a făcut să
sporească mai mult interesul nostru Pînă nu de mult, perforaju! manual Sprijinit de comitetul de partid,
bibliotecă, brigadă artistică de agita­ Complexul de măsuri luate de către faţă de îmbunătăţirea procesului teh­ era considerat ca unica metodă de lu­ A.S.I.T,, de la întreprinderea minieră
nologic, faţă de dezvoltarea mişcării de cru în cadrul întreprinderii noastre. Barza a reuşit să-şi îmbunătăţească
ţie etc., ale căror repertorii sînt axate organizaţiile de partid în ce priveşte inovaţii şi raţionalizări, astfel ca a- De aceea nici nu exista prea m are fră- munca, să antreneze un număr tot mai
cestea să contribuie într-o măsură tot mîntare din partea unor tehnicieni pen­ mare de tehnicieni la rezolvarea unor
pe teme legate de transformarea so­ educarea patriotică a oamenilor muncii mai mare la creşterea productivităţii tru găsirea de noi soluţii în munca probleme vitale ale procesului de pro­
muncii — condiţie esenţială a redu­ minerilor. Acest lucru a făcut ca mun­ ducţie. Astfel, în ultimul timp s-au luat
cialistă a agriculturii şi înfrăţirea ţă­ a dus ia dezvoltarea în masă a senti­ cerii preţului de cost. ca în subteran să fie mai grea, iar în discuţie şi s-au găsit soluţii prac­
randam entul ei scăzut. In prezent, în tice de îm bunătăţirea activităţii teh­
ranilor muncitori romîoi şi germani. mentului de dragoste faţă de patrie, In lupta pentru introducerea şi răs- urma măsurilor luate, situaţia s-a nice în ce priveşte sistematizarea tran ­
pîndirea tehnicii înaintate, în cadrul schimbat mult în spre bine. Lozinca sportului subteran, amplificarea ante-
Existenţa unor asemenea forţe şi ac­ faţă de partid, guvern şi popor. întreprinderii, am întîm pinat însă şi omul şi perforatorul mecanic a devenit zdrobitoruiui, transportul de la ante-
unele greutăţi provocate de atitudinea zdrobitor la uzina de preparare, siste­
tivităţi culturale multilaterale atrage şi tV conservatoare a unor cadre tehnice, Din cuvînful rosfif de iov. matizarea transportului de minereu în
rutinate, care priveau şi privesc încă I. DUMA hala şteampurilor, alim entarea cu apă
cuprinde mase largi de oameni ai mun­ In concluzie se poate aprecia că lucrurile în mod static. secretar a uzinei de preparare, evacuarea ste­
cii şi creează condiţii ca acestea să-şi munca politică şi cultural-educativă de rilului din uzina de preparare, asigu­
utilizeze plăcut şi cu folos timpul lor masă desfăşurată de organele şi orga­ împotriva unor asemenea atitudini a! Comifefului de partid rarea unui aeraj raţional la grupul
liber. nizaţiile de partid din regiune s-a îm­ am folosit diferite mijloace. Am des­ de la I. M. Barza de mine Barza şi altele.
făşurat o activitate de popularizare a
Forţa educativă transform atoare a bunătăţit, nivelul ei ideologic a cres­ metodelor de muncă şi a experienţei o realitate in cadrul întreprinderii S-au luat apoi măsuri de populari­
din alte întreprinderi miniere. S-au Barza. zare pe o scară mai largă a progre­
artei şi culturii noi, socialiste, rezidă cut iar formele de activitate şi metode­ luat apoi măsuri, acolo tinde a fost sului tehnic mondial şj îndeosebi a
cazul, de organizarea unor dem onstra­ In ultimul timp, noi am obţinut re­ realizării ştiinţei şi tehnicii în Uni­
în faptul că ea ţine seama de nevo­ le întrebuinţate s-au perfecţionat. A ţii practice în ce priveşte posibilitatea zultate frumoase şi în ce priveşte în­ unea Sovietică şi în ţările de demo­
introducerii unor metode noi în pro­ tărirea încrederii muncitorilor în miş­
ile materiale mereu crescînde ale popo­ crescut simţul de răspundere al orga­ cesul de producţie. In ţaţa colectivu­ carea de inovaţii şi raţionalizări. Vă- craţie populară. In acest scop s-au or­
lui de muncitori, ingineri şi tehnicieni zînd că interesul muncitorilor şl teh­ ganizat conferinţe tehnice, s-au confec­
rului. Multe din unităţile noastre cul­ nizaţiilor de partid faţă de- organiza­ s-au făcut expuneri în .legătură cu ro­ nicienilor pentru a contribui, pe a- ţionat fotomontaje etc.
lul şi importanţa mecanizării muncii, ceastă cale, la îm bunătăţirea procesu­
mişcarea de inovaţii şi raţionalizări, lui de producţie creşte, Comitetul de De asemenea s-au luat măsuri ca
metodele de extracţie a minereului în partid de la întreprindere a întocmit inovaţiile realizate să fie larg popu­
un plan tematic de inovaţii şi a luat larizate, atît ele cit şi autorii lor
maselor şi a selecţionării principiale a lizat o mai strînsă legare - a ei de I!> h măsuri ea el şă fie bine cunoscut de precum şi economiile obţinute şi pre­
propunerilor făcute, în funcţie de ce­ sarcinile practice ale construcţiei so­ m asa muncitorilor şi tehnicienilor. Tot miile acordate.
558 în vederea dezvoltării mişcării de ino­
rinţele sarcinilor puse în faţa unită­ cialiste. vaţii, în ultimul timp, comitetul de In activitatea de propagandă teh­
ţilor economice sau a satelor noastre. Regiunii noastre îi revin sarcini deo­ partid a luptat mai mult pentru a tra­ nică un sprijin preţios îl constituie şi
duce în viaţă indicaţia conducerii par­ biblioteca. La cabinetul tehnic din ca­
Dar contrastează cu aceste principii sebit de importante din planul de stat tidului nostru cu privire la sprijinirea drul întreprinderii există o bibliotecă
unele programe şi manifestări artisti­ pe anul 1959. Să acţionăm prin toate inovatorilor. In acest scop au fost lua­ cu peste 1.700 volume de cărţi şi co­
ce prezentate de unele formaţii încă­ mijloacele muncii de propagandă şi a- te măsuri ca toate propunerile făcute lecţii de reviste de specialitate. Aces­
pute pe mîna unor oameni care, fie gitajie pentru a mobiliza toate forţele, Sa fie luate în considerare, să li se dea
din nepricepere, fie tendenţios, impri­ pe toţi oamenii muncii din idustrie, atenţia cuvenită, să fie lichidată tără­ tea stau la dispoziţia salariaţilor şi pot
agricultură şi din celelalte sectoare de gănarea soluţionării lor, iar acele ino­ fi consultate orieînd. Ne-am propus
mă acestora un spirit idilico-platonic activitate, de a stimula elanul lor cre­ vaţii şi raţionalizări considerate ca însă ca în viitor să organizăm în ca­
ator în lupta pentru îndeplinirea mă­ bune să fie aplicate neîntîrziat. drul bibliotecii recenzii, concursuri pe
care lezează concepţiile de clasă ale reţelor sarcini trasate de partid şi gu­ teme tehnice şi altele.
vern.
maselor muncitoare şi promovează sen­ Am convingerea, a spus în încheiere
timentalismul tnic-burghez. tovarăşul Duma, că dacă în viitor ne
vom ocupa în mai mare măsură de
îmbunătăţirea propagandei tehnice şi
dacă vom face din fiecare tehnician şi
Liwr n iu alik u u r i1,
In urma luării acestor măsuri, miş­ inginer un activist' consecvent în lupta
carea de inovaţii din cadrul întreprin­ pentru propagarea progresului tehnic,
derii s-a îmbunătăţit simţitor. Numai numărul inovatorilor, raţionalizatorilor
în cursul anului trecut s-au făcut 41 va creşte simţitor, iar la locurile de
de propuneri de inovaţii, dintre care muncă vor putea fi introduse procedee
o parte au fost şi aplicate, iar unele tehnice noi. In asemenea condiţii şi
sînt în curs de aplicare. Prin aplicarea posibilităţile de sporirea producţiei şi
acestora s-au realizat economii în va­ creşterea rentabilităţii întreprinderii
loare de aproape 62.000 lei, iar ini­ vor spori necontenit.