Page 83 - 1959-02

Nr. 1300
de masă nivelul noilor sarcinii
Q Q O 0 00(X X X X X X X X X X X X X K X X X X X 30C ^00C X X X }00(X ^X X X X X X X X X X X X }O 0O C 0C C iX X X X X )0000Q 000000000C X }0000O 000000000< X X X 3«X »>
In centrul muncii politice la sate —
transformarea socialistă a agriculturii
C o n g r e s u l cd l l - l e a a l P .M .R . ş i c o n ­
sfătuirea de la C onstanţa — spunea
io v. I. M oga — au pus .in !aţa noa­
stră sarcini m ari şi deosebit de im ­
portante, in dom eniul agricultu rii. P rin ­
cipalul în această d irecţie con stă in
dezvoltarea pe baze socialiste a agri­
culturii in scopul obţin erii unei abun­
dente de produse agroalim enlare, şi
m aterii prim e necesare industriei bu­
nurilor de larg consum .
înfăptuirea acestor sarcini, preocupă
îndeaproape C om itetul raional de par­
tid H unedoara. Pe baza obiectivelor
ce-i stau în faţă, a întocm it un plan
de perspectivă, în cadrul căruia d e z­
voltarea şi consolidarea sectorului so ­
cia list din agricultu ră ocupă un loc
de frunte.
P rin tre m ăsurile luate se num ără şi
aceea cu privire la întărirea m uncii
politice de m asă, legarea ei m ai strin s
d e problem ele concrete ale a ctivităţii
de transform are socialistă a agricul­
turii. Ş i pentru ca eficacitatea ei să
fie m ai m are, s-a pornit, d e la înce­
put, de la factorul principal — om ul.
O rganizaţiile de partid au fost în­
drum ate şi ajutate să-şi m ărească co­
lectivele de a g ita to ri, să recru teze în
asem enea colective pe cei m ai har­
nici ţăran i m uncitori, co lectivişti şi în ­
tovărăşiţi, oam eni care se bucură de
un m are prestigiu în satul sau co­
m u n a resp e ctivă . A şa s-a a ju n s ca în
prezent, pe Ungă organizaţiile de bază
din satele raionului H unedoara să ac­
tiv e ze aproape 1.200 de a g ita to ri. B i­
rourile organ izaţiilor de bază au fost
ajutate apoi să instruiască agitatorii
şi să lu creze în m o d con cret ca ei,
să-i instruiască în aşa fel ca randa­
m entul m uncii acestora să fie cit m ai
m are.
In urm a ajutorului dat, m ulte o rg a ­
n izaţii de bază folosesc practica in­
struirii agitatorilor ori de cite ori este
nevoie. Instruirile se fac asupra celor
m ai im portante problem e, izvorîie din
hotâririle partidului şi guvernului, do ­
cum entele plenarelor C.C. al P .M .R .,
Timpul liber @1 muncitorilor
R idicarea nivelului de cultură
generală al m uncitorilor, o rg an i­
zarea folosirii tim pului lor liber
în m od instructiv şi plăcut, con­
stituie una din sarcinile im por­
tante ale sindicatelor. In ultim ul
tim p, sindicatele din V alea Jiu ­
lui, m an ifestă o g rijă tot m ai
m are iată de această latură a
activităţii lor. S ub în d ru m area
o rg an izaţiilo r de partid şi în
strînsă colaborare cu organizaţi­
ile de tin eret şi alte o rg an izaţii de
m asă sindicatele s-au preocupat
de crearea de universităţi popu­
lare, de o rg an izarea de confe­
rinţe cu caracter ştiinţific, au
stim ulat activitatea cultural-ar-
tistică de am atori punînd accent
m ai ales pe atragerea tineretu­
lui din în trep rin d eri şi a fiilor
de m uncitori la aceste activităţi.
D in num ărul destul de m are
de conferinţe expuse, cel m ai bun
e x e m p lu îl d ă co m itetu l d e în ­
treprindere al m inei Lupeni care
a prezentat conferinţe cu tem e,
ca „L upta poporului nostru sub
c_ o_ n_d_u_c_e_r e_ a _P_._C _. R_ . rp _e n_ t_r _u _ _e l_i_b e -
rareaR om îniei de subjugul
fascist“, „M area R evoluţie So-
cialistă din O ctom brie în litera­
tu ră “, „R olul fam iliei în e d u c a­
rea patriotică a copiilor“, „P rie­
tenia rom îno-sovietică — cheză­
şia succesului n o stru în co n stru ­
irea socialism ului“. La asem e­
n ea co n ferin ţe a p articip at în
întreg raionul un num ăr de
32.015 m u n cito ri, tehnicieni şi
ingineri. S-au organizat de ase­
m enea m ulte întîlniri între tine­
ri şi ilegalişti sau m ineri vîrst-
nici.
In localităţile m iniere din ra ­
ion au fost ex p u se în ultim ele
luni peste 260 de conferinţe şti­
inţifice. N u m ai la m in a P etrila
au fost organizate 36 de confe­
rin ţe la care au p articip at în
m edie cîte 300 de participanţi.
C onferinţele s-au ocupat de
„T ehnica rachetelor“. „C ălători­
ile in terp lan etare“, „F o rm area
sistem ului solar“ etc. In m od
deosebit s-a acordat atenţie ex­
punerii de conferinţe în că m in e­
le m u n cito reşti şi în tim pul m esei
în cantine, pentru tineret pe te­
m e tehnice, de cultură generală
şi de conduită m orală, cu scopul
îm bogăţirii orizontului lor de
cunoştinţe, com baterii m isticis­
m ului şi superstiţiilo r şi îm b u ­
nătăţirii com portărilor in viaţă
şi în societate.
In activitatea cercurilor de ar-
DRUMUL SOCIALISMULUI p?fcr. 3
situ aţia internaţională actu ală etc. C o­ fost organ izată o consfătuire la care să se depună 12 cereri d e ' constituire
m itetu l raional a vegh eat ca instruirile au participat conducerile în tovărăşiri­ a G .A.C., iar în d ecu rs de num ai două
respective s ă fie făcute în m od chib­ lor agricole din raion şi un m are nu­ săptăm în i să se şi organizeze gospodă­
zu it, să nu se ia deodată prea m ulte m ă r d e a g ita to ri. Ă,ici, p e lin g ă a lte ria cu un num ăr , de aproape 40 de fa­
problem e şi sarcini, ci num ai una sau problem e ce s-au discutat, preşedintele m ilii cu peste 95 h e d a re de teren.
dou ă şi a cestea să se expună în fişa G .A .C . din S im eria Veche a vorb it în
faţa celpr prezenţi despre gospodăria S-au folosit m etode şi m ijloace dife­ Creşte mereu numărul cercurilor de citit organizate in IN C L IŞE U : Aspect din activitatea unui cerc de citit
fel ca fiecărui . agitator să-i fie clar lor, despre felul cum îşi organ izează rite. In afară de m unca politică de la oraşele' şi satele regiunii noastre. din oraşul Deva.
m unca, despre rezu ltatele obţinute, sco- om la om desfăşurată de agitatori,
ce are de făcut în perioada ce ur­ fin d în evid en ţă su perioritatea g o sp o ­ în afară d e v izite la G .A .C ., expuneri
m ează pînă la noua instruire. De ase­ dăriei colective faţă de cea in divi­ şi plenare ale agitatorilor, în scopul
m enea, s-au luat m ăsuri ca instruirile duală. U lterior, G .A .C . din Sim eria popularizării rezu ltatelor obţinute de
să se facă de către cei m ai p regătiţi Veche, a fo st v izita tă de m ai m ulte unităţile socialiste, au fost folosite g a ­
a ctivişti de partid, îndeosebi din rîn- conduceri ale în tovărăşirilor din ra­ zetele de perete, staţiile de radioficare,
dul secretarilor com itetelor com u­ ion. P rintre acestea se num ără şi înto- a căror program e refled a u tocm ai preo­
nale de partid, tovarăşi cu cunoş­ cupările org a n iza ţiilo r de p a rtid în
tinţe teoretice şi practice coresptm ză- problem a agriculturii şi rezultatele ob­
ţinute în această d irecţie; lecţiile din
Din cuvînfu! rostii de tovarăşul MOGA IOACHIM program ul cercurilor şi cursurilor de iHiimiiiniiaaasMMiiiiiiiiiiiHiiHiiiHHiHiiiiiiiiiii
secretar a! Comitetului raional P.M.R. Hunedoara partid de la sate au fost exem plificate
cu fapte con vin gătoare d in G .A.C. Să antrenăm tineretul în activitatea
ioare. La asem en ea in struiri sîn t an- vărăşirea agricolă din H ăşdat. Com i- Su ccesele obţinute în ultim ul tim p c u 11u r a l-e d u c a ti v ă
de C om itetul raional de partid H une­
trenaţi şi o parte din inginerii şi teh- teiu l de p artid com unal a trim is în doara în dom eniul transform ării so­
nicienii agronom i. v izită pe cei m ai buni agita to ri, fe- cia liste a agricu ltu rii sîn t fru m oase, ele
sîn t rezu ltatu l unei m unci politice bine
De uit real folos în m unca p olitică m ei casnice şi în to vă ră şiţi. D upă în­ organ izate şi p erseveren te., O rgan iza­ Muncitorii Combinatului siderurgic zeci de mii de volume, colţuri roşii, posibilităţile existente în combinat —
ţiile de partid din raion au fost aju­ din Hunedoara au obţinut în anul cercuri de artă plastică şi literare, lipsesc în mod frecvent de la repetiţii,
de m asă sîn t şi plenarele organ izate cu * toarcere, pe baza faptelor de care s-au tate îndeaproape de către com itetul ra­ care a trecut succese deosebit de im­ săli de lectură şi de şah, stadion spor­ aşa cum au o frecvenţă nejustificâtă
ional ş i ele au începu t m unca acolo tiv etc. şi la lecţiile predate în cadrul univer­
agitatorii pe centre de com une. In ca- ¦ convins, aceştia au desfăşu rat o largă tinde con diţiile erau m ai favorabile, portante pentru economia noastră na­ sităţii populare.
s-au orientat în spre acele sate unde ţională. La realizarea lor, un a- O cercetare mai atentă a situaţiei
dru l acestor plenare, pe lin gă instrui­ a ctivita te de popularizarea rezultatelor entuziasm u l era m are. clim atul favora­ port însem nat îl aduc brigăzile şi ne va arăta că atenţia organizaţiilor Un alt aspect, care va trebui să
bil şi au fructificat toate acestea. Ţă­ schimburile de tineret, în fruntea că­ de bază U.T.M. şi a comitetului U.T.M., preocupe în mai mare măsură comi­
rile obişnuite, se fac inform ări asupra obţin ute de G.A.C. S im eria V ech e; au ran ii m u n citori care s-au în cadrai în rora se situează membrii şi candidaţii din combinat, spre rezolvarea cu suc­ tetul U.T.M. din marele com binat hu-
unităţile socialiste din agricultură au de partid, utemiştii. ces a sarcinii importante, aceea a ri­ nedorean, este acela al atragerii tine­
situaţiei internaţionale, se prezin tă a- inform ai ţăranii din com ună asupra dicării nivelului profesional şi cultu­ rilor ingineri spre activităţile destinate
fo st în prealabil bine lăm u riţi, ei au Pentru aceşti tineri, angajaţi în iu­ ral al tineretului? este trecută pe plan ridicării nivelului profesional şi cultu­
num ite referate în legătu ră cu m eto­ ven iturilor co lectiviştilor, asupra m o­ reşul întrecerii, pentru ridicarea nive­ secundar, chiar dată uitării în multe ral al tinerilor muncitori. In com­
ştia i ce vor şi au acceptat de bună lului lor profesional şi folosirea judi­ cazuri. binat sînt peste 70 de ingineri sub
dele folosite de cei m ai buni agitatori dului de organ izare a m uncii în g o s­ vîrsta de 28 de ani. Foarte puţini din
voie să pornească pe acest drum. cioasă a timpului liber, li s-a creat IrT combinat există la ora actuală aceştia îşi aduc aportul la culturali­
şi rezu ltatele obţinute de ei. P rin ca­ podăria c o le d iv ă , asu pra vieţii noi din aproape 2.800 de utemişti. Din cîteva zarea maselor.
la Hunedoara un club, bibliotecă cu cifre culese din carnetul tov. lacob
racterul lor, aceste plenare, con stitu ie go sp o d ă rie, asu pra p ersp ectivelo r ce le Vesa, instructor cu problemele de pro­ Numărul tinerilor cititori înscrişi la
pagandă din cadrul comitetului U.T.M., biblioteca clubului „Alexandru Sahia“
şi un preţios schim b de experienţă în ­ are aceasta în ce priveşte creşterea rezultă că numărul ţinerilor încadraţi este încă destul de redus, iar concursul
în formaţiile artistice ale clubului, în „Iubiţi cartea“ se desfăşoară cu totul
tre agita to ri, un prilej de gen erali­ avuţiei sale. diferitele cercuri şi brigăzi artistice de nesatisfăcător.
agitaţie, este destul de însemnat. Con-
zare a m etodelor bune, de com baterea D upă o m uncă răbdătoare şl finind fruntînd datele furnizate de tov. Vcsa, In toamna anului 1958 au fost pro-'
lipsurilor ce s-au m anifestat, şi de seam a de posibilităţile exisienle în co­ cu cele existente la comitetul de în ­ curate pentru tinerii din combinat in­
luarea uhor m ăsuri în vederea în tă ­ m una Ilă şd a i, în cadrul unei adunări treprindere al combinatului rezultă însă strumente muzicale în valoare de
ririi m uncii de viitor. că nici jumătate din aceşti tineri nu 1 2 . 0 0 0 lei. O parte din ele se află
g en era le a în to vă ră şiţilo r, a ceştia au fac parte din formaţiile clubului. pe la comitetul U.T.M.,, altele la col­
Pentru ca agitatorii să cunoască cit ţurile roşii. Nu a existat însă preocu­
m ai m ulte aspecte din a ctivita tea uni­ hotărîi să transform e în tovărăşirea lor Nepotrivirea rezultă în primul rînd parea pentru a se organiza un cerc
tăţilor socialiste şi pentru ca să se în gospodărie c o le d ivă . M em brii de din necunoaşterea de către tovarăşii de muzică cu tinerii, din care să se
convingă personal de rezultatele şi partid, agitatorii şi fem eile casnice care din comitetul U.T.M. al combinatului a selecţioneze cu timpul elementele cele
avantajele m uncii ooleciive, au fost au v izita t G .A .C .. din S im eria Veche realităţii de pe teren. Nu e cunoscută mai capabile pentru orchestra semi-
organizate vizite la unele gospodării au, vorbii cit se poale de d a r despre situaţia reală pentru că membrii co­ sim fdtlică, a combinatului, alcătuită în
colective. A sem enea vizite au fost o r­ iot ce au văzu t acolo, au argum entat mitetului U.T.M., în frunte cu secreta­ prezent mai mult din vîrâtnici.
gan iza te şi cu conducerile în to vă ră şi­ rul Anton Roşea, nu participă la re­
rilor agricole şi cu unii ţărani tm tnci- cu fapte reale fiecare problem ă aborda­ petiţiile formaţiilor artistice şi la acti­ Din cele •expuse mai sus rezultă că
tori cu gospodării individuale. In luna vităţile cercurilor din club, nu ţin o comitetul U.T.M. al Combinatului si­
tă, reuşind să creeze un entuziasm strînsă legătură cu conducerea clubu­ derurgic din Hunedoara nu se orien­
lui, cu comitetul de întreprindere şi tează suficient pentru a da viaţă
d e o se b it, a c o lo a ju n g in d u -se ca In c a ­ responsabilii culturali din comitetele uneia din importantele sarcini ce-i re­
de secţie. Nu e de mirare deci că ti­ vin : mobilizarea tinerilor spre o bo­
septem brie, anul trecu i, de pildă, a dru l aceleiaşi adunări generale, pe loc, nerii încadraţi în cercuri şi formaţii gată viaţă cultural-educativă.
să fie folosii mai bine
tişti am atori participă aproape lingă com itetele sindicale din ?4 * •« » « « « * « « *
2.000 de m uncitori, tehnicieni şi întreprinderi şi instituţii, să-şi J Minorităţile naţionale îşi au şi ele formaţiile lor artistice.
ingineri. tolosească tim p u l liber, partici- cultu- *
pînd la diferite activităţi sp o r­ ¦ IN C L IŞE U : Echipa de dansuri populare m aghiare a căminului ¦
In vederea antrenării unui n u ­ tive care au loc în raion, ca fot­ ¦ ral din Jeledinţi, raionul Orăştie, inter pretind un „Ceardaş“.
m ă r cît m a i m a re de o a m e n i ai- bal, popice, volei, turism , ex­
m uncii Ia activitatea artistică de artistice — puţini la număr faţă de GH. L.
am atori şi pentru verificarea n i­ cursii etc.
velului corurilor, consiliul sindi­ In scopul cunoaşterii de că­ C ON CL
cal raional a organizat recent
o întrecere a form aţiilor corale tre m uncitori a trecutului isto­ Lucrările consfătuirii au scos în e- rabil producţia ta hectar, să se dez­ staţie de amplificare, fiecare activist şi desfăşurării muncii politice în rîn­
la care au p articip at peste 300 ric şi de luptă al poporului n o ­ 1 videnţă sarcinile importante ce stau în de partid şi sindical să contribuie la
de corişti. In urm a acestui con­ stru, com itetul de întreprindere Maja organizaţiilor de partid în ceea volte septetul etc. * punerea în valoare a acestor rezerve 1 dul minerilor noi angajaţi pentru a le
al exploatării m iniere P etrila a 'c e priveşte intensificarea activităţii po- In această privinţă, sînt de mare în­
curs au fost stim ulate şi alte o rg an izat excursii la S arm izeg e- Mitice şi cultural-educative de masă în Toate aceste sarcini vor fi îndepli- semnătate analizele economice la locu­ dezvolta dragostea faţă de meseria de
com itete sindicale în o rg an izarea lusa şi la D oftana, precum şi alte ' vederea mobilizării maselor largi de nite şi depăşite dacă organizaţiile de rile de producţie, luarea de măsuri
de cercuri corale ca, de exem - excursii pentru cunoaşterea fru­ foameni ai muncii din regiune la în- practice ca rezervele puse în evidenţă
m useţilor raio n u lu i no stru , la 'făptuirea sarcinilor măreţe trasate de de muncitori să fie recuperate, folosite.
care au participat un num ăr de >Congresul al ll-lea al partidului şi de miner şi pentru a-i lega de a c e a stă '
400 m uncitori. ' plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie La baza muncii politice de masă în
Din cuvînîu! tovarăşului 11958 —- concretizate în hotărîrea Con- partid vor şti să mobilizeze toate for- întreprinderi trebuie să stea indicele e- meserie.
EMIL N ICU LESCU C onsiderăm însă că in activi­ 'ferinţei regionale de partid. Lupta pen- conoinic cel mai important — preţul
vicepreşedinte tatea educativ-culturală şi de or­ Mru construirea socialismului în ţara jele şi mijloacele propagandistice şi a- de cost. In cifrele de reducere a pre­ Trebuie să desfăşurăm o mai susţi­
g an izare a folosirii tim pului li­ noastră, pentru dezvoltarea mai răpi- ţului de cost, de creştere continuă a
al Consiliului sindicat ber al m uncitorilor, tehnicieni­ ?dă a Industriei socialiste, pentru lărgi- gitatorice de care dispun în vederea productivităţii, se vede eficacitatea mun­ nută activitate pentru atragerea m ase-'
raional — Petroşani rea şi consolidarea sectorului socialist cii de partid, politice şi economice.
lor şi inginerilor nu s-a făcut ţal agriculturii — cere o concentrare a descoperirii şi folosirii rezervelor inter- lor, şi îndeosebi a tineretului, la acţi­
totul. C u toate cele arătate, so ­ 'eforturilor organizaţiilor de partid pen- Consfătuirea a scos în evidenţă re­
cotim că m unca culturală nu a tru ridicarea nivelului muncii politice ne ale întreprinderilor, folosirii tehni- zultatele însemnate obţinute în munca uni voluntare cu caracter patriotic pen-'
sprijinit suficient procesul de ?şi cultural-educative de masă în aşa fel politică de masă In ceea ce priveşte
producţie şi că m ai avem încă iîn eît muncitorii, ţăranii muncitori, in- cii noi şi tehnologiei înaintate, întăririi înarm area oamenilor muncii cu cunoaş­ tru a contribui într-o măsură mai m a re '
' telectualitatea din regiune să participe terea politicii partidului şi guvernului.
m ulte de făcu t in ceea ce pri- ‘ mai activ şi cu mai mult entuziasm la disciplinei, ridicării entuziasmului ma- Este necesar să se dea şi în viitor la sprijinirea activităţii în construcţii,'
înfăptuirea sarcinilor ce le revin. mai multă atenţie acestui domeniu
veste educarea politică revolu- sei largi de muncitori şi ţărani mun- pentru a face mai bine cunoscută po­ în domeniul îmbunătăţirilor funciare*
Pe baza indicaţiilor date de plenara litica partidului şi guvernului, hotărîri-
ţionară şi patriotică a m uncito- C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 citori. La sate, una din sarcinile cele le Comitetului Central şi ale organe­ şi înfrum useţarea oraşelor şi comunelor.
rilor, tehnicienilor şi inginerilor. \ Conferinţa regională de partid a sta- lor locale de partid, să se arate în
piu, exploatările m iniere U ricani bilit sarcini importante în ceea ce pri- mai arzătoare aie muncii politice de toată amploarea lor roadele politicii In activitatea lor, organizaţiile de*
],n c u r s u l a c e s t u i t r i m e s t r u ţ veste sporirea producţiei de oţel, fontă, partidului explicîndu-se în acelaşi timp
şi L upeni, U .R .U .M .P ., F ilatu ra C onsiliul sindical raional va or- ( cocs, cărbune şi minereuri. Aceste sar- masă este educarea noilor colectivişti caracterul trecător al lipsurilor şi gre­ partid trebuie să folosească mai din
cini nu numai că au fost însuşite, dar utăţilor existente, mobilizînd masele la
L u p e n i. ganiza echipe de control şi în­ , organizaţiile de partid şi m asa largă şi întovărăşiţi în spiritul socialismului, învingerea acestor lipsuri. In această plin multiplele forme ca gazetele del
d ru m a re ca re să se d ep laseze la de muncitori s-au angajat să lupte privinţă este necesar ca organele şi
B ibliotecile sindicale din raion întreprinderi şi să sprijine con­ pentru a .le depăşi simţitor. Siderur- în vederea imprimării în conştiinţa tor organizaţiile de partid să îndeplineas­ perete şi îndeosebi satira şi um orul,'
cret o rganizarea diferitelor ac­ giştii hune.doreni s-au angajat să dea că cu mai multă răspundere sarcina
si-au sporit fondul de cărţi de ţiuni, m ai ales în ram u rile tran- , peste plan peste 40.000 tone oţel iar a unei noi atitudini faţă de muncă şi antrenării cadrelor de partid, econo­ brigăzile de muncă patriotică ale ti­
sporturi, I.F.E.T., construcţii şi minerii din Valea Jiului 95.000 tone mice şi de stat de a participa personal
l'a 5 9 .9 0 0 la p e s te 1 0 0 .0 0 0 d e v o - com erţ; u n d e s-au se m n a la t lip- , cărbune din oare cel puţin 45.000 tone faţă de bunul obştesc. la munca politică de masă, de a !ua nerelului, brigăzile artistice de ag ita-'
.cărbune cocsificabil. cuvîntul în faţa oamenilor muncii din
lum e, num ărul cititorilor a eres- suri serioase, fără însă a ne- Care sînt principalele obiective ale întreprinderi, sate şt instituţii, pentru ţie, întrecerea socialistă, consfătuirile!
Sarcini deosebit de importante au a le explica politica partidului şi a
cu t de la 13.015 la 18.799. La glija ram u ra m inieră — princi- fost puse în faţa muncitorilor con­ muncii politice-educative de masă ? guvernului nostru. de producţie, cercurile de citit, munca
pala ram u ră din raionul Petro- stru c to ri care, o dată cu noile obiecti­
aceasta au contribuit num eroa­ ve industriale importante pe care le înainte de toate, munca politică de Ţinînd seama de lipsurile care au cu cartea, comisiile de femei etc.
şani. , vor ridica în aceşti ani, vor trebui să reieşit din consfătuire este necesar să
sele m anifestări cu cartea o rg a ­ construiască un volum sporit de locu­ masă trebuie să se duca în strînsă se ia măsuri urgente pentru organiza- In faţa sfaturilor populare, organi­
in ţe pentru oamenii muncii la un preţ rea mâi temeinică a muncii de agitaţie
n izate în raion. C el m ai b u n e- de cost care să nu depăşească 30-40 legătură cu problemele economice. politică şi cultural-educativă în sectorul zaţiilor sindicale şi de U.T.M., coope­
; mii lei apartamentul. forestier, în construcţii, în rîndul lu­
x em p lu îl o feră clu b u l e x p lo a ­ Cu toate rezultatele obţinute în direcţia crătorilor din comerţ şi cooperaţie şi raţiei de consum şi meşteşugăreşti stă
In agricultură, sarcinile stabilite de lucrătorilor din transporturi — sectorul
tării m iniere P etrila, care şi-a ; Conferinţa regională' prevăd ca o dată aceasta, unele organizaţii de partid nu în care există serioase rămîneri în sarcina de a da mai multă importanţă
jcu creşterea sectorului socialist-coope- urmă din acest punct de vedere.
sporit fondul de cărţi cu peste ; ratist să fie sporit fondul de bază al pun încă în centrii! atenţiei lor aceste păstrării şi dezvoltării bazei materiale >
.G.A.C, la cel puţin 160.000 Iei la Comitetele raionale de partid Petro­
1.000 volu m e, n u m ă ru l de citi- probleme, rup activitatea politică de şani, Brad şi Hunedoara trebuie să necesare activităţii cultural-sportive, fo­
suta de hectare, să fie sporită conside- acorde o mai mare atenţie organizării
tori crescînd cu 400. _ activitatea economică. Analizînd acti- losirii mai judicioase a fondurilor alo-
U n m are num ăr de tineri sînt vitatea economică ele stabilesc măsuri cate în acest scop şi organizării de ac­
atraşi prin U .C .F.S., cu spriji- tehnice şi administrative, negiijînd mă- ţiuni cu caracter voluntar pentru dez-^
nul colectivelor sportive de pe şurile politice menite să ducă la mobi- voltarea bazei materiale necesare acti- S
lizarea muncitorilor îri vederea înde- vităţii culturale. \
plinirii sarcinilor economice. Organi­ Trăgînd învăţăminte din lipsurile <
semnalate în consfătuire, organele şi
zaţiile de partid trebuie să desfăşoare organizaţiile de partid trebuie să a -î
corde mai multă atenţie conţinutului'
munca în aşa fel îneît fiecare munci­ activităţii cultural-educative, să asigure 1
spiritul de partid în activitatea institu­
tor să ştie ce are de făcut în pro­ ţiilor şi formaţiilor cultural-artistice. De!
asemenea, sfaturile populare, organiza­
ducţie şi să fie pătruns de importanţa ţiile sindicale şi U.T.M., precum şi ce-i
lelalte organizaţii de masă sînt che­
îndeplinirii sarcinilor economice. mate să-şi, îndeplinească cu mai m ultă'
răspundere sarcinile lor privind orga­
In acelaşi timp, munca politică de nizarea şi îndrum area activităţii c u i-!
tural-educative.
masă trebuie să aibă un caracter cît
Să nu precupeţim nici un efort pen-?
mai concret. Munca politică de masă tru ridicarea continuă a nivelului mun­
cii politice şi cullural-educath de!
Irebuie astfel organizată şi orientată masă — garanţia mobilizării cu suc­
ces a maselor largi de oameni a i 1
îneît să acţioneze în fiecare loc de muncii de la oraşe şi sate ta înfăptu­
irea sarcinilor construcţiei socialiste 1 '
munca pentru îndeplinirea angajamente-
lor luate în întrecerea socialistă, îm­
potriva piedicilor care frînează pro­
cesul de producţie, împotriva chiulan­
giilor, indisciplinaţilor şi acelora care
caută să aducă daune avutului obştesc.
In întreprinderile noastre există încă
mari rezerve nefolosite. Organizaţiile
Sălile de lectură din cadrul cluburilor, bibliotecilor raionale şi săteşti, de partid, fiecare agitator, propagan­
oferă prielnice condiţii de leciură pentru cititori.
dist, fiecare gazetă de perete, fiecare
IN CLIŞEU : Sala de lectură a clubului minerilor din Lupeni.
-K/V ,'V^V