Page 84 - 1959-02

Pag. 4
P@p©ru! irakian respinge
uneltirile imperialiste
BA G D A D 24 (A gerpres). —
T A S S triaW sm ite: P lan u rile a-
g resiv e ale im perialiştilor din
S.U .A . şi ale agenţilo r lor din
O rientul apropiat stârnesc ne­
linişte in rândurile opiniei pu­
blice irakiene. In Irak se o rg a ­
n iz ează m itin g u ri şi a d u n ă ri în ...U n -a lt m iting*-la» care -au
cadrul cărora organizaţiile ob­
şteşti co n d am n ă politica, de p ar­
ticipare la p lan u ri m ilitare şi
la ac o rd u ri m ilitare b ilate rale
cu im perialiştii, cer iritensilică­
rea luptei pentru pace.
R ecent, in oraşul K india (Ira­
kul cen tral) a avut loc un m a ­
re m iting. La m iting au parti­
cipat delegaţii ale luptătorilor
pentru pace din B agdad, K er-
-585-
A P E L U L F . D . I, F .
B U D A PE ST A 24 (A gerpres).
— F ederaţia D em ocrată Inter­
naţională a Fem eilor a publi­
cat un apel către fem eile din
în treag a lum e în care se su b ­
liniază că datoria fiecărei fe­
m ei esie de a p articip a activ la
iugia pentru interzicerea expe­
M area capitală a U niunii So­
vietice g ăzd u ieşte în aceste zile
un im portant evenim ent inter­
naţional: sesiunea B iroului
C onsiliului M ondial al Păcii.
For îndrum ător al grandioasei
Biroului Consiliului Mondial al Păciimişcări mondiale pentru pace,
care cunoaşte o am ploare m e­
reu crescîn d ă în zilele noastre,
B iroul C onsiliului M ondial al
Păcii se întruneşte în condiţii
internaţionale deosebite. Pe de
o parte, în prezent sînt tot m ai problem e ale situaţiei in tern a­ gresive ale puterilor capitaliste m ult lum ii întregi că U niunea R alea, m em b ru al.B iroului C on­
n u m ero şi oam enii de stat şi po­ ţionale, o asem en ea conferinţă, — N .A .T .O ., S .E .A .T .O . ca şi S ovietică trad u ce n ea b ătu t în siliului M o n d ial al P ăcii, vice­
litici, sînt tot m ai n u m e ro a se din v in a p u terilo r occidentale,
cercu rile ca re se p ro n u n ţă p e n ­ n-a av u t loc nici p în ă în p re­
tru o politică trainică de cola­ zent. U niunea Sovietică a luat
borare internaţională, de co­
existenţă paşnică, pentru rezol­
varea pe calea tratativelor a
tuturor problem elor internaţio­
nale litigioase. Pe de altă p ar­
te, în să, unele cercuri im p eria­
liste ag resiv e îşi in ten siiică
tot m ai m ult eforturile pentru
grăbirea ritm ului înarm ărilor,
pentru construirea de baze m o­
derne pentru lansarea de ra ­
chete şi arm e nucleare. In ciu­
da protestelor vehem ente ale
opiniei publice m ondiale, în
ciuda opoziţiei crescînde faţă
de pregătirile de război, guver­
nele occidentale refuză prem e­
d itat şi cu în c ăp ăţîn are orice
iniţiativă de pace a U niunii So­
vietice, a celorlalte ţări socia­
liste, a tu tu ro r partizan ilo r p ă ­
cii din lum ea în treag ă.
E xem ple sînt num eroase în
această privinţă. Deşi U niunea
S ovietică a pro p u s încă acum ag resiv e im perialiste nu pierd tă de lucrările recentului C o n ­ lor păcii, sesiu n ea de la M o s­ rirea co n tin u ă a m işcării m o n ­
u n an şi m ai bine co n v o carea -nici un prilej de a-şi a ră ta fă­ g res ex tra o rd in a r al P artid u lu i cova va ad o p ta h o tărîri irnpor- diale a p artizan ilo r păcii.
Redacţia şi ad m in istrata, ziaru lu i-str. 6 Martie nr. .9, Telefon : 188; 189; 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcjiunii G eneral^ P.TJ.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul : .întreprinderea. Poligrafică „i Mai“ — Deva
Dineul oferit de ambasadorul Angliei la Moscova
M O S C O V A 24 (A gerpreş). rie am b asad o ru l M arii B ritanii zitei prim ului m inistru al M arii luat-cuvântul H arold M acm illan, C onsiliului
— T A S S tra n s m ite : D u p ă cu m în U .R .S .S ., S ir P a trik R eilty, B ritan ii, H a ro ld M acm illan , la p rim u l m in istru al A ngliei, şi U .R .S .S .
s-a m ai a n u n ţa t, la 23 febrw a- a oferit u n d in eu cu p rileju l vi- M o sco v a. In tim ipul d ineului, au N. S. H ru şc io v , p reşed in tele
Cuoîntarea lui li. Macmillan
D om nule prim -m inistru,
Sînt foarte bucuros că am
prilejul să m ă g ăsesc astăzi aici
şi să vă salu t pe dv. şi pe alţi
m em bri ai guvernului sovietic
la sediul am b asad ei n oastre. A-
ceasta reprezintă o m are onoa­
re şi o d eosebită p lăcere p en ­
tru m ine şi pentru m inistrul A-
faceri lor E xterne.
A stăzi se sărbătoreşte cea de
a 41-a aniversare a întem eierii
A rm atei Sovietice şi Flotei m a ­
ritim e m ilitare. E ste indicat ca
acest lucru să fie am in tit astăzi
deoarece, după cîte ştiu, ultim a
oară un prim -m inistru al A n­
gliei a prim it oaspeţi în această
clădire în tim pul vizitei făcute
aici de Sir W inston C hurchill,
în anii răzb o iu lu i.
A tunci au fost zile grele pen­
tru noi toţi. C u p u ţin ă vrem e
înainte, chiar şi M oscova fusese
g ra v am e n in ţa tă de nazişti şi a
fost nevoie de eforturi uriaşe
p en tru a resp in g e hoard ele ân-
te rv c riţio n iş tilo r..
Noi, englezii, d u p ă ce am lu p ­
tat un an întreg singuri ne-am
găsit aliaţi puternici. A m fost
cuprinşi de un nem ărginit senti­
m ent de ad m iraţie în faţa suc­
ceselor A rm atei Sovietice, în fa­
ţa dîrzeniei întregului popor rus.
P ă stră m şi în prezent g lo rio a­
sa am intire a acelor zile eroice.
Pe atunci m arii noştri condu­
cători au fost m areşalul Stalin
şi Sir W inston C hurchill. N um ele
lor v o r îi în to td e a u n a le g a te
bela H o sim ia, N edjei, D iv.ania,
H ilta. N um eroşi reprezentanţi
ai opiniei publice irakiene, oa­
re au luat cuvîntul în cadrul
m itingului, au condam nat unel­
tirile aţîţătoriilor la răzb o i şi
au ch em at la luptă pentru a-
părarea păcii.
p a r t i c i p a t p e s t e - 5 0 . 0 0 0 ¦¦ p e r s o ţ u
ne, a av u t loc pe unul din sta ­
dioanele din capitala Irakului.
V orbitorii- au c h e m a t la u n ita ­
tea ţărilor arab e în faţa unelti­
rilor şi com ploturilor im peria­
lism ului, la lupta p en tru lib er­
tate, pace şi întărirea rindu-
ielilor d em o cratice în Irak.
rienţelor - cu arm a' nucleară,
pentru dezarm area generală.
In apel se spune printre al­
tele că cel m ai scum p lucru
pentru fem ei — fericirea copii­
lor lor — se află sub a m e n in ­
ţa re atât tim p cât n u se v a p u ­
ne capăt războaielor şi arm ei
nucleare.
ILA\ N ilC iM
unei conferinţe la nivel în alt a
şefilor m arilor puteri, pentru
discutarea celor m ai arzătoare
apoi hotărîrea istorică de a în­
ceta unilateral experienţele n u ­
cleare, oferind astfel un exem ­
plu concludent pentru S tatele
U nite şi alte ţări occidentale,
care au fost chem ate să urm e­
ze şi ele această pildă. R ăs­
punsul guvernelor acestor ţări
a fo st: NU ! G uvernul R. P.
P o lo n e a p ro p u s în că la cea
de-a X ll-a sesiune a A dunării
G en erale a O .N .U . crea rea în
centrul E uropei a unei zone de-
nuclearizate, lipsită de arm ele
nucleare. Deşi realizarea unei
asem enea propuneri ar avea o
m are însem nătate pentru cauza
păcii în E u ro p a şi în în tre a g a
lum e, ea a fost, de asem enea,
refuzată de către principalele
ţări capitaliste interesate — re internaţională a lagărului tre state. E neîndoios faptul că, cova, şi se an g ajează să tra d u ­
R. F. G erm ană, Statele U-
nite etc. In schim b, cercurile
V I M T A ILllJII lll!%IRHi1 >iL!P> MAN C M IIIUI II IU.IF8 . S . S .
unul de altul în istoria apărării
păcii îm potriva hitlerism ufui.
D v. şi cu m ine, dom nule prim -
m inistru, ne-am adus de asem e­
nea contribuţia noastră. C unosc
rolul strălucit pe care l-aţi avut
în o rg an izarea sprijinirii arm a­
telor, îndeosebi în faţa S talin-
gradului. B ătălia căreia acest
o raş i-a d at num ele a fost cu
ad ev ărat unul din punctele de
cotitură cele m ai hotărîtoare ale
războiului. Sînteţi desigur în­
d rep tăţit să fiţi m ândru de rolul
atît de m a re pe care l-aţi av u t
în ac eastă victorie.
R egret că nu vom avea prile­
jul să v izităm S talin g rad u l şi
să vedem opera de reconstruc­
ţie care s-a efectuat acolo. V om
auzi însă m ulte lucruri despre
urm ările dezastruoase ale războ­
iului atît în o raşu l-ero u L en in ­
g rad cît şi în K iev.
A tunci cînd ne aducem am in ­
te de aceste zile, de strîn sa co­
lab o rare to v ă răşească d in tre noi,
eu unul sînt cuprins uneori de
m îhnire. N -are rost să pretin­
dem că a r fi o cît de m ică a se ­
m ăn are între relaţiile noastre
după sfârşitul războiului şi cele
care au ex istat în tre noi în faţa
prim ejdiei com une. P e atunci fi­
reşte, noi am avut un interes
co m u n ; şi unii şi alţii eram a-
m eninţaţi deopotrivă de o pri­
m ejdie de m oarte. Nu este de
m irare că n e-am unit în lupta
îm potriva duşm anului com un.
Totuşi, atunci cînd reflectez
la actu ala situaţie din ilim e, îm i
pun în trebarea dacă şî astăzi
nu avem cel puţin în eg ală m ă ­
sură un interes com un. A cest
interes com un este pacea. In-
tr-un fel sau altul, în ciuda tu ­
turor greu tăţilo r şi piedicilor, să
ne u n im în nu m ele păcii.
M i-am dat seam a, dom nule
prim -m inistru, cît devotam ent
puneţi în slujba m ăreţei cauze
a dezvoltării econom iei U niunii
Sovietice. U riaşele dv. cunoş­
tinţe în cele m a i diferite d o m e­
nii îm i p ro d u c o fo arte m a re im ­
presie şi îm i stîrnesc ad m ira­
ţie. S a rc in a pe ca re v -aţi a su ­
m at-o reprezintă cu adevărat o
m uncă constructivă de o viaţă
în tre a g ă .
V iitorul deschide în faţa po­
porului sovietic vaste orizonturi.
Peste întinsul stepelor strălu­
cesc lum inile industriei ca o
chem are a păm întului făgăduin­
ţei. Şi ceea ce vedeţi în faţa
dv. nu este un m irai, ci realita­
tea vie.
R itm ul şi calitatea p ro g resu ­
lui dv. sîn t cu a d e v ă ra t u im ito a ­
re şi. d u p ă cîte ştiu, nu. îşi au
egal în istorie.
D om nilor, închin un to a st în
cinstea prim ului m inistru al U ni­
unii Sovietice, în săn ătatea m em ­
brilor guvern u lu i sovietic.
•vyvn^-SA^W
SESIUN EA
ţiş planurile lor agresive. S e­
siunile din ultim a vrem e a!e
principalelor pacte m ilitare a-
p actul de la B a g d a d au ară ta t
lim pede o rientarea lor războini­
că. U nele înalte personalităţi
de stat din O ccident (ca de pil­
dă dl. D ulles şi n u m ero şi g en e­
rali nazişti) au declarat chiar
cu em fază că se m erită şi ris­
cul unui război pentru m enţi­
nerea actualei ordini în B erli­
nul occidental. C e altceva do­
vedesc toate acestea decît refu­
zul consecvent al puterilor oc­
cidentale de a ţine seam a de
cerinţele vitale şi im perioase
ale tu tu ro r popoarelor lum ii,
care cer ho tărît şi consecvent
luarea de m ăsuri pentru ap ăra­
rea şi co n so lid area păcii în
lum e.
In contrast cu politica ag re­
sivă a cercurilor im perialiste
occidentale se află politica de
coexistenţă paşnică şi co lab o ra­
socialist, în fru n te cu U niunea
Sovietică, politică fidel ilu stra­
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1300
HIWBB
Mişcarea grevistă
din Beigîa
ia am ploare
de M iniştri al B R U X E L L E S 24 (A gerpres).
— A genţiile de presă transm it
că, răsp u n zân d chem ării la g re­
vă generală adresată de sindi­
Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov catele socialiste, greva m ineri­
lor din B o rin a g e s-a extins in
S tim ate dom nule prim -m inistru, dv., d o m n u le M acm illan , aţi ac­ ca şi dv., reg retăm foarte m u lt cursul zilei de 23 februarie in
D om nilor ! tiv at în to td ea u n a în cele m ai că nu a fost posibil să se m en­ toate regiunile carbonifere ale
T o v a răşi, grele sectoare. Dv. v-aţi ocupat ţină şi d u p ă război acel spirit
Ingăduiţi-m i, dom nule prim - de problem ele financiare şi acti­ de co lab o rare şi prietenie care B elgiei. La C harleroi, peste
vitatea pe care aţi desfăşurat-o a p ă ru se în luptele îm p o triv a 18.000 de g rev işti au m an ifes­
m inistru, să vă m ulţum esc pen­ în această funcţie a d at m ari duşm anului com un. tat purtând steaguri roşii şi lo­
tru cuvintele călduroase, pentru rezu ltate şi a fost m u lt ap reciată zinci prin care protestau îm ­
înalta preţuire, pe care aţi a- în ţa ra dv. A ctiv itatea pe care înţelegem că cauza principa­ potriva m ăsurilor patronatului
cordat-o realizărilor poporului aţi depus-o în funcţia de m in is­ lă a acestei situaţii constă în şi g u v ern u lu i în vederea în ch i­
sovietic şi p entru înţelegerea tru al C onstrucţiilor de locuinţe deosebirea dintre sistem ele noas­ derii m inelor „nerentabile“ .
ju stă a n ă z u in ţe lo r lui de pace. a fost de asem enea plină de m e­ tre sociale. A cum însă, după
rite şi dem n ă de cea m ai înaltă cum se vede, a trecut destul tim p In localitatea La Louviere,
D v. şi cu m ine, d o m n u le prim - preţuire. A ţi d eţin u t şi o funcţie şi. situ a ţia s-a sch im b at, în su fi­ num ărul greviştilor care au
m inistru, am trecut prin două de răspundere atît de im portan­ cientă m ăsură pentru ca să pu­ m a n ife sta t s-a rid icat la 12.000.
în g ro zito are şi pustiitoare răz­ tă ca cea de m inistru al A face­ tem recunoaşte că deosebirile In cursul după-am iezii toate
boaie. D eo seb it de în g ro z ito r şi rilor E x tern e. A ţi ad u s şi dv. o uzinele şi întreprinderile indus­
distructiv a fost cel de-al doilea co n trib u ţie la „sp iritu l G en ev ei". dintre sistem ele noastre nu tre­ triale din regiune au încetat
buie să constituie o piedică în lucrul.
război m ondial. D ar, atît în pri­ A cum , deţinînd funcţia înaltă stabilirea unor relaţii de priete­
m u l răzb o i m o n d ial cît şi în cel de prim -m inistru al M arii B ri­ nie între popoarele noastre, în­ P este 10.000 de g rev işti au
de-al doilea, ţările noastre au tanii, aţi venit ca oaspete în tre ţările noastre. C ondiţiile so­ o rg an izat un m iting la P atu-
fo st a lia te . Ş i a r fi o m a re n e ­ ţara noastră. C onsiderăm de ciale dintr-o ţară sau alta de­ nages, unde au protestat îm po­
norocire nu num ai pentru po­ cea m ai m are utilitate convor­ pind de vo in ţa poporului din triva hotărârii C onsiliului naţio­
poarele noastre, ci şi pentru în ­ birile pe ca re Ie av em cu dv. şi ţara respectivă. T rebuie să recu­ nal al m inelor belgiene de a
treag a om enire d acă dv. şi cu sperăm că ele vor da rezultate lăsa peste 6.000 d e 'm in e ri fără
m ine, care deţinem funcţii în al­ pozitive. C red că şi dv. cău taţi noaştem aceşt fapt, tot aşa după lucru. G uvernul belgian a luat
căi de în ţeleg ere cu noi. cum recunoaştem că Soarele ră­ m ăsu ri în v ed erea’ îm piedicării
te în statele n o astre şi ca re re­ sa re în fiecare d im in e a ţă şi tre ­ acţiunilor greviştilor, trim itînd
prezentăm ţările noastre, n-am D e s ig u r că n u p o t fi re z o lv a ­ b u ie să p o rn im de Ia fap tu l că num eroase forţe poliţieneşti şi
face tot ceea ce depinde de noi te dintr-odată toate problem ele trăim în sistem e diferite d ar pe jandarm erie. In ciuda acţiuni­
pentru a îm piedica un al trei­ care s-au acum ulat de m ai m ulţi una şi aceeaşi planetă, respirăm lor de intim idare ale forţelor
lea război m o n d ial. ani. C e ne place în convorbirile acelaşi aer, ne bucurăm de bine­ represive, grevele şi m anifes­
pe ca re Ie av em cu dv. ? S in ce­ facerile n aturii şi de că ld u ra a- taţiile de protest continuă.
In cuvîntarea pe care aţi ros­ ritatea dv. şi faptul că înţelegeţi
tit-o, aţi am in tit de d istru g erile celuiaşi Soare. D e aceea, noi —O—
pe care le-a suferit ţara n o astră nu num ai interesele ţării şi p ăr­ trebuie să găsim calea înţeleap­
în cel de-al doilea război m o n ­ ţii dv., ci şi in teresele ţării şi tă pentru a învinge actualele în R.F. Germană
dial. C ălătorind prin U niunea părţii noastre. A ceasta ne face o g reu tăţi şi p en tru a face totul
Sovietică veţi vedea că poporul deosebită plăcere deoarece, a- în scopul asig u rării păcii pe pă- On criminal de război
nostru a dat cu adevărat dovadă bordînd astfel problem ele, este m întul nostru. A ceasta este do­
de eroism , înlăturînd urm ele dis­ m ai uşor să g ăsim soluţiile cele rinţa guvernului U niunii Sovie­ devine... acuzator!
trugerilor, veţi vedea că el nu m ai rezonabile care să satisfacă tice, d o rin ţa poporului n o stru a
num ai că a vindecat rănile răz­ cărui voinţă el o oglindeşte. BO N N 24 (A gerpres). —
boiului, ci a d ep ăşit chiar de am bele ţări, am bele părţi. D u p ă c u m s-a rriai a n u n ţa t, la
D e aceea, aveţi perfectă drep­ H am b u rg are loc procesul in­
patru ori nivelul antebelic al Aţi rem a rc a t că n e-am întâl­ tate, dom nule M acm illan, atunci ten tat cunoscutului scriitor şi
producţiei. In K ievul cotropit de cînd spuneţi că popoabele n o as­ publicist vest-germ an, E rich
nit astăzi Ia m a sa dv. o sp ita­ tre, ţările noastre sînt unite prin- B u st, care l-a d em ascat prin
hoardele fasciste au fost distruse lieră în ziua m em o rab ilă a A r­ tr-u n in teres co m u n în m e n ţin e ­ rad io pe fostul general hitle-
m atei S ovietice şi a Flotei m a ­ rea păcii, ceea ce poate consti­ rist R am cke.
şi incendiate cele m ai frum oase ritim e m ilitare. Aţi am in tit aici tui o b ază p en tru îm b u n ătăţirea
cartiere şi străzi. N u veţi vedea de anii războiului, de luptele relaţiilor noastre. P ro cesu l a fost deschis la ce­
nici o u rm ă a acestor d istru ­ îm potriva duşm anului com un al rerea lui R am cke.
geri. K ievul a devenit şi m ai popoarelor noastre. Am adm irat P entru buna înţelegere dintre
m in u n at decît înainte de război. ţările n o a stre ! Ziarul „Frankfurter R und­
N ici în L en in g rad , ca re a fost vitejia so ld aţilo r en glezi şi a sch au “ relatează că se fac în­
asediat şi supus b o m b ard am en ­ poporului englez, care şi-a ap ă­ P entru coexistenţa p a şn ic ă ! c e rc ă ri de a-1 in tim id a pe H u s t
telor de artilerie şi atacu rilo r a- ra t in d ep en d en ţa şi care a lup­ In săn ătatea dv., dom nule şi pe m em brii tribunalului la
viaţiei, nu veţi vedea nici un tat cu bărbăţie îm potriva G er­ prim -m inistru ! ca re are loc procesul. L a 21 fe­
fel de u rm e ale distrugerilor pro­ m aniei fasciste. N oi, întocm ai bruarie, H ust a prim it o scri­
vocate de război. D atorită efor­ soare sem nată „paraşutiştii din
Noi mărturii despre crimele monstruoase B rest“ în care sînt proferate
turilor în m u n că ale poporului am en in ţări directe la ad resa lui.
nostru, L eningradul a devenit pe care ie comit trupele Pe adresa tribunalului a sosit
şi el în c ă m ai fru m o s. o scrisoare anonim ă cu foto­
franceze In Algeria grafia lui H u st şi in sc rip ţia :
D ar şi dv., p o p o ru l dv., şi în ­ „pe acesta au uitat să-l ga-
G EN EV A 24 A gerpres). — paşnică. Intr-una din case au zeze“.
deosebi locuitorii Lpndj-ei, aţi arestat o fem eie bătrână şi o
fost nevoiţi să trăiţi zilele tra ­ Zilele acestea, ziarul „D ie T a t“ fată de 10 ani. „T reb u ia să ne D upă cum reiese din relată­
a publicat relatarea unui tânăr răzbunăm pe cineva pentru ne­ rile ziarului, fostul g en eral hi-
gice ale războiului. Şi ştim prin care, făcând parte din aşa-zisa reuşita operaţiunii, povesteşte U erist R am ck e are la proces
cîte greutăţi au trecut locuitorii legiune străină, a luptat de cu cinism fostul leg io n ar V obi. o atitudine im pertinentă. D e
o ra ş e lo r L o n d ra , C o v e n try şi partea arm atei franceze in A l­ C ăpitanul m i-a ordonat să îm ­ exem plu, el nu a n eg a t că luind
alte oraşe care au fost b om bar­ geria. A ceastă relatare a unui cuvintul la 20 octom brie 1952
d ate cu V 1 şi V 2. N oi am v i­ m arto r arată în m od concret puşc făta. A m tra s în fată şi în faţa foştilor S S -işti i-a n u ­
prin ce m etode m onstruoase este a m o m o rit-o pe loc... A d esea m it pe aliaţii in răzb o iu l îm ­
zitat ţa ra dv. în 1956 şi am v ă ­ înăbuşită n ăzuinţa poporului g ăseam în case n u m ai fem ei, şi potriva G erm aniei hitleriste cri­
zut cîtă m uncă s-a depus pen­ algerian spre libertate şi inde­ la o rdinul căp itan u lu i g e rm a n m inali de război. El nu a tă ­
tru a reface ceea ce fusese dis­ pendenţă. Fostul m em bru al Soim an, devastam casele, iar găd u it nici declaraţia sa că lis­
trus. A cum , după aproape 3 ani, legiunii a povestit că în tim pul fem eile le îm p u şc am . P e arab ii tele o rg a n iz a ţiilo r c rim in a le in
probabil că s-au făcut şi m ai uneia din razii a fost încon­ făcuţi prizonieri nu-i întrebam care tribunalul m ilitar in terna­
m ulte. ju rat u n sat în care. se aflau n ic io d a tă , d a c ă sînt. sa u n u v i­ ţional a inclus trupele S S şi
n u m ai fem ei şi copii. M em brii n o v a ţi d e c e v a , ii o m o r a m fă ră trupele de paraşutişti „vor de­
D upă tot felul de zguduiri, po­ legiunii au început să se răfu ­ discrim inare...“. veni cu tim pul liste de o n o are“.
poarele g ăsesc forţele şi b ă rb ă ­ iască ou cruzim e cu populaţia
ţia n ecesară pentru a reface
ceea ce a fost d istru s şi p en tru a
m erge înainte, deoarece viaţa
este v eşn ic ă şi v eşn ic ă este şi
activitatea om ului m enită să du­
că la a sig u ra re a unei vieţi m ai
bune.
In guvernul M arii B ritanii,
x/VV s/vv^’ .
tan te pentru actualele condiţii
internaţionale, pentru unifica­
rea tuturor forţelor păcii, care
cer interzicerea totală şi pen­
tru totdeauna a experienţelor
nucleare, care se opun hotărît
construirii de baze pentru ra­
chete şi arm e atom ice pe teri­
toriu! unor ţări occidentale.
C o m u n ist al U niunii Sovietice. La sesiu n ea de la M o sco v a a
C ongresul al X X I - lea al B iroului C onsiliului M ondial al
P .C .U .S . a dovedit odată m ai P ăcii particip ă şi acad. M ihail
viaţă învăţătura leninistă cu preşedinte al C om itetului n a­
privire la coexistenţa p aşnică ţional p en tru a p ă ra re a păcii din JOI, 26 FEBRUARIE 1959
între state cu orânduiri sociale ţara noastră, care va exprim a
diferite, că ea nu precupeţeşte voinţa şi n ăzu in ţa sp re p ace a
nim ic p en tru ca p acea în lum e poporului nostru, co n stru cto r S p ectaco le cinem atografice
să fie train ică, puternică, d u ­ activ al unei vieţi noi, socialis­ JOI, 26 FEBRUARIE 1959 b ra z i: B R A D : S uperstiţiosul: 1L1A:
te. O am en ii m u n cii din p atria D EVA : Alo ?... Aţi greşit num ă­ Taifun la N agasaki; SIA1ERIA:
rabilă. D e fa trib u n a im p o rtan ­ n o astră iubesc pacea şi luptă r u l ; PETROŞA NI: Thil Buhog-lindă; Alo?... Aţi greşit num ărul: T E 1U Ş :
tului C ongres al constructorilor co n secv e n t p e n tru a p ă ra re a ei, O RA ŞTIE: Alo?... Aţi greşit num ă­ H aiducii: APOLDU DE S U S : God-
com unism ului au răsu n at puter­ deoarece n u m ai în condiţii de rul • HAŢEG : D uelul; SEBEŞ : Casa z i la ; ZLATNA: Dincolo de b ra z i;
nic chem ări la securitate inter­ p ac e p o t fi tra d u s e în v ia ţă în care locuiesc; ALBA IUL1A: In­ BARU M ARE: Micul acrobat; LO-
m ăreţele sarcini trasate de par­ tr-un m agazin u n iv ersal: Dincolo de N E A : Bravul soldat Sveik.
n aţio n ală şi pace — acestea
fiind firesc legate de m ăreaţa tidul şi g u v ern u l nostru , p en ­ m\ o ii #
tru construirea socialism ului.
o p eră la care a p ăşit în p re­ De aceea, poporul rom în urm ă­ Programul 1: 7,30 Cîntă orchestra inte tinereţe“ — emisiune de eînte-
zent poporul sovietic — con­ reşte cu atenţie uneltirile cercu­ „Doina Moldovei“ ; 8,30 M u zică; 9,30 c e ; 18,20 Ghid m uzical: 19,00 „Să
struirea com unism ului. Un tăciune şi-un cărbune; 10,30 Mu­ învăţăm limba rusă c în tîn d " : 19,30
zică de estradă j 1 2 , 0 0 „Numai zîm- Cîntă Cvartetul vocal al surorilor
A şa d a r, lu c rările sesiu n ii rilo r a g re siv e o cc id en ta le şi bet, numai cîntec“ — muzică uşoa­ Ishaneli j 19,52 Noapte bună, copii;
B iroului C o n siliu lu i M o n d ial a! sp rijin ă cu că ld u ră orice acţi­ ră ; 12,35 Vechi melodii populare ro- 20,45 Jocuri populare rom îneşti; 21,15
P ăcii se d esfăşo ară în co n d iţi­ u n e sau iniţiativă care co n tri­ m îneştii 14,40 „Partidul ne condu­ „Apărătorii patriei“ — emisiune de
ile un u i ritm a v în ta t al m işc ă­ buie la m en ţin erea şi co nsoli­ ce“ — emisiune de cîn tece: 15,10 cîntece o stă şe şti; 21,40 „Părinţi şi
rii m bndiale a p artizan ilo r p ă ­ d area păcii. P o p o ru l nostru u r­ Cu cînlecul şi jocul pe meleagurile copii“ ; 23,40 Muzică populară romî-
patriei; 16,40 Muzică distractivă; nească.
cii din lu m ea în treag ă pen tru m ăreşte lu crările sesiunii B i­ 17,15 „Pacea o vom cuceri“ — emi­
siune de cîn'.cce; 18,30 M uzică; 22,30 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6.00:
lichidarea „războiului rece“, roului C onsiliului M ondial al Melodii populare romîneşti.
7,00: 11,00; 13,00; 15,00: 17,00:
pentru colaborarea p aşn ică în­ Păcii, ce se d esfăşo ară la M o s­ Programul I I : 15,00 „De toate,
pentru to ţi; 15,30 Muzică u şo ară; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
| 16,30 .Vorbeşte Moscova j 18,05 „ în a ­
gramul 1); 14,00: 16,00; 18,00; 21,00:
d is c u tîn d s a r c in ile u r g e n t e ale c ă în v ia ţă s a r c in ile ce v o r fi
m işcării m ondiale a partizani­ trasate de acesta pentru întă­ 23,00 (programul II).