Page 85 - 1959-02

1
ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA St AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul XI Nr. 1301
«Sa
Lăcătuşul ’Adam Fazekaş de la uzina. „Victoria"-Călqn
lucrează cu multă conştiinciozitate, depăşindu-şi cu regulari­
tate norma.
IN FOTO: Toc. Adam Fazekaş trasează o cutie de re­
dactor..
Pe drumul agriculturii socialiste
Uniţi în marea familie
D um inica trecută, ţăranii m uncitori din satul G elm ar, raionul
O răştie, au sărbătorit in au g u rarea gospodăriei agricole colecti­
ve „M u reşu l“. In colectivă s-a înscris tot satul. 103 fam ilii nu-
m ărîn d 238 b raţe de m uncă s-au unit spre a lucra în com un
cele 318 hectare de teren agricol, cît are satul. Inventarul g o s­
podăriei este b o g a t: 24 de cai, 2 boi, 61 de vaci, 80 de care,
78 pluguri, 59 g rape, 44 p răşito ri şi alte u nelte agricole.
SATUL COVRAGI
complect cooperativizat
îndrumaţi de către or­ Văzînd acest lucru şi
ganele de partid şi de < celelalte 9 familii din
stat ţăranii întovărăşiţi sat — rămase pînă a-
din satul Covragi, raio- cum în afara întovără-
nul Haţeg, s-au convins şirii, s-au alăturat înţo-
de avantajele muncii vărăşiţilor.
uriite. De aceea, ei au
hotărît recent să-şi în­ Astăzi, satul ^Covragi
e complect cooperativi­
scrie în întovărăşire în­
treaga suprafaţă de te­ zat. întovărăşirea „ 8 Mai" şirii şi comunistul Nico-
ren ce posedă. de aici, întruneşte 65 fa­
milii cu o suprafaţă to-
întregul sat în co le c tiv ă
Zilele trecute a fost m are să r­
b ătoare şi in satul B irtin din
raio n u l B rad . A ici,, to ate cele
123 fam ilii din sat au in au g u ­
rat gospodăria agricolă colec­
tivă „V iaţă n o u ă“. Ele au adus
laolaltă peste 600 hectare p ă ­
şune, 320 hectare teren arabil,
25 vaci cu lapte, 15 perechi de
boi, precum şi m ulte atelaje ne-
cesare lucrării păm intului.
, , ... „
. n n r e Prim n ^are . Simeria Veche s-au pregătit şi conti­
intre in această g o spodărie a-
gricolă colectivă au fost cetă-
ţenii Ioachim P etrucean, T ă-
3-neepul d t olaţâ
P rivit din depărtare, satul R işca
pare a fi m ic. P e m ăsu ră u isă ce du m irit. Era tovarăşu l. F aur Sabin,- în tovărăşirii agricole. El a înaintat
ie apropii, el creşte şi s e . răspîn - om ul care m -a g ă zd u it le dînsu l cel d in ţii cererea pentru G .A.C. Dur
V d eşte larg pe valea C rişului Alb. in anul 1952.
fi L a u n m o m e n t d a t s e m ă r e ş te a şa B ucuros de revedere, tovarăşul za, Aurelia Florea şi alţii. în cepu •
T d e m u lt in c it a i im p resia că cerul _F aur a ţin u t n ea p ă ra t să trec d in tu l .a fo s t c a şu vo iu l 'u n ei ape scă-
se sp rijin ă pe h otarele lui.
E zi de dum inică. U ltim a dum i­
nică a lunii februarie. In această
zi, cetăţen ii satului R işca sărbăto­
resc inaugurarea gospodăriei lor co­
lective „Drum nou".
De la
| întovărăşire agricolă !a
*' gospodăria colectivă
M ergeam pe uliţele salului şi
adm iram tot ce apăruse nou de d n d
n-am m ai trecut pe aici. O am enii
aceştia harnici m i se păreau şi ei
schim baţi, m ai veseli, m ai bine îm ­
b r ă c a ţi.
Din 1952, cin d am fo st ultim a da-
iă oaspetele acestor locuri, satul era
frâm iniat de o problem ă: cum esie
atun ci cind păm în lu l se lucrează
in com un. O am enii erau curioşi şi
pen tru a sta cercetau fel de fel. ae
surse de in fo rm a re: începînd cu
ziarele şi term inând cu statu lu i în ­
tovărăşirii agricole. M i-a reven it in
m inte exact cum s-au petrecut lu­
crurile du pă c - m ă trezii faţă-n fa­
ţă cu un o m in v îr s i ă cu fa ţa p re-
lu n gită şi cu ochii blîn zi. M i se pă­
rea că-.l cu n o sc b in e, că l-a m m ai
Joi 26 februarie 1959
tală de 209 hectare te­
ren agricol.
Printre primii care şi-
au înscris întreaga su-
prefaţă.- în întovărăşire
se află deputatul llie
Sterian,. Ioan Iovănescu
— preşedintele întovără­
lae Roşu. . . .
TRAIAN HORVATH
corespondent
rtaşe S im edrea, P ar m ina Ian-
cu, D um itru G iu rg iu şi alţii.
C u ocazia in au g u rării noii
gospodării, colectiviştii au' hotă-
rit să înceapă chiar din aceas­
tă prim ăvară construirea unui
grajd pentru 150 capete, o m a-
gazie pentru cereale, un şopron
pen tru unelte şi m aşin i etc. D e
asem enea, colectiviştii din B ir-
tin şi-au p ro p u s să sp rijin e in
m od efectiv lucrările pentru
term inarea căm inului cultural
(j j n l o c a l i t a t e , e l e c t r i f i c a r e a şi
radioficarea satului, îndiguirea
C rişului A lb şi altele.
văzu t cîn dva. In cele din urm ă m -am nistul D a vld Fiorea — preşedintele
nou pe la el. L in gă un pahar de pate d in strin so a rea barajului. In-
ţuică am început să p ovestim , .im tr-un tim p relativ scurt, 115 fam ilii,
aflat de la to va ră şu l Faur că în a- cu p este 300 h ectare de păm în t, au
nul 1954 un gru p de 11 fam ilii, cu in trai in g o sp o d ă ria a g rico lă colec-
o su prafaţă de 9,05 hectare, a pus tiv ă „D rum nou“ din R işca,
bazele în tovărăşirii agricole „Drum
hou". La început a fost cam greu,
dar în scu rt tim p în to vă ră şită au
cunoscut rodu l unirii. V ă zîn d calea
bun ă pe care a u . p o rn it cele 11 fa ­
m ilii, in anul 1956 s-au m ai alătu­
ra t 22 d e fam ilii, cu 29 h ectare, iar
in 1958 în că 49 de fam ilii cu 64
hectare de p ă m în t. Era acum în în ­
tovărăşire aproape în treg satul. O a­
m enii erau ' m ulţum iţi, dar sim ţeau
c ă în că n-au făcu i totu l. V iito ru l le
stă tea in faţă. Zile de-a rindul riş-
cânii se frăm ântau, citeau şi vizitau
co!ecih izafe din regiune, p e
m d t g of(. m e r g e a u [a o r g a m z a ţia
de bază a partidului şi cereau să
le fie lăm urit un capitol sau altul
din sta tu tu l G .A .C . F aptul că oa-
m en ii au cam lăsa t la o parte sta-
lu tu l în to vă ră şirii a g rico le -şi, se in ­
teresau m ai m ult de acel al - gosp o ­
d ă riei a gricole c o lective, c ’ă ia că in
m intea lor a în colţit ideia de a-ş;
făuri o via ţă cu ade-'ărat îm belşu­
gată. O am enii aşteptau. Priinul care
a în dem n ai la dru m a fo st cornii-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE: UNIŢI-VA I
m v>u^cJtAA4CÍÁ^
r \ 8 !§ sC S i* * sr» 5 ár'
Jurnaliştii din Călan
îşi respectă angajamentul
Furnalistul Eronim Foro se oprise tii Gheorghe Ştefan, Viorel Făniş, A- s f ă r î m a r e a j u g u l u i - c o l o n i a l , p e n ­
pentru un moment cu ranga într-o dam Kiss şi GaVrilâ Ivănescu din a- t r u a p ă r a r e a ş i c o n s o l i d a r e a i n ­
mină, iar cti cealaltă îşi prinse mineca ceste echipe, au fost tot timpul model d e p e n d e n ţ e i ş i s u v e r a n i t ă ţ i i n a ­
de la salopetă trecind-o peste frunte de conştiinciozitate şi sîrguinţă în lup­ ţ i o n a l e a s t a t e l o r a r a b e . P o l i ­
pentru a şterge broboanele de sudoare. ta pentru obţinerea celor mai bune re­ t i c a a n t i i m p e r i a l i s t ă , a n t i c o l o n i a ­
Alături, cu o rangă ceva mai lungă zultate.
?i cu faţa înrourată, Ioan Crişan A\ă-
rinca îi dădea zor de unul singur...
După încă cîteva lovituri, simţeau furnaliştilor de la Călan, ca răspuns P o p u l a r e R o m î n e , ş i - a g ă s i t e x ­
cum şticul începe să cedeze cîte pu­ la chemarea siderurgiştilor hunedoreni. p r e s i a î n a t i t u d i n e a f e r m ă a R e ­
ţin, pentru ca în cele din urmă să Elanul şi însufleţirea cu care au por­ p u b l i c i i P o p u l a r e R o m î n e f a ţ ă
nu mai opună nici o rezistenţă. O do­ nit ia îndeplinirea lui, succesele obţi­ d e a g r e s i u n e a a n g l o - f r a n c o - i s -
goare puternică i-a făcut să se retra­ nute, pînă acum sînt chezăşia faptului r a e l i a n ă c o n t r a E g i p t u l u i , f a ţ ă
gă ; pe gura furnalului, asemenea unui că acest angajam ent va- fi îndeplinit d e c o m p l o t u l i m p e r i a l i s t î m p o ­
balaur din basme, şi-a făcut apariţia
şuvoiul de fontă roşie, strălucitor scîn-
teind. •i
La un semnal al şefului de echipă,
Marcel Semciuc, cei ce se aflau acolo,
In aşteptare, s-au împrăştiat ca elec­
trizaţi prin hală, ocupîndu-şi locurile
ce le au în asemenea situaţii.
Ţinînd un fel de sape în mîinilc !n-
mănuşate, cu măştile pe faţă, lucrau tă ­
cuţi şi cu mişcări energice, dirijînd
fonta spre formele de turnare. Păreau
în felul acesta, că sînt frăm întaţi de
un gînd ce-i stăpîneşte pe foţi deopo­
trivă — gîndul că aveau de îndepli­
nit un angajam ent.
Furnalul nr. 1, a dat în primele 23
de zile ale lunii februarie 522,6 tone
fontă peste plan. Echipa a l-a de
pildă, a dat peste plan 86,164 tone de
fontă, iar a 111-a 73,42 tone. Comuniş-
C on com tim t cu lu­
crările de ¦construire
ă bateriei a III-A , ld
H unedoara a început
tu rn area fu n d a ţiilo r la
cea de a IV -a baterie de co is.
IN F O T O : Echipa de dulgheri
condusă de Francisc L aszio, care
. îşi d e p ă şe şte nbrm'a in in ed ie; lu -
•' n a r , cu 30 la s u tă , p re g ă te ş te , co-
!rajele pentru .m on tarea arm ăturii
şi turnarea fundaţiitor la noua ba­
terie de cocs. F o to : I. TEREK
Pregătiri pentru începerea
campaniei agricole de primăvară
La G.A.C. „Ogor nou"
Colectiviştii din G.A.C. „Ogor nou"-
nuă să se pregătească cu m ult zel
$ de îngrăşăm inte şi pe cele peste 7 ha.
pă el au făcut cereri Iancu C. Bor-
La căminul cultural
fC ă m in u l c u ltu r a l d in R iş c a p ă re a
m ai im punător ca altădată. P e fron- J
tispiciul său, drapelele se unduiau hi J
soare. Spaţioasa sală festivă a de- ?
venit la un m om ent dat neincăpă- î
toare, deoarece to ţi .riscanţi doreau T
ca să participe la adunarea festivă ^
de inaugurare a gospodăriei colec- |
v^ru m nou .
L uînd cuvîntul, iov. Sabin Cean
a inform at pe colectivişti că gospo-
dăria se inaugurează avîn d 115 fa,
m ilii cu peste 300 hectare teren
agricol, 73 vaci, 12 perechi de boi,
2 0 c a i, 100 c a re ş i c ă r u ţ e ,,-100: p iu -
g ă r i,' 40 s e m ă n ă to r i d e - c e r e a l e ,- şi
altele,
In num ele C om itetului raional de
partid şi a Sfatului popular raional
B rad a v o rb ii io v. V.iorel Lupii,
rare a urat c o lectiviştilo r spor ta
m uncă şi m ultă fericire in viaţa
lor cea nouă. ,,
1. M.
4 pagini 20 bani
1 0 .0 0 0 tone de fontă peste plan în d e ţ ă r i l e a r a b e , d u s ă c u c o n s e c ­
anul 1959. Acesta este angajamentul v e n ţ ă d e g u v e r n u l R e p u b l i c i i
şi chiar depăşit. triva Siriei, ca şi faţă de acţiu-
GH. C. |. n i l e a g r e s i v e a l e . I s r a e l u l u i m e -
vvvm nwjBBa rt<7n><nrKx»«^cadi
pentru campania agricolă de primă­
vară. • .. | ¦¦ . • ¦
Utilajul agricol ce va fi tractat de
animalele gospodăriei — 1 2 pluguri,
1 2 grape şi 1 2 semănători de porumb
— a fost de mult reparat. Acum se
transportă gunoi de grajd pe fcîmp.
f Pînă în prezent s-a transportat ,121
tone gunoi de grajd pe lotul ce va fi
sem ănat cu porumb. Au fost transpor­
tate de asemenea cantităţi apreciabile
rezervate pentru grădină.
In vederea asigurării răsadurilor
necesare grădinii de legiune şi zar­
zavaturi, s-au transportat peste 1 0 0 .0 0 0
kg. gunoi proaspăt de-grajd, la patu­
rile calde ale răsadniţelor.
Colectivişti ca Gheorghe Dănescu,
Ilie Furdui, Alexandru Neguiescu şi
alţii, lucrează cu multă grijă la ame­
najarea paturilor calde. Ei au am ena­
jat pînă în prezent 180 m. p. din ne­
cesarul total de 281 m. p. de răsad ­
niţe în paturi calde. Pe aceste 180
m. p. se vor semăna gulloare şi varză
timpurie iar pe restul — ardei, ţelină,
vinete, conopidă şi altele.
La G.A.C. „Ogor nou" s-au luat şi
unele măsuri pentru iaroyizarea car­
tofilor necesari plantarii timpurii a u-
nei suprafeţe de un ha.
La G.A.C. „Fetofi Sancfor*'
Şi colectiviştii din G.A.C. „Petofi
Sandor" din Deva se pregătesc intens.
Pină în prezent, echipa de mecani­
zatori, condusă de comunistul Anton
Greguş, a reparat 7 pluguri, 1 0 grape
cu două cîmpuri, 5 căruţe etc., şi a
revizuit motorul Diesel şi pompa de 4
ţoii pentru irigat. Este în curs de re­
parare tractorul gospodăriei.
¦ Colectiviştii lanoş Foroy, Grigore
Molnar, Francisc Varga, Silvestru
Kaytar şi alţii, transportă gunoi de
grajd pe terenurile ce vor fi cultivale
cu porumb şi cartofi timpurii. Pînă
în prezent au fost transportate pe
^ sadniţe se vor semăna în curînd gu-
Ş lioare.
^ Pentru asigurarea întregului nece­
$
¦ G.A.S.-Călan rame, sticlă şi celelalte
$^
ţ.
t vîrstnici, cu acelaşi elan au muncit
In legătură cu cam pania di­
versionistă, provocatoare dezlăn­
ţuită de presa israeliană, de
personalităţi oficiale israeliene şi
o serie de ziare reacţionare din
O ccident, cu priv ire ia aşa-zisa
em igrare in m asă a evreilor din
R epublica P opulară R om înă,
cam panie ce are drept scop să
defăim eze R epublica P opulară
R o m în ă şi po litica ei, să se m e ­
ne suspiciuni şi neîncredere în­
tre ţările arabe şi R epublica
P opulară R om înă, să tulbure re­
laţiile de prietenie dintre aceste
ţări şi R om înia, A genţia R om î
nă de P resă „A gerpre.s“ este a u ­
torizată să declare- urm ătoarele:
E ste bine cunoscută sim patia
clntdă p e-care o n u tre şte poporul
rom în faţă de ţările arabe şi
poporul arab. P oporul rom în şi
guvernul R. P. R om îne şi-au m a ­
nifestat în m od n eab ătu t solida­
ritatea cu lupta dreaptă a po­
poarelor din ţările arab e pentru
listă, de prietenie sinceră faţă
...
¦a w
cîmp peste 420 tone gunoi de grajd.
In vederea însămînţărilor, s-au se­
lectat pînă acum peste 1 . 2 0 0 kg. ovăz
şi 2 . 0 0 0 kg. porumb.
La o seciie a G.A.S.
Secţia din Sitneria Veche a G.A.S.
Călan a livrat statului în anul trecut,
prin unitatea Aprozar şi prin m aga­
zinul Gostat din Hunedoara, 206.392
kg. cartofi din care 23.598 kg. car­
tofi timpurii. De asemenea, s-au livrat
de aici, 54.156 kg. roşii, 56.016 kg.
varză, 22.870 kg. ceapă, 12.666 kg. a r­
dei graşi, 31.877 kg. morcovi, 5.222 kg.
salată şi alte legume şi zarzavaturi.
In acest an, brigada legumicolă a
G.A.S. Călan din Simeria Veche va
cultiva legume şi zarzavaturi pe. o su­
prafaţă de circa 40 ha. In acest scop,
o mare parte din teren a fost îngră­
şată cu gunoi putred de grajd. La
grădină s-au transportat pînă în pre­
zent peste 85 tone gunoi putred. r
S-au transportat de asemenea peste
1 0 0 tone gunoi de grajd pentru răsad­
niţe Şi s-au confecţionat pînă acum
300 m. p. răsadniţe calde. Aici s-au
insăm inţat 50 m. p. salată timpurie
şi 50 m. p. varză timpurie, care au
şi răsărit. Pe ceilalţi 200 m. p. r ă ­
sar de răsaduri s-nu primit de la
materiale trebuincioase confecţionării
a 1.200 m. p. răsadniţe. Peste clteva
zile, alte sute de tn. p. răsadniţe vor
fi sem ănate eu roşii, ardei, vinete etc.
La confecţionarea paturilor calde şi
la transportul îngrăşămintelor necesare
au adus o contribuţie de seamă ute-
miştii Alexandru Crăciunică, Valeria
Cenuşă şi Petre Domnică. Deşi mai
şi m uncesc,tov. Opriţa Muşan şi Va-
siie lonescu.
AGERPRES
nite să m enţină un focar de ne­ P resa israeliană şi cercurile
linişte in O rien tu l m ijlociu. oficiale israeliene, d epăşind li­
R epubica P o p u lară R om înă m itele celor m ai g rosolane n ă s­
s-a ridicat în ap ă ra rea cauzei cociri şi celei m ai n eîn frîn ate
drep te a p o p o arelo r din ţările fantezii, trîm b iţează în în tre a g a
arab e la O rg an iza ţia N aţiunilor lum e cum că din „ţările ră să ri­
U n ite. L u p ta an tiim p erialistă, te n e“ ar ti în c e p u t u n a d e v ă ra t
anticolonială a popoarelor O rien ­ exod în m a să a populaţiei evre-
tului A rab s-a b u cu rat şi se eşti. In ac eastă o rd in e d e idei,
bucură de sprijinul călduros al presa israeliană nu se sfieşte să
presei,: staţiilor de rad io şi al în ­ -c ite z e cifre fan teziste d e .s u te de
tregii opinii publice din ţara m ii şi chiar de m ilioane de su ­
n o a s tră c a re în to a te m o m e n te le flete,: u ltim a cifră la n s a tă ,d e a-
grele ai fost. alături de ţările a- ,ceşti provocatori de , profesie
rabe. L a rîndul lor popoarele fiind de, 3 m ilioane ;de oam en i,
O rientului A rab m anifestă sim ­ adică m ai m u lt d ecît'n u m ără în ­
patie şi prietenie, faţă de,p o p o ru l tre ag a .p opulaţie evreiască , din
ro m în şi u rm ă re sc cu v iu in te­ . ţările vizate. R eferin d u -se la R e ­
r e s m u n c a s a p a ş n i c ă , c r e a t o a r e , p u b l i c a P o p u l a r ă R o m î n ă ¦p r e s a
consacrată. înfloririi şi.propăşirii ' israeliană, su sţin u tă de ziarele
patriei sale. , ; reacţionare din S tatele U nite ale
D esigur, prietenia trainică A m erioij, s-a în cum etat să afir­
d i n t r e ^ >. R e p u b l i c a P o p u l a r ă R o ­ m e c ă ' d i n R e p u b l i c a P o p u l a r ă
m în ă ş i .ţările arab e nu este şi . R o m în ă ar u rm a să em igre2e în
n u p o ate fi pe p la cu l cercu rilo r , Israel... 30 0 m ii de ev rei — ' în
im p erialiste ag resiv e, ca re n u au tim p ce, aşa cu m e cu n o scu t ,din
re n u n ţa t la p la n u rile lor d e -în- • rezu ltatele u ltim u lu i re c e n să m în t
g e n u n c h e re a ţă rilo r arab e , de e fe c tu a t în a n u l 1956,• to talu l: c e ­
anihilare a independenţei-lor şi tăţenilor rom îni de.origină evre­
de tra n sfo rm a re a O rien tu lu i iască este de 146.264.
m ijlociu într-un focar de neli­ R ealitatea cu privire la plecă­
nişte şi de conflicte m ilitare. N u rile de. cetăţeni rom îni de o rig i­
in tră în socotelile acestor cercuri n ă ev reiască în Israel, este u r­
ca popoarele din ţările arab e să m ăto area :
aibă prieteni sinceri şi num eroşi; S e ştie că în tim pul celui de-al
dim potrivă ele sînt. interesate să doilea război m ondial, precum
izoleze aceste ţări, să provoace şi ca u rm a re a lui, în R o m în ia
disensiuni între e le . şi prietenii ca şi în alte ţări n u m ero ase fa ­
lor; iar întrucît nici în trecut, m ilii evreieşti au fost d ezm em ­
nici în prezent nu a existat şi brate. P e baza considerentelor
nu există nici un m otiv de di­ u m an itare autorităţile rom îne au
sensiuni sau discordie între R e­ perm is plecarea acelor cetăţeni
publică. P o p u lară R o m în ă şi ţă ­ care au ru d e în Israel sau alte
rile arabe, cercurile im perialiste ţări şi care şi-au m an ifestat în
depun eforturi asidue ca să n ăs­ m od insistent dorinţa de a se
cocească în m od provocator a st­ reuni cu fam iliile lor. U m flînd
fel de m otive. şi deform înd aceste fapte în­
P en tru acest !scop, im perialiş-. deobşte cunoscute, reprezentanţii
Iii a u re c u rs şi d e a c e a s tă d a tă , c e rc u rilo r s io n is te şi a le o fic ia ­
d upă cum au recurs şi în tre ­ lităţilor israeliene, presa sionis­
cut, la slu g i vechi şi cred in cio a­ tă, ag en ţiile d e p resă şi p o stu ­
se în p erso an a cercurilor co n d u ­ rile de rad io im p erialiste â u d e­
că to are din Israel şi a cercurilor clan şat cam p an ia -cu ; privire la
conducătoare ale sionism ului pretinsa em igrare de m ari pro­
m ondial, care au d eclan şat o porţii a su te de m ii de evrei din
cam panip provocatoare, diversio­ R epublica P o p u lara R om înă.
nistă în leg ătu ră cu plecarea în In to ată a c e a stă cam p an ie ţi­
Israel a acelor cetăţeni rom îni pătoare se sim tejp în a cercurilor
de origină evreiască care au ce­ im perialiste am ericane, care ur-
rut să se reunească cu fam iliile
l o r . . (Contlnuare tn pag. 4-a)
. Is.k v -tX' S-S-
Un deceniu de Ia crearea
mişcării mondiale pentru pace
Pentru sărbătorirea a 1 0 ani de ]a lupta pentru pace; politica „externă, a
crearea' mişcării •mondiale ¦pentru pace,
Comitetul regional de .luptă pentru R.P.R. .
pace a. prevăzut, ca în perioada 2 0 fe­
bruarie—25 aprilie a.c. să se organizeze Formaţiile artistice ale sindicatelor
în regiune o serie de manifestări la şi caselor raionale de cultură vor pre­
care să-şi aducă contribuţia organiza­ zenta în lunile februarie-aprilie spec­
ţiile de masă şi ' instituţiile culturale.
tacole artistice legate de lupta pentru
Iri această : perioadă 'se v o r' organi; pace, se vor organiza festivaluri cu
za în întreprinderi, instituţii, şcoli, caracter orăşenesc, iar cinematografele-
cartiere, la sate, la căminele culturale'
vor prezenta cicluri de filme privitoa­
şi cluburi, în G.A.G., G.A.S., S.M.T., re la 1 lupta pentru pace, dezarm are şi
prin staţiile de radioficare expuneri interzicerea armelor nucleare. -
despre mişcarea pentru pace, situaţia
internaţională, teme privitoare la ra­ Vor fi organizate festivaluri' ale ti­
portul de forţe dintre sistemul mondial
al socialismului şi sistemul capitalist, neretului, întilniri ale tineretului cu par­
rolul lagărului ţărilor socialiste în
ticipanţii Ia răz b o iu l:antifascist, adu­
nări festive ale elevilor şi studenţilor,
consacrate luptei pentru apărarea
păcii.
V 'A î w v w w a / • «»
C U R S U R I D E IM R U M IA R IE
In scopul ridicării nivelului de frecvenţă. P ropagandistele cu rsu ­
cunoştinţe politice şi cultural-e­ rilor, pe lîngă faptul că se stră ­
ducative al fem eilor, în raionul duiesc să asigure un conţinut
cît m ai b o g at ai lecţiilor, se în-,
Ilia au fost o rg an izate in sate, grijesc şi de participarea unui
prin g rija com itetului raional al n u m ăr tot m ai m are de fem ei.
fem eilor, un n u m ăr de 31 cursuri
de îndrum are. La aceste cursuri Gu bune rezultate m uncesc-
Călan au participat peste 850 fem ei. tov. E u g en ia G rigoriu din B ur-
juc, Ilean a S p in ea n u din Ilia ,'
Intre aceste cursuri a pornit A gafia G ore din Sîrbi şi altele.
o întrecere pentru cea m ai bună
. ¦' ‘
Institutul de cercetări metalurgice al Ministerului Indus­
triei Grele aduce o contribuţie de seamă la valorificarea urwr
rezerve importante de minereuri sărace, la elaborarea teh­
nologiei de fabricare a unor oţeluri superioare, aliaje. In ul­
timul timp laboratoarele institutului au fost înzestrate cu
utilaje şi.instalaţii moderne.
’ Recent s-a pus in funcţiune un laborator de cercetări cu
izotopi radioactivi.
IN FOTO: In hala de refractare, utemiştii ing. Gheorghe
Mureşan şi tehnicianul Constantin Vlad. măsoară un orificiu
forsteritic pentru oala de turnare de 185 tone de la Combina­
tul siderurgic Hunedoara. . .
*