Page 86 - 1959-02

Pag. 2 ÍmU MU L SOCÍAT'.lSMtiLUI Nr. 1301

LA ŞCO A LA MEDIE DIN SEBEŞ A c tiv ita te p lăcu tă CIU (OHRKfiAfeilEiLIE 10)IE NliiiLilŢiiiE IPIE TEIfBEftJ

Mai multă grijă procesului Printre activităjile pionieri­ Să gospodărim g r ijă
lor de la Şcoala elementară de
7 ani din Gertejul de Sus se

INSTRUCTIV-EDUCATIV numără şi cea din cercul lite­

In raionul Sebeş există o sin­ aDOi ş i m ă s u r a l u a t ă d e c ă t r e fesorii Şcolii m edii din Sebeş ţin rar „Prietenii cărţii. pdreul de maşini auto
g u ră şc o a lă m e d ie d e 11 an i, a- biroul C om itetului orăşenesc de o strînsă legătură cu părinţii,
ceea din o raşu l S ebeş. G a şi în partid din Sebeş, care,. într-o chiar cu aceia din satele m ai a- Zilele acestea, în cadrul cer­ In ultim ii ani în dotarea, B ocan respectă cu stricteţe şi S-a distrus astfel un cauciuc
alte şcoli asem ăn ăto are, la Ş co a­ şedinţă a sa, a analizat aspecte­ propiate, făcîndu-le vizite,, discu­ cului s-a prezentat un referat regulile de circulaţie. nou. P e lingă aceasta cam io­
la m edie d in S ebeş se cree ază tot le n eg a tiv e ce frîn e ază d esfăşu ­ tând cu ei problem e im p o rtan te cu tema „George Goşbuc — întreprinderilor de transport şi
m ai bune condiţii de înv ăţătu ră rarea norm ală a procesului de şi strîns legate de pregătirea e- viaţa şi opera", la care au par­ industriale au intrat un m are C onducători auto care m ani­ nul a fost scos din producţie 5
elevilor. A stfel m aterialele didac­ în v ă ţă m în t la şco ala m ed ie m ix ­ levilor, m ai există aici şi cadre ticipat pe lingă elevi, şi părin­ num ăr de m aşini auto: V aloa­ festă grijă deosebită faţă de zile.
tice, lab o rato arele şi sălile de tă. didactice care se m ărginesc a ţii noştri, După referat, mem­ m aşini sînt şi la g a ra ju l C .S.
clasă se îm bogăţesc cu cele ne­ se în cad ra strict în p ro g ram u l brii cercului au adus complec- rea acestora se ridică la su m e H unedoara. P rintre ei sint su- F aţă de unele abateri, con­
D in cele d o u a şedinţe s-ă a- zilniG şcolar. A ceastă realitate târi. Din creaţia lui Coşbuc au im portante. O bună gospodă­
cesare însuşirii lecţiilor de către este cu atît m ai dăunătoare, cu fost recitate poezii închinate ducerile garajelor am intite au
elevi. U ltim ele tran sfo rm ări şi junis la co n clu zia că la Ş co ala cît din aceştia fac p a rte şi oîţi- războiului pentru independen­ rire a acestui parc aduce o
renovări esenţiale survenite încă m edie din Sebeş nu a fost încă va diriginţi de clasă. tă, vieţii şi luptei ţărănimii luat in parte m ăsuri. O are nu
înainte de deschiderea noului ah stato rn icită o exigenţă unică în muncitoare cum sîn t: „Noi co n trib u ţie im p o rtan tă la situ a ­ tam iiştii Ioan S ăb ăd u ş, T eodor
rînduriie cadrelor didactice şi P rivind legătura cadrelor di­ vrem păniînt", „Mama“, „G este necesar ca faţă de asem e­
şcolar, investirea de im portante că, pe lîngă o serie de profesori dactice cu o rganizaţiile U .T.M . scrisoare de la Muselim-Selo" ţia financiară a întreprinderii. ‘ M alancea, F ran cisc N ag y şi
fonduri pentru procurarea m obi­ şi în v ăţăto ri conştiincioşi, cu m e ­ pe clase şi şcoală, a conducerii etc. S-au cîntat cîntece pe ver­ nea şoferi care nu m anifestă
lierului, sîn t m ăsuri, care dove­ tode av an sate în p red area cu n o ş­ suri de Coşbuc : „La oglindă", P e n tru a v ed ea m o d u l îh care alţii.
desc atenţia ce o poartă o rg a­ tinţelor, m ai există şi din aceia, şcolii cu com itetul orăşenesc „Pocnind din bici pe lingă
nele locale de partid şi de stat U .T.M ., trebuie spus că există sin t în g rijite m aşin ile au to în nici un fel de g rijă p en tru a-
faţă de condiţiile m ateriale de rnai puţini la n u m ăr, care p ersis­ încă neajunsuri. O rganizaţiile boi", „Numai una“. regiunea noastră, ziarul „D ru­
tă in folosirea U nor m etode înve­ m ul socialism ului“ a organizat .. . ş i unii ce nu ne fac vutul obştesc să se ia cele m ai
Programul zilei respective s-a cinste
aspre m ăsuri ? Sint puţini acei
încheiat cu un diafilm, care a
in co lab o rare cu serviciul de La m ai toate g arajele din re­ şoferi care au fost obligaţi să
circulaţie al D irecţiei regionale g iune m ai sînt din păcate şi
de m iliţie un raid prin citeva unii conducători auto care dau plătească pagubele produse bu­

nului obştesc. j

în v ă ţă tu ră p e n tru fiii o am en ilo r chite, n ep rin cip iale şi care, în U .T.M . pe clase nu au fost încă rezumat viaţa şi opera mare­ g araje şi pe şosele privind uti­ dovadă de lipsă de sim ţ gosp o ­ De ce pradă ruginii?
loc să-i în cu rajeze pe elevii m ai suficient m obilizate pentru a dez­ lui nostru poet, George Coş­ lizarea şi în g rijirea lor. d ăresc. S olicită la m ax im u m
m uncii. In acest an» pentr*u Ş co a­ slab i la în v ă ţă tu ră , îi a v e rtiz e a ­ bate cu tărie unele aspecte de in­ buc. m otorul, caroseria este neîn­ A rătam că în general con­
la m edie din S ebeş au fost p re­ ză cam în felul u rm ă to r: „după disciplină, nu au luat atitudine Adevăraţi gospodari... ducerile garajelo r m anifestă
văzute im portante sum e băneşti IOAN DUDAŞ şi
nota 4, nu se poate obţine decît hotărîtă pentru com baterea de­ BUGNAR JVUHAI grijită, fac accidente de circu­
în buget, din care o b u n ă parte n o ta 5 şi aceasta, d o ar pentru zinteresului faţă de învăţătură La g araju l I.C .S. H u n ed o ara laţie scoţînd prem atur autove­ grijă faţă de buna păstrare şi
sînt destinate dotării şi dezvol­ încurajare“, sau „băiatule, nu din partea unor elevi. D e ase­ pionieri se poate aprecia că există din hiculul din circulaţie. funcţionare a parcului auto.
eşti de carte, n-ai să prom o­ m enea, conducerea şcolii, direc­ partea tovarăşilor de aici m ult M ai sint însă unele lipsuri ca­
tării procesului de politehnizare v e z i“ ... S e m a i iv e sc şi c a z u ri tor tov. C o n stan tin G eorgescu, Serată literară sim ţ gospodăresc. Parcul de La g araju l I.C .S.H ., b u n ă­ re trebuie rem ediate.
a învăţăm întului. din acelea cînd elevul, în loc nu a căutat să întreţină o legă­ m aşini este bine întreţinut. oară, pe lingă num ărul m are
să fie a ju ta t să dea un răsp u n s tură perm anentă cu com itetul HAŢEG (de la subredacţia P a rcare a m aşinilor se face in de şoferi buni, m ai sînt şi unii B u n ăo a ră, cine in tră Ia g a ­
F aţă de grija pe care partidul corespunzător, după o singură orăşenesc U .T.M . M ai m ult, so­ noastră voluntară). garaje cu boxe. ca Ioan Todie, G heorghe G al, rajul C .S. H u n ed o ara p o ate
şi statul nostru o poartă creşte­ în treb are este trim is în b a n c ă şi licitat fiind de com itetul o răşe­ E ugen V ăgălău. D um itru S an ­ v e d e a c h ia r lin g ă in tr a r e c.urri
rii şi preg ătirii cad relo r de m îi- i se d ă o n o tă de 3 sau 4. nesc U .T.M ., de a întocm i îm ­ Din iniţiativa organizaţiei de M ultă preocupare m anifestă du şi alţii, care pe lingă fap­ stă un cam ion „S koda“ nrj
ne, colectivul de profesori şi în ­ preună cu diriginţii o situaţie bază U.T.M.. şi a colectivului conducerea g araju lu i I.C .S.H . tul că nu îşi d au interesul p en ­ 25.207 fără m otor, p rad ă ru g i­
A nalizîndu-se situaţia elevilor nom inală a elevilor căzuţi (ne­ de profesori de la Şcoala me­ şi in ce priveşte educarea con­ tru realizarea sarcinilor de nii. Tov. Io an P o p a sp u n e ca
văţători' de la Ş coala m edie din din clasele V III-X I, căzuţi pe tri­ cesară analizării situaţiei de ducătorilor auto, privind îngri; stă de 2 ani, din lipsă de m o­
Sebeş n-a răm as indiferent. Prin- ji-rea a v u tu lu i o b ştesc. N u m ă ru l
tr-o m ai b u n ă o rg an izare a p ro ­ m e stru l I, s-a c o n sta ta t că fe­
cesului de învăţăm înt, prin a-
tenţia acordată aplicării pedago­
g i e i n o i ş i o m a i s t r î n s ă l e g ă t u ­ l u l d e p r e d a r e n u e s t e c e l m a i b u n . c ă t r e b i r o u l r a i o n a l U . T . M . ) , die mixtă din Haţeg, in ziua ş o f e r i l o r c a r e a u d e p ă ş i t r u l a ­ p l a n , n u î n g r i j e s c n i c i m a ş i n i l e . t o r . P ă c a t u l e s t e c ă n i m e n i ,
A ceastă situ aţie îşi are o rig in ea tov. G eorgescu, directorul şco­ de 21 februarie a fost organi­ jul m aşin ii de 100.000 km . fără A ceştia, la orice defecţiune cît
ră cu com itetele de părinţi, cît în u rm ă to arele c a u z e : o parte lii, a av u t o a titu d in e n e p rin ­ zată în cadrul şcolii o serată re p a ra ţii c a p ita le , es,ţe m are. de m ică, vin la g a ra j, în loc să nici c h ia r tov. I. P o p a n u a lu a t
şi prin u rm ărirea m ai atentă a cipială, refuzând să dea o ase­ literară cu tema: „Natura şi P rin tre aceştia se nu m ără Ş te­ o rem edieze singuri. C uţu Flo- m ăsuri ca rugina să nu m ai
elevilor, slabi la în v ă ţătu ră, s-a din cad rele didactice de la Ş co a­ m enea situaţie. dragostea — exprimate in poe­ fan Iacob, D um itru A tarinaş, rea, de pildă, este cunoscut de­ roadă caroseria, sau m ăcar să
aju n s ca procentajul celor că­ la m edie din S ebeş — şi m ai zia lui Emineseu“. scoată cauciucurile care de 2
zuţi la sfîrşitiil trim estrului I să A m in team la în cep u t că, faţă G heorghe Lazăr, Ioan A nghe-
ales acelea la m ateriile cărora ja ca unul ce suferă de „boala
v i t e z e i “ '. I n t r - u n t i m p s c u r t e i
fie m u lt m ai scăzu t faţă d e ace­ sînt m ai m ulţi căzuţi — nu au de anii şcolari trecuţi, situ a ţia la Serata literară a fost deschi­ lina, G heorghe R usanda şi a distrus 3 m otoare tocm ai din ani stau în ploaie, vînt, îngheţ,
eaşi perioadă a anului şcolar o preocupare m ai aten tă şi con­ să prin evocarea de către ute- m ulţi alţii. Ei dau o atenţie această cauză. M ai sem nificativ
1957— 1958. tin u ă faţă de elevii slabi la în ­ în v ăţătu ră în acest an şcolar mista Andruş Hilda a citorva deosebită întreţinerii şi func­ ni se pare exem plul şoferului soare, direct pe păm în-t, tim p in
v ăţătu ră ; nu există încă un su ­ este m ai b u n ă la Ş coala m edie momente din greaua şi încerca­ ţionării m aşinilor. A ceşti co n d u ­ Iulian Poleac de pe autocam io­ care s-au copt de nu m ai pot
P e lîn g ă p ro g resele o b ţin u te în ficient interes p entru ca .lecţiile din Sebeş. N u trebuie u itat in ­ ta viaţă a geniului poetic M. cători auto consideră avutul nul nr. 50.673. In tr-u n a din
să fie cît m ai. atră g ă to a re şi in­ să că se poate face m ult m ai Eminescu. obştesc ca pe al lor propriu. nopţile trecute, voind să-l „ser­ fi fo lo site. |
acest an şcolar, la Şcoala m edie m ult privind îm bunătăţirea si­ v e a sc ă “ 'pe n o rm a to ru l G h e o r­
din Sebeş se putea face însă şi teresante, unele din cadrele di­ tuaţiei la în v ă ţă tu ră a elevilor Evocarea a fost împletită cu P e şoseaua D eva-Sebeş am ghe M oisescu (precizăm că S e p are că aceeaşi so a rtă ii
m ai m ult. d actice m ă rg in in d u -se la e n u n ­ răm aşi în u rm ă. poeziile: „Pe aceeaşi ulicioa­ întâlnit pe conducătorul auto este norm ator pe şantierul unde este hărăzită şi autocam ionului
S im ion B o can de la în trep rin ­ lu c re a z ă I. P o le a c ) i-a făcu t „C sep el“ nr. 25.666 d e la C.S.H.-
S ezisat de situaţia' elevilor ţarea tem elor în m od cu totul Şcoala are o organizaţie de ră", „Lacul“, „Seara pe deal“, derea „A rdealul“ din A lba Iu- acestuia un transport clandes-
căzuţi la sfîrşitul trim estru lu i I, plictisito r; prea puţin se insistă „Luceafărul’’, „Floare/ albas­ li-a. L u c r e a z ă p e c a m io n u l ţin de zgură. Şi, alergind ou A cesta stă de m ai m ulte luni
biroul C om itetului raional U .T .M asu p ra fixării cunoştinţelor, ele­ p a rtid ,. însuşi directorul şcolii „S teag u l ro şu “ nr. 26.247. P e v iteză, p e n tru a nu fi p rin s
din Sebeş a socotit că e necesar vii nu sîn t deprinşi încă cu fiind m em bru de partid. Se im ­ tră“, recitate de utemiştii Bal- o tăbliţă albă stă scris cu li­ asupra faptului, a răsturnat cu cauciucurile în noroi, p rad ă
să discute cu elevii claselor m unca' ' independentă,' nu sînt pune deci ca în tim pul cel m ai ticica Jrina, Ciob Petru, lovu tere ro şii: „m aşina a parcurs m aşina.
V III-X I, căzuţi la u n a sau m ai destul de ajutaţi pentru, a studia scu rt com uniştii de aici să se Maria, Mihuţ Lucean, Dumi- 1 0 0 .0 0 0 ‘k m . f ă r ă re p a r a ţii ca - ruginii şi intem periilor naturii.
m ulte m aterii. D in discuţiile p u r­ o rg an izat şi în ordinea im por­ trean Samfora, Rozemberg An­ p ita le 'V N u este oare acesta un C u totul condam nabilă este
tate cu elevii, de faţă fiind şi to ­ tanţei m aterialului de studiu. A m obilizeze pentru a lichida cu drei, lulea Constanţa, Savu şi lipsa de sim ţ de grijă a şo ­ Lipsă de sim ţ gospodăresc
varăşii Ioan P reja, şeful secţiei rezu ltat apoi că la m editaţiile o r­ lacunele ce m ai există în proce­ Maria. indiciu că tov. S im ion B ocan ferului Ioan D răg an de pe ca­
raionale de învăţăm înt şi cultu­ g an izate pe şcoală lipsesc toc­ sul., in stru ctiv — educativ. E ste m ionul nr. 25.959, din cadrul p o ate fi calificat şi fap tu l că
ră,. C o n ştan tin G eorgescu, direc­ necesar să se acorde o m ai m are Sub îndrumarea profesoarei este un bun gospodar al avu­ coloanei I.R.T.A . H u n ed o ara.
m ai elevii căzuţi la m aterii şi de limba romînă, Dumitru Mar­ In n o ap tea de 18 feb ru arie, a la atelierul de rep ara ţii auto al
torul Şcolii m edii din Sebeş şi m ai ales aceia care n u locuiesc atenţie şi un control m ai rig u ­ gareta, organizatorii — utemiş­ tului o b ştesc? D esigur că da.
activişti ai C om itetelor raional la in tern at. S în t şi cazuri cînd ros;-asupra activităţii desfăşura­ tii clasei a X-a — s-au bucu­ I.C .S.H . stau in aer liber n e­
şi o răşen esc U .T .M . S ebeş, au m editaţiile sînt slab suprave­ te în m od n esatisfăcăto r d e c ă ­ A cum cam ionul condus de S.
reieşit unele din cauzele ce duc tre unele cadre didactice cu co n ­ rat de un deosebit succes fiind îngrijite autocam ioanele „S ko­
la obţinerea de rezu ltate slabe gheate, lipsind de la ele fie pe­ cepţii pedagogice învechite. V a aplaudaţi îndelung de către B o can a trecut de 150.000 km . d a “ nr. 25.220, „T a tra “ nr.
dagogii, fie profesorul de servi­ trebui ca o rg an izaţia de partid participanţi. 25.612 şi 33.789.
şi g ru p a sindicală din şcoală să fără reparaţii. N u trebuie uitat
lupte m ai m ult pentru dezvol­ POP i. C onducerile acestor garaje
însă şi faptul că tov. S im ion
tarea spiritului critic şi autocri­ corespondent şi ateliere nu cred că lăsind

tic, să aib ă m e reu în v ed ere fa p ­ astfel cam io an ele respective le

deteriorează, punindu-le In si­

tu a ţia de a n u m ai pu tea fi fo­

losite ? In această situaţie ei

la în v ă ţă tu ră . B in e v en ită a fost ciu p e şco ală. D a c ă unii din pro- tul că pentru creşterea şi e d u c a­ „ P e n tru cel m a i b u n plecat în cărcat de la R uncu ad u c în trep rin d erilo r respective
rea tinerei generaţii se im pun
tlrmind îndemnai comuniştilor eforturi înzecite. d ifu z o r d e c ă rţi“ w . şpre H unedoara, fără a con­ pagube rnari. !
, q trola starea tehnică a m aşinii.
C om itetul orăşenesc de partid E ste bine ca faţă de asem e­
L’a s f â r ş i t u l t r i m e s t r u l u i I , s t i l o u r i , c r e i o a n e a u t o m a t e ş i P e d r u m i s - a u r u p t p r e z o a n e î e n e a d e l ă s ă r i s ă s e ia c î t m a i
de la roţile din spate. D in c a u ­
C u o săptăm ână în urm ă, A stăzi, .gospodăria colectivă să viziteze m ai,des Şcoala m e­ înainte de vacanţa de iarnă, volum ele dé cărţi, au m obilizat za deplasării trom bei diferen­ urgent m ăsurile cuvenite.
cînd am vizitat satul B rîsnic, „Tudor V ladim irescu“ din satul die.din Sebeş, să analizeze acti­ C entrul de L ibrării şi D ifuza- ' elev ii, in sp e c ia l. pe cei din ţiale un cauciuc a fost tăiat.
doar 80 de fam ilii îşi făcu seră B rîsnic, com una L ăpuşnic, nu- vitatea organizaţiei de partid, rea C ărţii din D eva a iniţiat un cursul elem entar. O bună parte V. FUR IR
cereri de in trare în gospodăria m ără 154 de fam ilii cu o su- aceea' a cadrelor* d id actice şi să concurs al elevilor: „Pentru
colectivă. P rim ii care au păşit prafaţa de 496 hectare. C a a- ia h o tă rîri co re sp u n z ă to a re . din v acan ţă ei au folosit-o pen­ I. CORC1U
pe noul drum au fost corou- vuţie obştească ea posedă 50 cel m ai bun difuzor de cărţi“ tru difuzarea şi prezentarea
de vaci, 16 boi, 1 1 ,cai, 102 care GH. L. — pe întreaga regiune. cărţii.
niştii şi deputaţii satului. P rin ­ şi căruţe, 76 pluguri, 8 sem ă­
tre ei se n u m ă ră G heorghe Jo- P rem iile: bicicleta, servieta, B ătălia pentru cel m ai- bun

san, secretarul organizaţiei de nători, 7 prâşitori. •IBS d i f u z o r a l c ă r ţ i i în o r a ş u l D e v a

b a z ă . P.M .R ., L azăr F ren ţ, P e ­ La festivitatea de in au g u rare Concursul artistic a cîştigat-o elevul Ioan S tanca
tru F ărău , Ionel D ănilă, E m a- sala căm inului •cultural deve­ din clasa a V -a de lar Şcoala
nise neîncăpătoare. P e lingă
noil C ercea, G heorghe P ogan din Coroeşti - Vulcan m edie „D r. P etru G roza“, care
colectiviştii de aici se m a i g ă ­ a vlndut cele m ai m ulte cărţi.
şi alţii. seau oaspeţi din îm prejurim i, La căminul cultura] din Coroeşti- Artiştii din Dealul Babii sub îndru­ T ot pe locul I s-au clasat şi
colectivişti din L ăpuşnic, care ' Vulcan,- este m are animaţie. Peste 50 marea lui Ilie Matei au prezentat un elevii clasei a V I-a A de la a-
La' îndem nul şi urm ând e- au adus salutul lor şi urarea de artişti amatori din Corocşti-Vulcan, frumos „Căluşar", ceeaşi şcoală. M unca le-a fost
t- x e m p l u l l o r , î n n u m a i c â t e v a de prosperitate noilor colecti­

zile, n u m ăru l celor care s-au
în scris în g o sp o d ă ria colectivă
a p r o a p ' e s - a d u b l a t . S u c c e s u l v i ş t i . C e i c a r e a u l u a t c u v â n ­ din Iscroni şi satul Dealul Babii se La sfîrşitul concursului, spectatorii r ă s p l ă t i t ă p r i n î m b o g ă ţ i r e a i n - ,
tul s-au an g a jat să m uncească
acesta se datoreşte activităţii cu spor pentru ca gospodăria pregătesc pentru a intra pe scenă unde au aşteptat rezultatul''şi clasificarea ventarului clasei cu un glob
depuse de com itetul com unal să înflorească, să fie un izvor vor prezenta programul în cadrul con­ formaţiilor prezente. Deoarece secţia de păm întesc. C ei m ai buni difu-
de partid, de com uniştii din or­ de bună stare şi belşug. cursului intercomunal al formaţiilor ar­ învăţăm înt şi cultură a sfatului popu­ zóri de cărţi din c?isá V I-a A
tistice de amatori. In sala căminului lar raional nu a trimis nici un dele­
T. O. .sînt prezenţi numeroşi mineri şi ţărani gat Ia acest concurs, rezultatul fazei s - a u d o v e d i t a î i : O l i v i a R o ş u ,
g an izaţia de b ază de aici. :*.'

muncitori, tineri şi vîrstnici. comunale organizată la căminul cultu­ C o r n e l i a T o d o r , V i r g i n i a M u s ­

C e rc u ri d e cilit Brigada artistică de agitaţie a că­ ral din Coroeşti-Vulcan a răm as ca ta ţă şi alţii.- L a b u curia p rem ia­
minului cultural din Iscroni este alcă­ un mare semn de întrebare atît pentru ţilor s-au ad ă u g at şi felicită­
P e n tru a folosi cit m a i b in e A stfel, în c o m u n a Ilia au fost tuită din fiii ţăranilor întovărăşiţi. P ro­ formaţiile artistice cît şi pentru nu­ rile dirigintelui de clasă şi cele
gramul ei popularizează realizările în

t i m p u l l i b e r d i n z i l e l e d e i a r ­ o r g a n i z a t e 1 6 c e r c u r i d e c i t i t , î n domeniul ridicării nivelului de trai al meroşii spectatori. ale profesorilor.

nă, in raio n u l Ilia au fost o rg a ­ com una B uruiene 28 cercuri, in ţăranilor muncitori, succesele obţinute VIOREL MATEI' ELEONORA UNCU
n izate cu fem eile peste 400 co m u n a D obra 17 cercuri etc. prin înfiinţarea întovărăşirii zootehnice, corespondent pionieră
cercuri de citit. La cercurile de In cadrul cercurilor se- citesc construirea în anii puterii populare a

c i t i t p a r t i c i p ă c i r c a 8 0 0 0 f e m e i , c ă r ţ i , b r o ş u r i , a r t i c o l e d i n z i a r e celor peste 2 0 de blocuri pentru' mun­ ANUNŢ
C e r c u r i l e d e c i t i t s î n t o r g a n i z a - c a r e o g l i n d e s c r e a l i z ă r i l e r e g i - citori, construirea şoselelor, electrifica­

te pe circum scripţii electorale. m ului nostru. rea-şi radioficarea satului. Brigada ar­ Ingrijiţi-vă săn ătatea în staţiunile balneo-clim aterice..
tistică din Iscroni a satirizat în ace­

::::: ...............r in L - ,___ ăt( iv a p ă r u t e S S a i i l i l i i l i i i ! ; ! ; laşi timp şi unele lipsuri ale gestio­ — Bolile reumatismale — s e t r a t e a z ă l a G o v o r a , B a z n a ,
narilor de la O.G.L., ale unor funcţio­ H erculane, Eforie, Techirghiol, C ălim ăneşti, V ictoria.
PROPAGANDIŞTI Şl AGITATORI, nari de la Sfatul popular Iscroni cît şi
cîteva neajunsuri ce se -datorase în­ — Bolile de stomac, ficat, boli de nutriţie şi diabet — l a
S lănic M oldova, Sîngeo-rz, O lăn eşti şi C ălim ăn eşti.

P en tru a vă docum enta în leg ătu ră cu problem ele privind treprinderii de gospodărie orăşenească — Bolile de rinichi — l a C ă l i m ă n e ş t i ş i O l ă n e ş t i .
politica partid u lu i Ia sate cereţi în librării u rm ăto arele lucrări din Vulcan. — Bolile căilor respiratorii — l a G o v o r a , î n t o t c u r s u l
ap ă ru te în E D IT U R A P O L IT IC A : anului şi la Slănic M oldova num ai în perioada de vară.
Din .echipa artistică a căminului cul­
— V. I. L E N IN : D esp re a lia n ţa d in tre c la sa m u n c ito a re şi tural din Goroeşti-Vulcan fac parte de — Bolile de inimă, hipertensiunea arterială, tulburările
ţărănim e. asemenea majoritatea fiilor de ţărani în­ circulatorii şi periferice — l a B o - r s e c , B u z - i a ş ş i V a t r a D o r n e i .
tovărăşiţi. Echipa a prezentat cîteva
— G H . G H E O R G H IU -D E .l: P en tru consolidarea şi dezvol­ dansuri populare locale şi cîntece in­ — Bolile de femei — l a S o v a t a , B a z n a , O c n a S i b i u l u i ş i
tarea sectorului socialist al agriculturii, pentru sporirea pro­ terpretate de solişti. S-a rem arcat în Eforie. A ceste staţiuni sint indicate şi pentru tratam entul reu ­
ducţiei agricole (E x p u n ere la C o n sfătu irea de la C o n stan ţa mod deosebit solista Anuţa Brînzău, m atism ului.
din 3-6 aprilie 1958). elevă a Şcolii populare de artă din Pe­
troşani, apoi solistul taragolist Gheor­ Staţiunile sînt deservite de cadre m edicale de specialitate
— C onsfătuirea pe ţa ră a ţăran ilo r şi lucrătorilor din sec­ ghe lonaşcu, care nu şi-a dezminţit şi dotate cu aparatură m odernă.
torul socialist ai agriculturii. nici de dala aceasta calităţile de in­
terpret apreciat al cînlecelor populare Se acordă contra plată, casă, m asă şi tratam ent.
*** — S ă c u n o a ştem p o litic a p artid u lu i la sate. Fo'mîneşti.1 In sezonul rece, beneficiaţi de tarife reduse.
— J. A. D O D U : A vutul obştesc —¦ tem elia gospodăriei co­ B iletele se g ăsesc la toate agenţiile de voiaj din ţară,
lective. ad m in istra ţia staţiu n ilo r şi policlinici.-