Page 87 - 1959-02

Nr. 1301
P e n tru o b u n ă a p ro v iz io n a re c u c ă r b u n e
c o c s if ic a b il a s îd e r u rg iş tilo r h u n e d o re n i
Dteaţie deosebită trenurilor morpte
T Pe o coală de hîrtie, un sistem de
'două a x e : una verticală în stingă, pe
care sînt trecute staţiile şi în dreptul
fiecăreia atîtea linii orizontale cîte
linii ferate posedă ea j una orizontală
jos, pe care este trecut timpul în ore
şi minute. O sumedenie de alte linii
pornesc din partea superioară a coalei,
se înclină în intervalul dintre staţii şi
rămîn orizontale pe una din liniile ce
se află în dreptul acestora. Aşa arată
unul din graficele de transport pe
C.F.R. Ele se întocmesc în fiecare zi
în birourile R.G.M. Simeria (Regula­
torul de circulaţie şi mişcare) şi sînt
oglinda fidelă a tot ce se petrece pe
reţeaua de căi ferate aflată sub con­
trolul său.
Pe un astfel de grafic sînt trecute
toate staţiile dintre Subcetate şi Peştiş
(H unedoara), şi din sumedenia de linii
ce-1 străbat, două dintre ele, colorate
în negru, întretaie vertical liniile ori­
zontale aflate în dreptul staţiilor exce-
ptînd Simeria şi Peştiş, unde devin şi
ele orizontale, pe o porţiune, ceea ce
înseamnă că nu sînt opriri decît în a-
ceste două staţii. Liniile despre care
vorbim reprezintă mişcarea trenurilor
marşrute (două perechi pe zi) ce trans­
portă cărbune cocsificabil de la Lupeni
la Hunedoara. Ele încep cu Subcetate
deoarece restul, pînă la Lupeni se află
sub controlul R.G.M. Petroşani.
De aici se poate urmări în fiecare zi,
dacă aceste trenuri merg cu regulari­
tate sau nu, dacă au respectat timpul
de staţionare Ia descărcare în Peştiş
(încărcarea este urmărită la Petroşani),
sau dacă a fost anulat vreunul din ele.
Cît priveşte situaţia fiecărui vagon
în parte, ea este urm ărită într-un alt
birou al R.G.M. după grafice asemă­
nătoare.
Urmărind toate aceste graficei, se
poate constata că nu rare au fost ca­
zurile cînd trenurile au staţionat la
încărcare şi la descărcare un timp mult
mai în d elu n g at1 decît cel admis, şi nu
rare au fost cazurile cînd din această
cauză, trenuri întregi au fost anulate.
Se mai poate vedea că de la Lupeni
pleacă destul de des garnituri descom­
p le ta te , uneori re'duse chiar Ia jum ă­
tate. Lucruri care aduc prejudicii seri­
oase aprovizionării cocsarilor cu căr­
bune cocsificabil.
Pentru a ne da mai bine seama de
starea lucrurilor, să urmărim situaţia
la încărcarea şi descărcarea cărbunelui
şi care sînt cauzele acestor neîncadrări
în grafice.
La Lupeni. . .
Cărbunele cocsificabil spălat se în-'
cârcă din silozurile preparaţiei în va­
goane speciale de tip KAUSF. Timpul
afectat pentru încărcarea unei garni­
turi este 6 - 1 0 ore, depinzînd de numă­
rul vagoanelor.
In urma unor experienţe timpul de
încărcare a fost stabilit pe baze temei­
nice.
După ce cărbunele a fost încărcat
din siloz în vagoane, fiecărui vagon în
parte i se iau probe de analiză, iar
acelea care sînt găsite necorespunză­
toare sînt refuzate. Aşa c ă -ele trebuie
descărcate, urmînd a fi încărcate din
nou. Natural că în felul acesta se
pierde timp, trenurile sînt întîrziate
mult, din care cauză multe se anulea­
ză. Aşa s-a întîm plat în ziua de 9 fe­
G ăutîncf m etode noi, folosind
m aşini de m are ran d am en t, apli-
cînd form e organizatorice cît m ai
adecvate, m ajoritatea brigăzilor
de m ineri aduc o contribuţie în ­
sem n a tă la creşterea producţiei,
a productivităţii m uncii şi redu­
cerea preţului de cost.
In această m are bătălie, un rol
i m p o r t a n t îl. a u - i n o v a t o r i i . L a
noi, ia L upeni. m işcarea de in o ­
vaţii a luat o m are dezvoltare
in ultim ii ani. N u m ero ase p ro ­
blem e au fost rezolvate cu ajuto­
rul inovatorilor. D e asem enea,
inovaţiile propuse şi aplicate au
adus exploatării însem nate eco­
nom ii.
D e pildă, scurtarea staţiei de
acţio n are la craterele U N IO , p ro ­
pusă de inovatorul F azekaş loan,
a realizat pe lîngă econom ii de
p e ste 150.000 lei, şi o u ş u ra re a
m u n cii m in erilo r, la tra n sp o rtu l
şi m ontarea acestor staţii. U zi­
nele U N IO nu m ai construiesc
decît staţii m odificate. D eosebit
de' im portant este faptul că a-
ce astă ino v aţie co ntribuie Ia e-
vitarea gîtuirilor in producţie.
O inovaţie, pe cît de in g en i­
oasă, •pe atît de necesară, este
m aşin a de co n fecţio n at zale la
m ărcile de vagonete, inovaţie
care rezolvă într-o zi lucrul a
trei m uncitori dintr-o lună. Ea
a d u c e eco n o m ii d e 8.581 lei a n u ­
al.
L ocom otivele D iesel Sin uzină
DWMÜE SOCIALISMULUI Pac?: 3
aawrwKţnain — BBBBBB
LA MINA VULCAN Probleme ale industriei locale
C O N S F Â T IU IIIR tlE Defidenfe ce pot fi
de producţie rodnică
înlăfurafe
N u .d e m ult, la m ina V ulcan a m ai severe în cadrul sectoru­
bruarie, cînd au fost anulate ambele 96 de vagoane care au fost scoase din a v u t loc c o n sfă tu ire a d e p ro ­ lu i şi d a c ă artificierii c a re m i- în tre p rin d e re a d e in d u strie fo n d u lu i d e sa la rii fă ră c ă aotiC
tre n u ri: 2663 şi 2665. circulaţie. Acest lucru a făcut ca în ducţie, in care s-au analizat nuiesc explozivul ar fi fost locală „E co n o m ia“ din S ebeş a vitatea de b ază să crească. A cest
' timpul cît aceste vagoane au stat la realiză rile o b ţin u te in p ro d u c­ co n tro laţi m a i în d e ap ro ap e. L a av u t în an u l trecu t o b u n ă p re ­ lu cru a d u s la creşterea p reţu lu i
Se mai întîmplă uneori, tot la Lupeni, reparat, să fie înlocuite cu vagoane ţie de acest colectiv, în luna sectorul IV, controlul trebuia o cu p a re pentru sporirea p roduc­ de cost al. producţiei.
că se fracţione'ază garniturile, fapt obişnuite, a căror descărcare nu se ian u arie şi felul cum s-a m u n ­ să-l facă tov. Io an D u n a, nor- ţiei bunurilor de la rg consum . O altă deficienţă, şi această
carT duce la goluri în aprovizionarea poate face decît manual, cu lopata, cit pentru trad u cerea în v iaţă a m ato ru l sectorului, care însă, a S -au p ro d u s ,d e pildă,. 2.618 destul de g rav ă, este lipsa u n u i
cu vagoane (numărul -lo r fiind fix), necesiiînd un număr mare de munci­ sarcinilor trasate de C onferin­ d at do v ad ă de m u ltă superfi­ tone pîine integrală, 240 tone control eficient din p artea con*
sau chiar la scoaterea garniturilor din tori şi încărcînd simţitor preţul de cost. ţa reg io n ală de partid. cialitate. pîine alb ă şi 66 'tone sp eciali­ ducerii în treprinderii. F.ste luord
trasă. Aşa s-a întîm plat în zilele de 6
şi 8 februarie, cînd în loc de 2 0 şi, Deci motivele sînt numai parţial o- In cuvîntul de deschidere, La toate sectoarele s-a con­ tăţi. S -au d at în co m erţ 124,5 ştiut şi recunoscut de conduce­
respectiv, 2 1 de vagoane, au fost expe­ biectiive, tov. Iosif C ofoţ, şeful ex p lo ată­ s ta t că unii m aiştri nu acor­ tone p rep arate din carne, 34.200 rea întreprinderii, că m ai sînt
diate garnituri cu 14 vagoane. rii, a ară ta t că in lu n a ian u arie dă suficientă atenţie grupelor m o ra ri ca re se d ed au la su stra s
.. . şi la Simeria pe lin g ă cele 1.140 to n e de litri sifo n , 161,1 to n e g h e a ţă a r­ geri de a n u m ite b u n u ri obşteşti.-
Oare nu s-ar putea găsi vreo soluţie cărbune extrase peste prevede­ răm ase sub plan, pentru ridi­ tificială şi altele. In acelaşi.tim p
prin care să fie înlăturata această si­ Natural că cei ce trebuie să se în­ carea lor la nivelul celor fru n ­ s-au prestat pentru populaţie Or, tocm ai datorită slabului con­
tuaţie la preparaţia Lupeni ? Nu s-ar grijească de bunul mers al transpor­
putea găsi modalitatea ca, controlul tului ‘sînt ceferiştii. In cazul de faţă, rile planului, datorită bunei o r­ taşe. D acă m aiştrii m ineri Ioan servicii în v alo are de peste trol efectuat în acest sector s-a’
calităţii cărbunelui să se efectueze îna­ cei de la Simeria, Orice anomalie pe­ ganizări a m uncii, justei pla­ B rinzaru, R om ulus G abor, Iu- 50.000 tei.şi s-a produs o ca n ­ favorizat acest lucru. E ste de
inte de a fi încărcat în vagoane? trecută la una din staţii se răsfrînge sări a m uncitorilor şi reducerii liu P opa, G arol D o b n er şi alţi titate de 129 tone m ălai regim
asupra lor... posturilor neproductive, exploa­ cîţiv a, ar fi av u t o p reo cu p a re com ercial. neadm is faptul că conducerea
Răspunsul la aceste întrebări, trebuie tarea a reuşit să obţină o eco­ m ai intensă faţă de grupele ră­ întreprinderii a m ers pe linia1
să-l caute atît conducerea preparaţiei Atunci cînd la Lupeni sînt reţinute n om ie la fondul de salarii de m ase în u rm ă, succesele ex­ P riv ită în an sam b lu , activ ita­ neluării de m ăsu ri adm inistraţi-*
Lupeni, cît şi reprezentantul Combina­ vagoane dintr-o garnitură, ei trebuie 168.243 lei. ploatării ar fi fost m ai fru ­ tea întreprinderii pe anul 1958 v e a s u p ra c e lo r p rin ş i c ă sus«*
tului siderurgic Hunedoara. In orice sa Ie complecteze prin grăbirea rep a­ m oase. a r fi tre b u it s ă d u c ă la' r e a liz a ­ tra g an u m ite ca n tităţi de uium .-
caz, .măsurile privind reglementarea raţiilor, ce se fac în dauna altui bruto P rin folosirea raţio n ală a rea şi depăşirea sarcinilor de Se poate da exem plu m orarul de
acestei stunţii, trebuie grabnic stabilite Asta, pentru că din totalul de 5 g ar­ m aterialului lem nos, prin folo­ D iscuţiile purtate şi propu­ plan dacă secţiile saltele, sifon, la m o a ra „H o ria" p rins cu m ă -
şi aplicate. nituri cu această destinaţie, una ¦se sirea m aterialului vechi din ră ­ nerile făcute de m uncitori au şi m o ri n u ar fi ră m a s în u rm ă . ciniş n eîn reg istrat, nepedepsif,-
află tot timpul în reparaţie (fiecare piri şi stive, exploatarea a fă­ scos la iv eală n ecesitatea lu ă ­ şi alte m ulte cazuri în care, cîte
. . . la Hunedoara... garnitură ' după două curse intră în cut însem nate econom ii de m a­ rii ulnor m ă su ri de îm b u n ă tă ­ S ă fim de acord cu conduce­ 10-15 zile de_-a rîn d u l, n u s -ă
reparaţii pentru schimbarea saboţilor, ţire a condiţiilor de m u n c ă la rea întreprinderii că pentru sal­
Pe graficul de Ia R.G.M, Simoriâ, revizie etc.), şi cum numărul vagoane­ teriale. N u m ai la lem n răşinos, unele sectoare şi in scopul trim is întreprinderii nici un g ram
în dreptul staţiei Peştiş, linia care por­ lor este fix, - înseam nă că acesta din s-a făcu t o econom ie de 53 m .c., tele nu au existat cereri şi p en ­ de uium .
neşte de la Simeria înclinată, aici de­ urmă se descomplectează ducînd la o la le m n foios d e 29 m .c., iar realizării de noi econom ii la tru sifon nu au fost butelii de
vine orizontală. Lungimea porţiunii o- situaţie anormala pentru un anumit la m a rg in i de 73 m .c. C o n tra ­ m ateriale. acid carbonic. S ă analizăm însă L a faptul că m orile nu şi-ăti
rizontale indică timpul cît trenul a sta­ timp. valoarea m aterialului lem nos cîteva din cauzele pentru care
ţionat la descărcare. Uneori ea se pre­ A nalizîndu-se rezultatele în­ cele 25 de m ori nu au realizat realizat sarcinile de plan a con­
lungeşte pînă ce garnitura respectiva Cînd o garnitură este întârziată mult. econom isit a redus preţul de trecerii pe luna ianuarie, d ra­ tribuit şi slab a calitate a făinii
iese din trasa ei şi intră în alta. Aşa ea este scoasă din trasă, pentru că co st pe to n a d e c ă rb u n e cu 1,37 pelul de sector fruntaş a fost decît 59,5 la su tă din p lan u l lor
s-a întîmplat în ziua de 8 februarie altfel ar împiedica circulaţia pe ’tra ­ lei la producţia netă. decernat sectorului II produc­ de producţie. făcute aici. D eşi cu n o aşte acest
cînd garnitura care a sosit la ora 3 la seu. ţie, care a o b ţin u t cel m ai m are lucru, conducerea întreprinderii
Peştiş şi urma să plece în aceeaşi zi E conom iile la m ateriale pu­ punctaj. P în ă în prezent, d ra­ Pe lîngă unele greutăţi obiec­ a făcut prea puţin pentru a g ăsi
la ora 22,35, a plecat abia în ziua de tive aici au existat şi o serie de căile de îm bunătăţire a calităţii
9 la ora 3,45, iar din Simeria Triaj d eficien te ce p u te a u fi ev itate. m ăcinişuluî.
Ia 12,56,,cu o întîrziere de 13 ore. Un
caz asemănător s-a petrecut şi la data Tot de aici se dau dispoziţii de în­ teau fi m ai m ari d acă unele pelul a fost deţinut de către S-a aplicat, de pildă, pentru p la­ A cestea sîn t d o ar cîteva din'
de 5 februarie. Exemple se mai pot da. locuire a vagoanelor speciale, cînd sînt sectoare, ca sectorul IV, care colectivul sectorului III. ta m orarilor, sistem ul de salari­
scoase din circulaţie, cu vagoane nor­ zare îm bunătăţit. D in păcate deficienţele care au influenţat
Gare sînt însă motivele ? male. Şi pentru că de fiecare vagon a depăşit consum ul de exploziv D. LUCA însă nu s-au luat sim ultan şi nerea U zarea sarcinilor de plan
KAUSF sînt necesare două normale, ou 730 kg., a r fi lu a t m ă su ri la secto ru l m o ră rit. O a n a liz ă
Cărbunele este încărcat la Lupeni înseamnă că o astfel de situaţie creează corespondent
umed, iar uneori, din cauza gerului,
pe parcurs îngheaţă, astfel că descăr­ prejudicii serioase planificării transpor­ tm - m ăsurile tehnico-organizatorice tem einică din partea conducerii'
carea vagoanelor devine anevoioasă, necesare îm bunătăţirii activităţii întreprinderii va trebui să ducă
iar instalaţia de descărcare semiauto­ Schimbul ie animale eu0M C1 — acestora, aşa cum prevedeau in­ la lu area d e a sem en ea m ă su ri
mată a vagoanelor devine ineficace. strucţiunile C onsiliului de M iniş­ care să îm bunătăţească m uncă
Pentru dezgheţare au fost confecţionate
nişte instalaţii cu flacără deschisă, turilor. • mijloc k Mărire a sectorului zootehnic tri. A re z u lta t a stfe l o m ă r ir e a . se c to ru lu i.
destul de ingenioase, ©peraţiunea ne­ im
cesită timp într-adevăr, dar faptul că Se impun deci măsuri serioase şi
întârzierile nu se repetă atît de des,
nu-i scuteşte pe hunedoreni de operati­ grabnice, atît la Lupeni cît şi la Hu­ Pentru încurajarea dezvoltă- nouă" Sîntandrei. şi-au întărit Plenara Comitetului regional
vitate şi atenţie. rii sectorului zootehnic, hotă- stinele schimbind cu O.R.A.C.A. de luptă pentru pace
nedoara. rirea Consiliului de Miniştri nr. peste 100 de oi sterile şi bă­
Se întîmplă însă, ca din neglijenţă, 150511955 prevede unele con­ trîne.
sau din nepriceperea personalului care La Lupeni trebuie găsită modalită diţii de schimb între animalele
deserveşte instalaţia de dezgheţare, a- din bazele O.R.A.G.A. şi cele Gospodăria colectivă din Si­
propiind prea mult flacăra de vagoane, tea ca analiza cărbunelui să fie făcută ale gospodăriilor agricole colec­ meria Veche a beneficiat, şi de R ecent a av u t loc plenara
o altă latură a hotăririi amin­ C om itetului regional de luptă
introducînd-o chiar şi sub ele, Ie cau­ mai operativ, înainte de încărcarea lui tive, ale colectiviştilor şi ţăra­ tite. Ea a luat în custodie de pentru pace. P lenara a dezbă­ nul de m uncă pe anul 1959.
zează defecte serioase, sau chiar scoa­ nilor cu gospodării individuale. la O.R.A.C.A., 4 vaci gestante tut darea de seam ă a C om ite­ V orbitorii care s-au înscris lă
în vagoane. Preparaţia trebuie să îm pe o perioadă de 8 luni. După tului regional de luptă pentru discuţii au analizat critic şi
terea lor din circulaţie. Aşa s-a întîni-' Astfel, o junincă de doi ani expirarea termenului, G.A.C. pace, privind m unca depusă în autocritic activitatea C om itetu­
bunătăţeasca calitatea cărbunelui, încîr in greutate de 500 kg., „Ogor nou“ a, înapoiat cele 4 lui reg io n al de luptă peritru p ă-
plat în luna trecută, cînd prin intro­ O.R.A.C.A. o schimbă în folo­ vaci cu un spor de W la sută anul 1958 pe tărim ul m işcării .ce, an g ajîn d u -se să m u n cească
să nu se mai ajungă la situaţia de a ţaţă de greutatea ce au avut-o
ducerea flăcării sub vagoane, au fost sul crescătorilor cu o vacă bă- la primire. In schimb, a bene­ pentru pace. cu răspundere pentru traduce­
fi refuzat. trînă sau sterilă tot de 300 kg. ficiat de 4 viţei şi o aprecia­
arse garniturile frînelor automate la Pentru o bovină bătrină în bilă cantitate de lapte în va­ Plenara a dezbătut apoi pla­ r e a î n v i a ţ ă a s a r c i n i l o r ‘d i n
La Hunedoara, conducerea' uzinei greutate de 550 kg. şi de cali­ loare totală de peste 4.000 lei.
tate medie, O.R.A.C.A. oferă noul plan de m uncă.
cccsochimice este necesar de asemenea două juninci — în greutate to­ Şi dintre producătorii cu gos­
tală de 500 kg. podării individuale sînt mulţi
să ia măsuri ca descărcarea s'ă-se facă« care au beneficiat şi benefi­
Pentru oile bătrîne sau ste­ ciază de avantajele acordate de
tn timpul stabilit şi cu deosebita aten rile, O.R.A.C.A. oferă alte oi de statul nostru democrat popular
aceeaşi calitate şi greutate, însă în vederea întăririi sectorului
ţie. mai tinere şi productive. zootehnic. FILMUL
Numai în felul acesta se' va putea Multe gospodării colective Gospodăriile agricole colec­
tive, întovărăşirile agricole şi
ajunge la o aprovizionare ritmică cu din regiunea noastră şi-au în­ zootehnice, toţi posesorii de a-
tărit şi dezvoltat septetul prin nimale trebuie să caute ca prin
cărbune cocsificabil. schimburi de animale cu schimbul cu O.R.A.C.A. să îm­
O.R.A.C.A. Putem aminti gospo­ bunătăţească rasele de animale
GH. COMŞUŢA şi să înlocuiască animalele bă­
dăria colectivă din Ungarei ra­ trîne şi sterile cu altele, apte
(Q o tiila tu ü 'm a ţiim lt& n ia iA d e m n i ionul Sebeş care în schimbul pentru muncă şi reproducţie. In
ţelul acesta, contribuie la o mai
Duminică, 22 februarie a. c., ă avut faptul că numărul membrilor cercului bovinelor bătrîne şi sterile a bună aprovizionare a oameni­
loc în Deva o consfătuire a’ membri­ a crescut în ultimele zile cu încă 7 primit 30 capete tineret bovin lor muncii cu carne şi îşi mă­
lor cercului Asociaţiei crescătorilor apicultori. femei, selecţionat in bazele resc propriile lor venituri.
de albine din oraş. O.R.A.C.A. De asemenea G.A.C.
A reieşit de asemenea că membrii ing. NICOl.AE PIRVU
Tov. Dr. Mircea Trif a vorbit api­ acestui cerc au primit în ultima vre­ Sebeş a primit prin schimb II
cultorilor în această consfătuire des­ me un preţios ajutor prin conferinţe juninci şi două vad, iar G.A.C. O.R.A.C.A.—Deva
pre „Sarcinile stuparilor în perioada şi consfătuiri, în scopul rezolvării „Petofi. Sandor" din Deva a
de primăvară“ . problemelor de creştere a producţiei
de miere şi ceară. primit cinci juninci de rasă
Mulţi apicultori, Fă Eugen Gazan, Cimentat.
I. Gprean, Romulus Jurconi, - Dragoş In încheierea lucrărilor de dumi­
Posteuca, I. Haidu şi alţii şi-au îm ­ nică, consfătuirea a hotărît să ceară G.A.C. „Ogor nou“ din Si­
părtăşit prin discuţiile purtate, din sprijinul sfatului popular orăşenesc meria Veche şi G.A.C. ,>Viaţă
experienţa lor în domeniul .creşterii pentru asigurarea unor baze melifere.
şi dezvoltării familiilor de albine.
J. PETRU
Consfătuirea a scos în evidenţă corespondent
Inovatorii în sprijinul en tă atenţie rezolvării la tim p a Stu diou l cinem atografic „Bucu­ său cîntec, 6 m elodie profundă,
propunerilor de inovaţii.
reşti“ oferă publicului 6 reuşită plin ă d e sentim ente.
A ceste lipsuri, şi altele care
n -au fost arătate , noi le av em în com edie m uzicală, plin ă de peri­ P o vestea lui V ictor se îm pleteşte
aten ţie şi le lichidăm cît m ai
curînd posibil. peţii, in spirată din viaţa tin eretu­ strîn s cu aceea a colegului său
sporirii cărbune P entru ca activitatea cabine­ lui nostru prin film ul „ A lo ? ... a ţi Petre H urjui, un tim id, boem , ex­
tului tehnic al m inei să fie cît
m ai eficace, cu ajutorul inovato­ ( g re şit iw m ăru ! /“. Film ul e ste o trem a o p u să lui V icto r. D e-a lu n ­
rilor d e la atelierele m inei, va
lua fiinţă un colectiv de m unci­ v realizare după scenariul lui Sim ion gu l film ului a sistă m la o serie în ­
tori care să se preocupe p erm a­
n e n t d e re a liz a r e a te m e lo r d e i- 7 M acovei, in regia lui A ndrei Că- treagă de încurcături în urm a că­
novaţii din planul tem atic, să
colaboreze cu cabinetul tehnic şi > iăraşu. Pe p e lic u lă . este su rprin să ' rora sfiosu l H urjui d evin e un erou,
să analizeze lunar rezolvarea
tip SL M -2 se defectau adesea A plicarea acestei inovaţii a re­ O ctav ian , K irr Ioan si alţii, a problem elor dificile ce se ivesc via ţa unor tin eri stu den ţi de la care în drăzn eşte să -t înfrunte pe
căror inovaţii au fost aplicate şi în pro cesu l de producţie.
din cauza spargerii rulm enţilor dus cu m ult tim pul de reparaţii Ia alte în trep rin d eri. con servator, cu o serie de aspecte „Turbatul“ in apărarea sentim en­
C onsiliul sindical reg io n al şi
g reu de înlocuit.' Inovatorul P a- al pom pelor. A ceastă operaţie se U n m are ajutor pentru inova­ filiala regională A .S.I.T. H u n e­ hazlii, viaţa person ală a tin eretu­ tului său curat. In final, încurcă-
torii şi raţio n alizato rii de la m i­ doara ău lansat o întrecere între
taulă C arol a găsit o soluţie e- poate efectua acum fără,sco ate­ na Lupeni o constituie p ro p ag an ­ întreprinderile din regiune pen­ lui, porn it pe un drum preten ţios, lurile se clarifică, iar cei do i eroi,
da tehnică. E a a fost asigurată tru titlul de fru n taş în d ezv o lta­
ficâce. El a introdus sîrm ă de rea din su b teran a pom pelor. prin râspîndirea publicaţiilor in ­ rea m işcării de inovaţii pe anul dar plin de farm ec, al ariei, V ictor M ancaş şi P etre H urjui, ies
stitutului de docum entare teh­ 1959. întrecerea este axată pe
cu p ru în c a n alu l interior al. a r­ N u de m ult, în a b a ta ju l c o n ­ nică şi prin conferinţele care se Sitideniu l V ictor M ancaş este un transform aţi, m atu rizaţi,
m ăturii rulm entului, după care a ţin la clubul m in ier în c o lab o ­ rezolvarea celor m ai im portante elem en t talen tat dar superficial, lo cu l d e g a ja t al tinărului a rtist
bandajat cu tablă dc cupru lăca­ dus de m inerul F elur V asile a rare cu cercul A .S.I.T . problem e din producţie şi în pri­ uşuratic, risipin du -se în aven tu ri
şul rolelor. A com plectat apoi cu ap ăru t o nouă inovaţie intitulată m u l rîncl p en tru re a liz a re a p la ­ sentim entale. Nu are tim p nici pen ­ Iurte D arie, in terpretarea plin ă d e
seîndură porţiunea de perete „D ispozitiv pentru ridicarea ju ­ P o p u larizării inovaţiilor şi nurilor tem atice de inovaţii ale tru com poziţia de exam en. De aici, h a z a lui Io n Lucian, rolu l d e 'com­
in o v ato rilo r noi le a c o rd ă m o întreprinderilor. D e asem enea se conflictul cu severu l său profesor p o z iţie a l- lu i 'A le x a n d ru B ă d u te s c a ,
g u rilo r în ab a taje le c a m e ră “. m are atenţie. A cest lucru a dus urm ăreşte creşterea m işcării de nuizica de fond şi încintătoarate
.sp artă. In acest fel, a reco n d i­ D ispozitivul s-a dovedit a fi un la generalizarea m ultor inovaţii inovaţii în scopul antrenării u poreclit „Turbatul“ ; in schim b g ă ­ m elodii ale lu i lea n lonescu, regia
ţio n a t ru lm e n ţii, fă c în d p o s ib ilă a ju to r p re ţio s .în m u n c a m in e r i­ preţioase. In acest scop, anul lui Andrei- C ălăraşii, care reali­
trecu t în cin stea zilei de 1 M ai, n u i n u m ă r to t m a i m a re 'de o a ­ seşte tim pu l bă cucerească' feţele, ze a ză atm osfera de v eselie ş i 'dcli-
fu n cţio n area in c o n tin u a re a lo­ lor, ev itîn d perico lu l de a c c id e n ­ a fost o rg an izată ia P etro şan i o folosin d în a cest scop un cîntec
com otivelor D iesel. expoziţie de inovaţii din toată m eni ai m uncii la dezvoltarea com pu s de colegu l său H urjui. viialea trepidan tă a tineretului —
tare şi reducînid tim pul de ridi­ V alea Jiu lu i. A d u să apoi la L u ­
F o lo sire a în d e lu n g a tă a p o m ­ c a re a ju g u rilo r cu .50 la su tă . şi aplicarea noului în producţie. Pentru prim a d ată V ictor se în ­ im agin ile- su g e stiv e co la b o rea ză Ar­
pelor D uplex la m in a L upeni In afară de acestea, dispozitivul peni, această expoziţie s-a bucu­ drăgosteşte cu adevărat de o fată, m onios la reuşita acestui film m e­
rat de o m are popularitate prin­ Ing. A. DAV1DESCU M ariana, fiica „T urbatului“, o stu ­ nit să descreţească frunţile şi să
a făcu t ca ele să se defecteze este de co n stru cţie sim p lă şi tre m uncitorii fruntaşi şi in o v a­ den tă zglobie, dar serioasă. Me­ concludă că .num ai prin m uncă iţi
torii din L upeni. responsabil al cabinetului tehnic poţi valorifica talentul, iar d ra g o s­
şi să'creeze o seam ă de greutăţi uşor de m an ipulat. In prezeni au todele „don ju dn -isle“ a le lui V ic­ tea nu e un d iv e r tis m e n t l i 'an
D esigur, în m unca cu in o v a­ mina Lupeni s e n tim e n t n o b il, c o n s tr u c tiv , 'pe
în exp lo atare, în special prin u- în cep u t să-I fo lo sească şi alte tor dau pentru prim a d ată greş. care trebuie să ştii să-l preţu-
torii avem şi lipsuri. A nul tre ­ M ariana îl în vin g e cu propriile ieşti.
zarea şi o v alizarea p re m a ­ b rig ăzi de m ineri de la sectarul cut nu s-au organizat schim bu­ arm e ale lui V ictor, biciuindu-i su­
rile de experienţă planificate, nu perficialitatea şi orgoliu l. In cele F ilm u l , ,’A l o ? . .. 'aţi 'g reşit n u m ă ­
tură a cilindrilor şi u za­ I A. s-ă acordat întotdeauna sufici­ din urm ă, trecîn d p rin tr-o 'adevă­ rul !“ ru lează pe ecranul clnerjia-
to g ra fu lu i „F ilim on S îrb u ” 'din
rea seg m en ţilo r de pom pe. Tî- A m arătat aici, pe scurt, nu rată c riză sufletească, V ictor se
nărul inovator D uban A nton, a D e v a în z ile le d e 2 6 fe b r u a r ie —-
înlocuit segm enţii din bronz cu m ai cîteva din realizările in o v a­ m atu rizează, se depăşeşte. In final
segm enţi decupaţi din benzi torilor noştri, oam eni cu care co­
vechi de cauciuc..E l a m odificat lectivul m inei L upeni se m în*
dreşte. N um ărul inovatorilor de
în acest sens şi pistonul pom pei,, la noi este m u lt m ai n ţare şi el
ad ap tîn d un piston ' de fier cu ' cuprinde pe tovarăşii A na Ferdi-
2-3 intercalaţii' de segm enţi de nand, L ipan Sim ion, G aşp ar d o ­ com pune pentru M ariana prim ul 1 m artie 1959.
cauciuo. sii, M o ld o v an G h eo rg h e, T om ş'a