Page 88 - 1959-02
P. 88
Pag. 4 DRUMUß 'SOCIALISMULUI wqţ^jp ; f Nr. 1ÄQ1
¦ LUM I. - fl
x d iim e ie ijiiurieie sJtiri • .atârnate siiri, • D E C L A R A Ţ IE A G E R P R E S
(Urmare din pag. I-a). a s e m e n e a ac te n u pot fi şi n u
v or fi tolerate de către statul
m ăresc să tulbure apele în O ri n o s tru .
entul A rab, să creeze o stare de
alarm ă şi nelinişte în ţările a- La ce m ijloace m urdare, ne
rabe şi să subm ineze relaţiile de cinstite recurge propaganda sio
nistă se poate vedea dintr-o
prietenie dintre acestea şi ţara recentă declaraţie a prim ului
n oastră ca şi alte ţări socialiste. m inistru al statului israelian,
B e n G u rio n , c a re a a firm a t in
C it de dep arte m erg cercurile m od provocator că statul nos
tru ar urm ări „să se descoto
Vizîfa primului ministru Ziare olandeze despre NEHRU- Principiile coexistenţei im perialiste şi sioniste în cam rosească“ de evrei şi chiar că
vizita lui Macmillan ----- — paşnice oterâ soluţia p an ia lor p ro v o cato are se vede evreii din „ţările răsăriten e“ ar
MACMILLAN ÎN U.R.S.S. din insinuările o rg an elo r de p re fi am en in ţaţi cu d istru g e rea. N u
la Moscova care duce la slăbirea încordării să inspirate de ele cum qă „ţă p o ate fi calo m n ie m ai m a re d e
La Institutul unificat de ş t i i n ţ ă , r e p r e z e n t a n ţ i a i v i e cit aceasta. N u cum va dom nul
HAGA 25 (A gerpres). — Presa rile răsăriten e“ ar u rm ări „să B en G urion confundă politica
sprijine potenţialul m ilitar al g uvernului R epublicii P o p u lare
Israelu lu i“ . A ceasta, în ciuda R om îne cu politica cercurilor
sioniste faţă de arabi, care sînt
de cercetări nucleare ţii cu ltu rale. olandeză acordă o mare atenţie vizi D E L H I 25 (A gerpres). în trecu t, d u c n u m a i la o si- faptului că întreaga lum e cu izgoniţi, asupriţi şi persecutaţi
de la Dubna ?iu luat de asem enea parte n u tei ia Moscova a delegaţiei guverna TA SS tra n sm ite: Prim ul m i situaţie de in stab ilitate in re noaşte lupta hofărîtă a acestor in sta tu l isra e lia n ?
mentale engleze în frunte cu primul nistru al Indiei, Jaw ah arla l N e- laţiile internaţionale. ţări îm potriva politicii ag resi
M O SC O V A 24 (A gerpres) — m eroşi diplom aţi străini, ziarişti ministru Macmillan. Ziarele sublinia hru, a ţinut la D elhi o confe ve, provocatoare a Israelului — In R epublica P o p u lară Ro-
TÂ SS anunţă: La 24 februarie, sovietici şi străini. ză îndeosebi faptul că tratativele rinţă cu te m a : „India astăzi N ehru a arătat că principiile pion al im perialism ului am eri m ină orice prigoană naţională
p u m u i m inistru al M arii B rita dintre şefii guvernelor U.R.S.S. şi şi ieri“. coexistenţei paşnice — „P an- can, care foloseşte Israelul drept sau discrim inare rasială este
ni?, H a ro ld M a c m illa n , c a re se întrevederea Marii Britanii se desfăşoară într-o cea S ila“ , — oferă soluţia -ca un in stru m en t al politicii sale interzisă şi sever pedepsită prin
află în U niunea Sovietică, a vi N.S. Hruşciov — atmosferă de înţelegere reciprocă. P roblem ele secolului nuclear, re duce la slăb irea încordării „de pe poziţii de fo rţă“, politică lege. C onstituţia R epublicii
zitat îm preună cu persoanele o- a d e c la ra t N eh ru , n u pot fi re şi, în u ltim ă an aliză, v or p u n e de su b m in are a păcii, de a g re Populare R om îne consacră de
iictale c a re îl în so ţesc, In s titu H. Macmillan Ziarele arată că în cursul tratati zolvate prin m etodele obişnui capăt conflictelor. D ar, pentru siune şi. de su b ju g are a popoa plina egalitate în drepturi —
tul unificat de cercetări n uclea velor se va acorda, probabil, o deo te, folosite ieri. ca „Pancea Ş ila“ să dea roa relor libere. politică econom ică şi socială —
re, aflat în oraşul D ubna de M O SC O V A 25 (A gerpres). sebită atenţie problemei Berlinului. de, este n ec esa r să fie sch im a tuturor cetăţenilor indiferent
lingă M oscova. T A SS anunţă : La 25 februarie, Ziarul „Algemeine Handelsblat“, or Prim ul m inistru a declarat b ată starea de spirit şi m odul C ercurile g u v ernante ale Is de naţionalitate. E conom ia R e
la reşedinţa prim ului m inistru că politica internaţională tre de a gindi. „P acea nu consti raelului, care se zbate în m ari publicii P o p u lare R om îne se a-
O dată cu M acm illan au sosit al M arii B ritanii, aflată într-o ganul cercurilor comerciale şi in buie m odificată în aşa fel, in tuie o ab ţin ere fizică de la ră z dificultăţi econom ice, urm ăresc flă în plin avînt. In ţa ra n o a
la D ubna Frol K ozlov, prim - vilă situ a tă în ap ro p ierea M o s dustriale, polemizînd cu cei care se boi. E a rep rezin tă încercarea şi scopul de a obţine noi fon stră se trad u c în v iaţă planuri
covei, H arold M acm illan a avut pronunţă împotriva reglementării pe cit să se pună capăt rasism u duri băneşti din partea cercu vaste de dezvoltare m ultilatera
o nouă întrevedere cu N. S. calç paşnică a acestei probleme, cri lui şi im p erialism u lu i. A lian ţe de a stabili o atm osferă de pa rilor im perialiste şi a sionis lă a econom iei şi culturii, ne-
tică cercurile occidentale care do ce pe întregul glob păm întesc“, cesitînd un n u m ăr tot m ai m a
le m ilitare şi răzb o iu l rece, ori-' re de m uncitori, specialişti, caj
dre calificate în toate dom eniile.
vLcepreşedinte al C onsiliului de H ruşciov, preşedintele C onsiliu1 resc să menţină cu orice preţ statu ce ju stific a re şi-a r fi g ă s it ele a sp u s N eh ru . m ului m ondial, sub pretextul S tatul rom in este în m ăsură să
M iniştri al U .R .S.S., A ndrei lui de M iniştri al U .R .S.S. tul de ocupaţie al Berlinului occiden ajutorării noilor im igranţi. In asigure tuturor cetăţenilor săi
G r'om îko, m in istru l A facerilo r tal. El arată că recunoaşterea exis EüSS: presa israeliană a şi fost an u n exercitarea dreptului la m uncă
E xterne al U .R .S.S., şi Iakov D in p artea sovietică la co n tenţei celor două state germane nu ţată o m are cam panie pentru şi condiţii dem ne de trai. Iată
vorbire au luat parte A nastas ar duce decît la slăbirea încordării Uniunea Sovietică acţionează întotdeauna m ărirea fondurilor destinate Is de ce guvernul R epublicii P o p u
lare R om îne nu are m otiv de
M alik, am b a sa d o ru l U .R .S .S . în M i k o i a n , A n d r e i G r o m î k o , internaţionale. în sprijinul ţărilor slab dezvoltate raelului, îndeosebi in S.U .A ., a încuraja plecarea acestor c a
M area' H rifăn'ie. D ar noii veniţi pe „păm întul tegorii de ce tă ţe n i; dim potrivă,
Iakov M alik, am basadorul „Aşadar, scrie ziarul în încheiere, făgăduinţei“ nu sînt pentru g u acei care solicită plecarea au
O aspeţii au fost întâm pinaţi vernanţii statului israelian de fost şi sînt sfătuiţi să ren u n
de V asiii E m elianov, conducăto U .R .S.S. în M area B ritanie. este de dorit ca Macmillan să stu B A G D A D 25 (A gerpres). — „folosesc acordarea de ajutor cit obiect de tra n zacţie in n e ţe la ac easta. A celor p erso an e
rul D irecţie?"generale pentru fo T A SS tra n sm ite : C om entând econom ic pentru a exercita pre gocierile lor cu cercurile de care s-au dovedit refractari lă
losirea energiei atom ice de pe D i n p a r t e a e n g l e z ă l a c o n dieze posibilităţile de slăbire a încor vizita in U .R .S.S. a delegaţiei siuni asupra statelor care s-au afaceri care finanţează m işca m uririlor date şi au perseverat
lîn g ă C o n siliu l de M in iştri a! g u v ern am en tale a R epublicii eliberat şi pentru a le atrag e rea sionistă m ondială. în dorinţa de a pleca în statul
U. R. S. S., D m itri B lohinţev, v o r b i r e a u p a r t i c i p a t S e l w y n dării şi să se înapoieze aducînd o Irak, care duce tratativ e în ve în orbita politicii duse de la Israel pentru a se uni cu fam i
m em bru corespondent al A cade derea încheierii unui- acord de g ăru l im perialist, precum şi C it priveşte afirm aţiile lan liile lor, li s-a p e rm is ac est lu
m iei d e Ş tiinţe a U .R .S.S., di L l o y d ş i P a t r i c k R e i l l y , a m b a nouă speranţă, pentru că cealaltă al ajutor econom ic şi tehnic, zia sate de surse sioniste cu privi cru, aşa cum sa arătat m ai
rectorul Institutului unificat de rul „A l A hali“ subliniază că pen tru a le c o n strin g e să re re la o p retin să înţelegere în sus.
cercetări nucleare, profesorul sadorul M arii B ritanii î n 8 ternativă, ar însemna intensificarea n u n ţe la p ro m o v area unei po tre guvernul R epublicii P o p u
V an G an -cian .'(C hina) şi profe u .R ;s.s. ; ¦ U niunea Sovietică, credincioa litici neutre. Iată de ce pentru lare R om îne şi forurile israe- D en atu rarea gro so lan ă a a-
s o r u l E m i l D u r k ’o v ( B u l g a r i a ) , j primejdiei războiului". poporul irakian, care s-a eli liene sau alte foruri sio n iste în cestor stări de lucruri de către
directori adjuncţi ai Institutului. să politicii sale externe de p a le g ătu ră cu plecările în Israel, propaganda sionistă şi im peria
liiipofrlfa înarmării atomice ce, acţio n ează to td eau n a în berat de sub dom inaţia im pe acestea sînt pe cit de calo m listă nu surprinde opinia p u
Recepţia oferilă a Germaniei occidentale sprijinul ţărilor slab dezvolta ria listă şi ca re îşi co n stru ieşte nioase, pe atît de lipsite de ori blică din R epublica P o p u lară
de ambasadorul te, care lu p tă pen tru elib erarea ce tem ei. E ste de la sin e în ţe R om înă, care cunoaşte intere
Marii Britanii la Moscova B ER L IN 25 (A gerpres). — liul o răşen esc nu a prim it pînă lor . politică şi econom ică. politica pe principiul n eu trali les că n -a existat şi nici n-ar sul pe care-1 au cercurile aflate
D upă cum anunţă agenţia A DN , în p re z e n t ră s p u n s d in p a rte a tăţii pozitive, este absolut firesc putea exista o asem enea înţe în,: sJL iijb a,,im p erialism u lu i a m e
M O SC O V A (A gerpres). TA SS prim arul oraşului D ortm unci, can celaru lu i la scriso area u r Z iaru l o p u n e acestei politici, să ceară ajutor econom ic şi rican de a crea în m od artifi
ICuninig, a critic at cu asp rim e g en tă pe ca re i-a trim is-o la 7 a U niunii Sovietice, politica tehnic ţărilor care nu pun nici legere. Se ştie că guvernul R e cial disensiuni între R epublica
in c a d ru l şed in ţei a d u n ă rii o- statelor im perialiste. U nele ţări publicii P o p u lare Rom îne- a..res P o p u lară R om înă şi ţările arabe.
februarie şi care conţine cere occidentale, • subliniază ziarul, un fel de condiţii cînd acordă pins şi respinge cu toată fer
răşeneşti a deputaţilor politi ajutor. m itatea orice încercări d e a- Ceea ce a stîrnit însă un sen
rea de a se duce tra tativ e în tim ent de părere de rău şi sur
ca înarm ării atom ice dusă de -o»«#«*»*— prindere in opinia n o astră p u
problem a atitudinii populaţiei blică este faptul regretabil că
guvernul de la B onn. El a dez înrăutăţirea relaţiilor amerlcano-filipineze unele o rgane de presă, şi chiar
din D ortm und faţă de p lan u persoane oficiale din R epublica
A rabă U n ită s-au lăsat înrîu-
tra n sm ite ? In seara zilei de 24 m inţit afirm aţiile guvernului rile dislocării bazei pentru ra N EW Y O RK 25 (A gerpres). putea însă continua. In prim ul m estec în treburile interne ale rite de această cam panie rău
februarie Sir P atrick Reillv, a m R . V. G e r m a n e , p o t r i v i t c ă r o r a — D upă cu m se ştie, relaţiile rînd, d atorită acţiunilor ag re statidui nostru, din partea ori voitoare. O astfel de poziţie,
basadorul M arii B ritanii, a ofe el nu ar fi ră s p u n z ă to r de d is chete în apropierea oraşului. dintre S tatele U nite şi Filipine, sive ale S.U .A . în strîm to n rea cui ar- veni ele. T entativele- o- evident, nu poate decît să u m
ri.. o m a r e re c e p ţie în c in ste a pînă de curînd unul din cei m ai Tâ!vanului; F i l i p i r i e l e s - a u v ă ficialităţilor israelienc de a ini brească relaţiile de prietenie
vizitei prim ului m inistru H arold locarea regim entului englez în K u n in g a asig u rat în încheiere zeloşi sateliţi am ericani din zut am estecate in o p eraţiu n ile ţia discuţii privind plecările in dintre ţările noastre şi nu face
M acm illan şi a m inistrului A fa zestrat cu arm a rach etă în re A sia, s-au În rău tăţit sim ţitor. Israel au fost categoric respin decit să dea apă la m o ară sio-
cerilor E xterne, Sehvyn Lloyd, giunea D ortm undului. K uning că organele m unicipale din îm potriva C hinei populare, ală se de autorităţile rom âneşti, c a niştilo r şi su sţin ăto rilo r lor.
în. U n iu n ea S ovietică. a declarat că hotărîrea com an S e ştie .că încă d in , 1946, cînd turi de C ian K ai-şi. dn ace re au considerat şi consideră
d am en tu lu i N .A .T.O . de a dis D ortm und , se vor pronunţa şi S.U .A . au recunoscut in d ep en laşi tim p F ilipinele au aju n s în că aceasta este o problem ă de Scopurile cam paniei diver
La recepţie au participat Eca- loca acest reg im en t în ap ro p ie denţa fostei lor colonii, co n d u tr-o situ aţie de izolare politi com petenţa lor .exclusivă. sioniste dezlănţuite de cercurile
tc:ina F urţeva, N ikita H ruşciov, re de D ortm und, a fost apro în viitor îm p o triv a d islo cării cătorii filipinezi au acceptat ca, că m anifestată m ai ales cu pri im perialiste şi sioniste nu . pot
A lexci K iricenko, Frol K ozlov, b a tă de g u v e rn u l d e la B onn, în schim bul „aju to ru lu i“ , S.U .A . In în cercarea lor de a s e . a- fi cam u flate oricît s-ar strădui
A n asfas M ikoian, A lexei Kosî-- şi de aceea, acesta din urm ă arm elor rachetă în îm prejuri să m onopolizeze econom ia şi lejul alegerilor care au avut m esteca in treburile in tern e ale s-o facă in iţia to rii ei.
gn.n,- D m itri P o lian sk i, m in iştri poartă întreaga răspundere pen com erţul exterior al ţării, să loc an u l trecu t la O .N .U . pentru ţării noastre şi ale "altor ţări,
ai U .R .S.S., m areşali ai U niunii tru acest fapt. m ile oraşului. desem narea m em brilor neperm a cercurile israeliene caută prin O pinia publică din ţara n o a
Sovietice, generali, conducători controleze forţele sale arm ate, nenţi ai C onsiliului de S ecurita agenţi sionişti să desfăşoare o stră, anim ată de sentim ente de
ai i n s t i t u ţ i i l o r c e n t r a l e , o a m e n i P rim arul D ortm undului a de P otrivit relatărilor agenţiei să m enţină şi să m ărească nu propagandă diversionistă, de prietenie şi sim patie faţă de
clarat de asem enea că consi m ărul bazelor lor m ilitare, a- te, şi cînd c a n d id a tu ra F ilipi- tulburare şi dezorientare a popu ţările arabe, este convinsă că
A D N , toate fracţiunile consi daptîndu-le pentru un război nelor nu a fost sprijinită de laţiei evreeşti, reuşind din p ăca această cam panie nu poate de
nuclear. A ceastă situaţie nu nici un stat afro-asiatic. te să înşele uneori h u n a cre cît să se întoarcă îm potriva
liului o răşenesc din D ortm und propriilor ei inspiratori. N ici o
In sfirşit, econom ia filipine- m anevră a cercurilor im peria
au subliniat din nou protestul liste şi sioniste nu trebuie şi
nu va reuşi să subm ineze .rela
lor îm potriva dislocării re g i ţiile de prietenie dintre ţara
noastră şi ţările arabe, priete
m entului englez înzestrat cu ar nie la a cărei •tem elie stă h o
tărîrea com ună de a lupta pen
m a rach etă in apropiere de tru pace şi b u n ă înţelegere in
tre state, fără deosebire de o-
D ortm und. . . ,• rînduire socială, pentru .apăra
rea independenţei naţionale şi
ză greu lovită de repere urs iu- dinţă a unor oam eni naivi. a suveranităţii de stat a tutu
ror ţărilor îm potriva uneltiri
După cum s - a mai anunţat, ( ? a n tw u m d iu ţită Camerunului au pornit, în anul nile depresiunii am ericane a a- Poziţia statului nostru faţă lor im perialiste, pentru p ro g re
ia 20‘februarie, Adunarea Ge 1955, o importantă acţiune de juns astăzi în p ra g u l fa lim e n tu de orice încercări ale sionişti- sul şi bunăstarea tuturor po
nerală a Organizaţiei. Naţiu Franţei şi o populaţie de pes tante bogăţii naturale, totuşi lui : scăd erea ex p o rtu rilo r, un lor de n-şi d esfăşu ra activ ita poarelor.
nilor Unite şi-a reluat lu te 5 milioane de locuitori (a- populaţia băştinaşă duce o partizani, luptînd împotriva tea lor d iv ersio n istă este bine
crările, fiind convocată in proape 5 milioane de băşti viaţă de tristă mizerie, plină imperialiştilor anglo-francezi. uriaş deficit de plăţi, criza m o cunoscută. A genţii sionişti nu EXPOZIŢIE
mod special pentru a discuta naşi şi restul colonizatori eu de nevoi, griji, suferinţe. Co Pentru a reprima lupta dreap n e ta ră . C ă lă to ria lui G a r d a la se pot a şte p ta nici pe viitor la de artă populară
viitorul teritoriilor de sub tu ropeni). Camerunul' dispune lonialiştii, in schimb, se lă W ash in g to n pentru a solicita o cit de m ică to leran ţă din
telă ale Camerunului, aflate de mari resurse naturale. Peste făiesc în palate somptuoase, tă a băştinaşilor, au fost a- un îm p ru m u t de 100.000.000 de romînească
sub administraţia Angliei şi o treime din teritoriul ţării dispun de pămînturile cele mai duse in grabă numeroase e- dolari nu a dat nici un rezul partea statului nostru dem ocrat- la Rangoon
Franţei. Deşi discutată şi in este acoperit de păduri cu lemn bune şi mai roditoare. fective militare franceze. In tat. popular. T rebuie m enţionat, de
timpul celei de-a XUJ-a sesiuni de calitate superioară, căutat prezent se află în Camerun asem enea că şi oficiul d ip lo m a RANGOON 25 (A gerpres). — La
a Adunării Generale a O.N.U. în întreaga, lume. Camerunul Istoria Camerunului e boga peste 70.000 ostaşi francezi, In această situaţie, deputaţi, tic al statu lu i Israel din R .P.
din noiembrie-decembrie 1958, este străbătut de ape repezi, tă în fapte de luptă pentru o econom işti şi ziare filipineze au R om înă, încâlcind toate u zan Rangoon a fost dteschisă timp de 20 de
in problema Camerunului nu cu uriaşe posibilităţi de folo viaţă mai bună, pentru inde dotaţi cu armament şi muni început să ceară cu fot m ai ţele, a încercat în rep etate rîn-
sire a energiei lor. Aceste re pendenţă naţională. La sfîrşi- ţii în cantităţi considerabile, m ultă insistenţă ca ţara lor să duri să colporteze cuvinte dc zile o expozijie de artă populară ro-
s-a luat atunci nici o hotă- surse naturale, însă, din cauza tul veacului trecut imperialiş care înăbuşe orice acţiune de ordine ale cercurilor sioniste
rîre deoarece din Camerun nu îndelungatei asupriri colonia tii germani au impus Came luptă a patrioţilor din ţară. ren u n ţe la a m ai depinde de a- printre cetăţenii rom îni de ori mînească trimisă de Institutul romîn
se întorsese încă . misiunea le de veacuri, n-au fost şi nici runului un statut de protec jutorul şi de piaţa am ericană gină evreiască, să sem ene de
O.N.U., care trebuia să pre nu sînt folosite. Pe lingă a- torat. In timpul primului răz Au fost aruncaţi în închisori zo rien tare in rind urile acesto pentru relaţiile culturale cu străină
zinte rapoarte cu privire la ceasta, subsolul Camerunului boi mondial, sub pretextul ac şi lagăre cei mai vajnici luptă şi să reorganizeze pe o bază ra. E ste de la sine înţeles că
e bogat în rezerve de cărbu ţiunilor militare, Anglia şi tatea.
situaţia din aceste teritorii a- ne, petrol, aur, zinc, volfram, Franţa au ocupat această ţa tori pentru dreptate şi inde constructivă relaţiile sale cu
flate sub tutelă şi să facă cu uraniu, fier şi altele. Toate a- ră şi au împărţit-o între ele. pendenţa ţârii. Peste 50.000 de O rganizată de legajia R. P. R. la
noscute concluziile sale. ceste bogăţii ale solului şi Această acţiune ilegală a fost vecinii asiatici s
„legalizată" in anul 1919 prin băştinaşi — cei mai buni fii Rangoon, cu sprijinul Ministerului Cul
Deoarece Consiliul de Tu subsolului — de care dispune tratatul de la Versailles. Mai ai Camerunului — zac în tem „l'Humanité“ despre
telă a O.N.U. a examinat a- din belşug Camerunul — fac tîrziu, în ciuda opoziţiei cres- turii din Birmania, expoziţia s-r. bu
ceastă problemă in grabă şi ca această ţară să dispună de cînde a poporului, a luptei a- niţe, pentru simplul motiv că „manifestul electoral“
nu a făcut propuneri concre mari posibilităţi de industria cestuia, Camerunul a fost luat luptă fără preget. pentru o curat de o mare apreciere din partea
te cu privire la esenţa pro lizare — şi acestea nefolosite sub tutela Ligii Naţiunilor şi, viaţă mai bună pentru poporul al partidului socialist francez
blemei discutate, şedinţa Adu însă din cauză că colonialiş ulterior, sub tutela Organiza lor, împotriva nedreptăţilor publicului din Rangoon, fiind vizitată
nării Generale a O.N.U. nu a tii n-au avut nici un interes ţiei Naţiunilor Unite. Aşa dar, sociale impuse de imperialişti.
durat decit 7 minute, proble- să de-a amploare dezvoltării în prezent, formal, Camerunul de circa 16-17 mii de persoane.
uya Camerunului fiind trecu industriale a Camerunului, nu e considerat o colonie, ci Sub presiunea crescîndă a PA R IS 25 (A gerpres). Z iarul ţie“ are drept scop să scoată ne
tă spre examinare Comitetului ştiind că în felul acesta se va se află sub tutela O.N.U. Cu luptei maselor largi populare, „[’H u m a n ité “ p u b lic ă u n artico l vinovaţi pe acei ce au contri Expoziţia a fost apreciată de către
de Tutelă, care şi-a început dezvolta şi clasa muncitoare, toate acestea, Franţa şi An guvernul francez a fost nevoit a lui' G eorges B o u v ard despre b u it la această politică, pe acei
care va porni, lupta împotriva glia au o atitudine de puteri „m anifestul electoral“ al parti ce au perm is prom otorilor unei unii vizitatori ca fiind unică în felul
lucrările în aceeaşi zi. nedreptăţilor sociale. In felul coloniale faţă de Camerun. În să accepte ca de la 1 ianua dului socialist, în care critică politici fin an ciare reacţio n are de
In felul acesta, problema acesta, Camerunul nu dispu tregul comerţ exterior al Ca rie 1960 să acorde indepen politica conducătorilor socialişti, a opera în deplină libertate“. ei pînă în prezent la Rangoon, atît
ne in'prezent decît de cîteva merunului e controlat de a- care’ ca u tă să se erijeze în opo
Camerunului se află în aceste uzine şi fabrici vechi pentru ceste ţări şi efectuat în avan denţă unei părţi a Camerunu nenţi ai politicii guvernului,, dar In c o n tin u a re „ l’H u m a n ité “ , ca subiect cit şi ca proporţii.
zile în centrul atenţiei opiniei ¦prelucrarea produselor agri tajul lor. Imperialiştii anglo- lui. Lucrul acesta constituie, referindu-se la conducătorul so
publice mondiale. Pentru a cole, ţara. avînd astfel un spe frâncezi înăbuşe sistematic nă de fapt au , sprijinit şi conti cialiştilor, G uy M ollet, arată că
veni in ajutorul cititorilor noş cific agrar. Principalele cul zuinţa ..şi dorinţa de libertate fără îndoială, un succes' în n u i să sprijine această politică. acesta îm p reu n ă cu prietenii săi
tri care se interesează de a- turi agricole sînt: orez, cacao, a locuitorilor Camerunului. semnat¦ al poporului Came ă u p reg ătit cu propriile lor m îini
ceastă problemM, să vedem, pe runului şi acesta luptă în pre A stfel, „l'H u m an ité“, arată că situaţia g rea în care se găsesc
scurt, care e situaţia geogra cafea-, banane, cauciuc, tutun, buptind din răsputeri pen zent pentru unirea celor două „conducătorii socialişti se pre S'cSum o a m e n ii m u n c ii fra n c e z i.
Deşi, după cum se vede, tru dobîndired independenţei părţi ale ţării, pentru acorda zin tă în acest docum ent m u n ci
fică, socială şi politică a Ca naţionale,, cei nîcti buni fii ai rea independenţei întregului torilor din uzine, de pe ogoare, •„(Condam narea cel puţin p ar
Camerunul dispune de impor- teritoriu al Camerunului. m eseriaşilor,' drept oponenţi ai
merunului. politicii g u v ern am en ta le actuale ţială a politicii guvernului,
Situat în centrul Africii ne Această luptă dreaptă a u- şi îndeosebi ai m ăsurilor econo stipulată în docum entul socia
m ice şi financiare luate de a- liştilor, scrie ziarul, nu poate
gre, între Nigeria, Africa ecua nui popor dornic, de libertate ceasta“. fi lu a tă în serios , decît în cazul
torială franceză, Congo fron cînd ea ar duce la unirea tutu-
cez şi r'epubţica Gabon (colo- şi independenţă e unanim spri „In să, co ntinuă ziarul, în a- fbi*: v i c t i m e l o r a c e s t e i p o litic i
nie franceză), Camerunul are celaşi tim p éi se felicită pentru p en tru ca ea să fie schim b stă.
o suprafaţă egală cu acea a jinită de către oamenii ' cin aju to ru l ce l-au d at lui D e U r, p în ă în prezent, p artid u l so
G aulle tim p de 7 1luni, în aşa cialist n-a dat dovadă că urm ă-
stiţi din întreaga lume, care
condamnă cu toată' hotărîrea
asuprirea colonială ce mai
domneşte încă în zilele npastre
asupra unor ţări şi popoare
ale lumii. '.
fel înGît a c e a stă stra n ie t f & f e I c e s t s<ŞDp“ fl r' y U ' :
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 M artie nr. 9, Telefon : 188 ; 189 ; 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale PţT.T-R. nr. 236.320 din d nolembrle' 1949.’ r r T ip a ru l: Întreprindere^ PoliSţafică „1 M ai“ — Deva
