Page 89 - 1959-02

Atenţie deosebită lucrărilor PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ/-VA!

din campania agricolă deprimăvară! mulsocialismului

S p o rirea co n tin u ă şi în m od au întîrziat, s-au o b ţin u t p ro ­ resp ectate indicaţiile date de
sim ţito r a producţiei ag rico le ducţii m ari, pe cîtă v rem e acolo ştiin ţa ag ro teh n ică . A tunci, în

este o sarcin ă de m are răsp u n ­ unde însăm în ţările s-au făcut anii, cu condiţii atm osferice fa­

dere pe care p artid u l şi g u v e r­ cu întîrziere, p ro d u cţia a fost vorabile, nu se pot obţine oare

nul a u p u s-o în faţa o am en ilo r slabă, d eo arece p lan tele au fost producţii m ari în fiecare g o sp o ­

m u n cii d in ag ric u ltu ră . A o b ţi­ p rin se de secetă in tim p u l cît d ărie a g rico lă ? P ra c tic a dove-.

ne m ai m u lt grîu la hectar, m ai erau încă în faza de creştere. Cu deşte că da. Anul XI Nr. Î302 Vineri 27 februarie 1959 4 20pagini bani j
m u lt porum b, m ai m ulţi cartofi, to ate că în an u l trecut au fost Iată de ce trebuie ca o rg a n i­

f l o a r e a - s o a r e l u i , s f e c l ă d e z a h ă r , c o n d i ţ i i a t m o s f e r i c e n e f a v o r a b i l e , z a ţ i i l e d e p a r t i d d e l a s a t e , s f a ­ mimsaassamaeiKtitmmmmmmmimmmBmam
leg u m e etc., în sea m n ă să av em unele g o spodării colective, care turile p o p u lare şi cad rele teh n i­

m ai m u ltă pîine şi un belşug şi-au o rg an izat în aşa fel m u n ­ ce din a g ricu ltu ră să d esfăşo a­ NOI SUCCESE
de produse alim entare, înseam nă ca încît au reuşit să însăm în- re o susţinută m uncă de con­
să trăim şi m ai bine. T ocm ai de ţeze în epoca optim ă, au reuşit vingere a colectiviştilor, întovă-

aceea lupta pentru sporirea pro­ să obţină producţii m ari. La răşiţilor, ţăranilor m uncitori indi­

ducţiei ag rico le, cap ătă o deose­ G .A .C . din S im eria V eche s-a viduali pentru a respecta cu stric­

bită im p o rtan ţă politică şi eco­ realizat o producţie de 30.000 kg. teţe epocile optim e de în săm în ţare u /i h i i t f - t e t t t a

nom ică. cartofi la hectar, la G .A .C . din şi pen tru a aplica reg u lile a g ro ­

Ş tiinţa agrotehnică ne învaţă, B eriu s-a realizat o producţie tehnice ce se cer. E xperienţa —

iar practica agricolă a confir­ de peste f.800 kg. floarea - so a­ şi chiar cea din anul trecut — LA C.S. HUNEDOARA Cărbune peste pian
m a t pe deplin că p ro d u cţia la relui la hectar, ia r G .A .C . din a d o v ed it că resp ectarea epoci­
h e c ta r p o a te îi sp o rită în m o d O b re ja a re a liz a t p este 7.0 0 0 k g . lor o p tim e d e în s ă m în ţa re are

sim ţitor şi an de an dacă se a- poru m b ştiuleţi la hectar pe un im portanţă deosebită pentru spo­ Patru secfif de bază şi-au îndeplinii
plică regulile agrotehnice indi­ lot experim ental. P roducţii m ari rirea producţiei. S-a constatat de
au fost realizate şi de către exem plu, că, în condiţiile reg iu ­ planul lunar înainte de term en C olectivele de m u n că ale
cate, dacă se respectă perioade­ alte gospodării colective. Ele au nii n o astre , la g riu l de p rim ă ­ m inelor din V alea Jiului, în
le o p tim e de în să m în ţa re p en tru reuşit să obţină producţii spo­ vară în săm în ţat cu 5 zile întîr­ P entru a ciştiga întrecerea şi-au îndeplinii planul şi colec­ lupta pentru trad u cerea în
fiecare cu ltu ră în parte, d acă te­ rite în prim ul rînd datorită fap ­ ziere, producţia scade cu cca. cu C om binatul m etalurgic R e­ tivele secţiilor, chim ice care p ro ­ fapte a angajam entelor
renul este bine îngrăşat. N u m ai tului că au în săm în ţat la tim p, 300 kg. la hectar, iar dacă în- şiţa, colectivele secţiilor side­ duc benzen brut şi sulf. luate prin răspunsul dat
d eparte decît în anul trecut a au în g ră şa t terenul şi au lucrat tîrzierea este de 10-15 zile, p ro ­ rurgice din cadrul C o m b in atu ­ chem ării celor 8 întreprin­
ieşit cu putere în evidenţă în­ bine. E xem plele am intite sînt o d u cţia scad e cu 50 Ia su tă sau lui siderurgic H u n ed o ara, au O altă secţie care a obţinut deri din C apitală şi a side­
sem nătatea respectării epocilor dovadă grăitoare a faptului că p o ate fi c h ia r c o m p ro m isă , l.a desfăşurat o susţinută m uncă in aceeaşi zi, acelaşi succes rurgiştilor hunedorenî, au
optim e de în să m în ţa re şi a ap li­ şi în condiţii de secetă se pot pentru sporirea indicilor de u- e s te o ţe lă ria M a rtin n r. 1. O - obţinut noi succese. N um ă­
realiza producţii m ari dacă sînt (Continuare în pac. 2-a) tilizare a agregatelor — cale ţelarii de aici au realizat aceas­ rul tonelor de cărbune date
cării regulilor agrotehnice. In a- sig u ră in realizarea şi depăşirea tă perform anţă datorită, in bu­ peste p lan sp o reşte cu fie­
cele locuri u n d e în săm în ţările nu sarcinilor .planului de produc­ nă m ăsu ră, folosirii m etodei de care zi ce trece. A stfel, pî­
ţie. nă în ziua de 24 februarie
Recomandările Ministerului Agriculturii ŞTEFAN GANTZ - elaborare a şarjelor rapide. a.c. sarcin ile de p lan pe în ­
şl Silviculturii pentru buna desfăşurare im in er fru n ta ş la secto ru l II R espectarea procesului tehno­ A stfel, de la începutul anului tregul bazin au fost înde­
al m inei V ulcan. îm preună cir logic, aprovizionarea fehnico- p lin ite în p ro p o rţie de 100,2
a lucrărilor agricole de primăvară b rig ad a Iui a d ai în luna ia-' m aterială ritm ică, întrecerea şi piuă in prezent, ei au ela­ Ia su tă.
nuarie 100 tone cărbune coc-! socialistă avintată, descoperirea borat m ai bine de 350 asem e­
A nul acesta, potrivit indicaţiilor Institutului stat sînt obligate să facă această lucrare cu şi punerea in v alo are a reze r­ nea şarje. F runtaşii secţiei sin i In întrecerea ce se des­
m e te o ro lo g ic ce n tral, p rim ă v a ra v a fi m a i tim ­ plugul cu 5 brazde, iar în terenurile n isipoase silicabil peste plan velor interne, tra d u cerea in v ia ­ oielarii din echipele conduse de făşoară între colectivele m i­
purie şi cu m ai puţine ploi decît în alţi ani. In şi cele uşoare cu polidiscul. C oncom itent cu a ră ­ ţă a planurilor de m ăsuri teh- prim -tqpiţorii D um itru B rujan, niere ale V ăii Jiului, pînă
aceiaşi tim p, prim ăvara aceasta urm ează după o turile şi lucrările de cultivaţie, să se încorporeze A lt S E N IE P R E D A n ico -o rg an izato rice, au fost cî- P etre F orţu, S ilvestru Jescu şi la aceeaşi dată, pe prim ul
to am n ă şi o iarn ă cu precipiiaţiuni m ai puţine cantităţile necesare de îngrăşăm inte. E ste de şeful unei echipe dp m ineri de- ţiva din factorii oare au co n ­ alţii, care şi-au depăşit n o rm e­ loc se află m in a U ricani ca­
decît obişnuite, îndeosebi in D o b ro g ea, cim pia asem enea necesar ca pe sem ănăturile ieşite m ai la m in a G h e la r. îşi. d e p ă şe şte trib u it Ia re a liz a re a u n o r su c­ le cu m a i b in e d e 27 p rocente. re şi-a depăşit prevederile
B ărăg an u lu i şi a O lteniei. In aceste condiţii se slabe din iarnă, să se aplice în g răşăm in te chi­ ilunar planul de producţie cu cese de seam ă in m uncă. p lan u lu i cu 13,4 la su tă. Şi
im pun o serie de m ăsuri specifice pentru execu­ m ice sau m raniţă. O zi m ai tirziu şi oţetarii m inerii de la P etrila au ob­
tarea în perioade optim e a tu turor lucrărilor a- 20-30 ia sută. C ocsarii, oţetarii, lam inato- care deservesc cuploarele elec­ ţinut rezultate frum oase. Ei
gricole şi asig u rarea unor recolte bune. M inisterul A griculturii şi Silviculturii obligă rii, jurnaliştii com binatului, a- trice de 20 tone, precum şi cup*. au dat peste sarcinile de
g o sp o d ăriile agrico le de stat şi reco m an d ă u n i­ vind în fru n te pe com unişti, au torul- electric de 5 tone, au. ra ­ plan, p în ă ieri d im in eaţă,
E xistă posibilităţi cu m ult m ai m ari decît în tăţilor agricole cooperatiste şi producătorilor cu m uncit cu deosebit entuziasm . portat îndeplinirea înainte de can titatea de 4.621 to n e de
anii trecuţi ca toate lucrările de p rim ăv ară să gospodării individuale să înceapă, unde condi­ D atorită acestui lucru, începînd term en, a pianului -lunar.- cărbune. Cu sarcinile de
fie efectuate în condiţii ag ro teh n ice bune,- în pe- ţiile perm it, chiar de pe acu m sem ăn atu l orzului. încă din prim ele zile ale ulti­ p ian d e p ă şite se p re z in tă şi
rioade de tim p m ai scurte. A gricultura dispune orzoaicei, ovăzului, îlorii-soarelui, borce'agului, m ei decade a lunii curente, e- Cel. m a i-fru m o s succes însă colectivele de la L onea şi
acum de un parc m u lt sporit de tractoare şi m a- lucernei şi griului de p rim ăv ară, deoarece, pen- chipe şi b rig ăzi au putut, ra p o r­ l-a u re p u rta t lam -in ato rii de la V ulcan.
şini agricole, care poate asig u ra executarea unui tru b u n a lor dezvoltare eventualele ninsori nu ta îndeplinirea în ain te de ter­ la m in o ru l b lu m irig 1.000, oarei,
volum m are de lucrări agricole cu respectarea prezintă nici un pericol. m en a planurilor lor lu n are de pe data de 23 februarie şi-au In gin erul com u­
regulilor agrotehnice. Sectorul agricol socialist producţie. în d ep lin it p lan u l lu n ar la p ro ­
s-a dezvoltat şi consolidat, ceea ce va perm ite !n SCLîrt ţ(m p p e în tr e g c u p r in s u l tă rii lu c ră rile ducţia lam inată. n ist Todea Silviu
folosirea cu ran d am en t a tuturor m ijloacelor de agricole de p rim ăv ară vor începe din plin. In In u rm a acestu i fapt, în ziua
producţie, corespunzător condiţiilor clim atice din puţin ele zile care au m ai ră m a s pînă, atu n ci J jre -_ de 24 februarie, întregul co­ de la centrala nr.
k u je [u a ţe g ra b n ic e m ă s u r i p e n tru a se a s ig u r a lectiv care deserveşte cele două
prim ăvara acestui an. Sînt totodată asigurate baterii de cocs din cadrul U zi­ 2 electrică a C.S.
pentru toate culturile sem inţe de bună calitate term inarea reparaţiilor utilajului agricol, asigu- n e i c o c s o c h i m i c e, p r e c u m ş i (Co­
F aptul că încă din to am n ă s-au arat adine a- rarea.şi condiţionarea sem inţelor necesare, schim ­ H unedoara se ocu­
proape 4.100.000 ha., m icşorează volum ul m are bul de sem inţe necorespunzătoare cu sem inţe lectivele secţiilor auxiliare, au
de lucrări ce se efectuează în p rim ăv ară. In a- recu n o scu te, tra n sp o rtu l g u n o iu lu i d e g ra jd la pă îndeaproape de
g ricu ltu ră lucrează direct în producţie m ai m ulţi cîm p, încheierea contractelor de către unităţile raportat îndeplinirea planului
ingineri şi tehnicieni şi a crescu t n u m ă ru l fru n ­ agricole co o p eratiste cu Ş.M .T .-urile, p recu m şi îndrum area tehni­
taşilor în producţia agricolă, care prin pricepe­ a contractărilor pentru culturile de plante tehni­ lunar cu 4 zile înainte de ter­
re a şi e x p e r ie n ţa lo r p o t d a î n d r u m ă r i U tile şi- ce, în special la flo a rea-so arelu i. cienilor de la ca­
ad ecv ate condiţiilor fiecărui raion şi fiecărei co ­ m en. Tot înainte de term en
m u n e în parte. In acest an în treag ă suprafaţă ce se cultivă zane, pentru a ob­
cu flo area-so arelu i tre b u ie să fie în săm ân ţa tă cu
In prim ăvara aceasta, va trebui să se are circa sem inţe din soiul W niim k. D e asem enea, să se ţin e econ om ii la
2.200.000 ha. terenuri pe care nu s-au făcut a ră ­ folosească întreaga cantitate de sam înţă hibridă
turi adînci de to am n ă şi să se în sam în ţeze cu de p o ru m b p u să la dispoziţie de stat sau exis­ consumul de car­
diferite culturi ap ro x im ativ 6.400.000 ha. din tentă în gospodării.
care 3.800.000 ha. cu porum b, 500.000 ha. cu b u ra n ţi. ¦, D a to r ită
flo area-so arelu i şi 180.000 ha. cu sfeclă de z a ­ P en tru a se folosi pe scară cît m ai largă iri­
g a re a cultu rilo r, u n u l din m ijlo acele sig u re în IN Cüi%!SYiE-% Z l l f l D E S M A R T I E acestei griji, in­
hăr. m ă rirea producţiei chiar şi în condiţii de secetă, tr-o sin gu ră lună
să se extindă şi să se g răb ească am enajarea te­
P en tru buna desfăşu rare a arătu rilo r şi însă- re n u rilo r ce u rm e a z ă a fi irig a te . T o to d a tă să de onoare s-au realizat eco­
nom ii la consum ul
m înţărilor, precum şi a celorlalte lucrări de pri­ se am en ajeze iazuri, b araje şi să se ia alte m ă ­
Z ilele trecu te, la secţia p re ­ în m u n c ă l-au ad u s iov. A g n eta specific in valoa­
m ăv ară, M inisterul A griculturii şi Silviculturii s u r i c a r e d u c l a 1a c u m u l a r e a a p e i p e n t r u a fi f o ­ g ă tire a că rb u n e lu i de la u zin a Szekey, Lidia Stoica, Solia D an- re de 146.000 lei,
cocsochim ică a C. S. H unedoa­ ciu şi altele. la cazonele T .K .T .I.
recom andă să se ia u rg en te m ăsuri pentru înce­ losite la irigatul diferitelor culturi. ra, echipele de fem ei au o rg a­
n izat un sch im b de o n o are în Cu această ocazie brigada dc In clişeu : Ingi­
perea lucrărilor în cîm p. In prim ele zile de des- T o ată atenţia trebuie aco rd ată şi celorlalte lu­ cinstea zilei de 8 M artie. P la ­ fem ei condusă de com unista nerul Todea Silviu
n u l zilei a fost depăşit în c a ­ E lena B ota a cîştigat pentru a şi m ecanicii prin ­
prim ăvărare să se execute grăpa-rea arăturilor, crări ce se execută.. în p rim ăv ară ca am en ajarea drul schim bului de onoare cu 3-a oară drapelul de fruntaşă cipali N icolae Ilie
50 la sută. U n aport deosebit în producţie. şi L avaris Cleo-
adînci pentru a se p ăstra um ezeala în sol. D e a- orezăriilor, lu crărilo r .în vii şi livezi, p regătirii m en is discutin d po­
sibilităţile pentru a
sem enea, în d ată ce terenul perm ite şi starea de ră sa d u rilo r şi a te ren u rilo r în g răd in ile de le-
Scrisorile prieteniei obţine şi m ai m ari
vegetaţie o im pune, să se facă boronitul sau tă- gum e, efectuarea desţelenirilor, sprijinirea acţi- econ om ii la con ­

In tre sid eru rg iştii de la n e d o a ra a p lecat o scriso are în sum ul specific de
C om binatul din M ag n ito g o rsk M ag n ito g o rsk în care nu se v o r­ com bustibil pe to­
(U .R .S .S .) şi cei din H u n e d o a ­ bea de cutare sau cutare m etodă na de abur.
ra există m ulte legături de prie­ de m u n c ă a sid e ru rg iştilo r ci
tenie. L a siderurgiştii din M a g ­ cu totul despre altceva. D espre, IP R O P IU N IEI t IEA
nito g o rsk au fost Ia specializare

vălugitul sem ănăturilor de toam nă. unii de m asă pentru lucrările de îm bunătăţiri un m are num ăr de m uncitori, in­ fem eile din H unedoara, despre K W -Y' ie ştiau şi m u n citorii atun ci etnd
P e n tru culturile ce se în săm în ţe ază m ai tîr- g in eri şi tehnicieni din H u n e ­ m u n ca şi activitatea lor.
funciare, am elio rarea păşu n ilo r şi fîneţelor etc. doara, P entru a continua îm păr­ P e şoseau a ce duce spre s-a u a d u n a t p e n tr u a g ă s i ¦s o lu ­
ziu să se în treţin ă arătu rile cu cultivatorul şi F olosind toate m ijloacele şi fiecare zi bună tăşirea experienţei în m u n că, a- C om isia de fem ei din cadrul O răştie, se ză reşte ridieîndu -se ca
g rap a ori de cîte ori este nevoie, u ltim ă lucrare ceştia îşi scriu unul altuia. C. S. H unedoara a trim is o scri­ dinir,-o depresiune, secţia de repa­ ţia. R eparaţiile vagoan elor tre­
executîndu-se înainte de în săm în ţare. In felul a- de lucru, o rg an izîn d cît m ai bine m u n ca şi a- so are fem eilor de la C o m b in atu l ra t va g o a n e a A telierelo r C.F.R. buiau făcute ia tim p, iar caliiatea
ce sta se p ă s tre a z ă a p a în' sol, se d is tru g b u r u ­ cordînd toată grija aplicării agrotehnicii cores­ Z ilele trecu te însă, de la H u- m etalurgic din M agnitogorsk. Cu nu trebu ia s ă su fere cu nim ic.
punzătoare fiecărei culturi şi fiecărui teren, se C din Sim eria. In cele două hale,

ienile şi se afinează solul, asig u rîn d u -se un bun vor asigura re­ ocazia zilei de 8 M artie fem eile < pe m ulte şine de cale ferată, se S-a hotârît să se introducă to­
pat germ inativ. colte b o g ate la din H u n ed o ara le-au u rat succes ţ înşiruie vagoanele aranjate în or- tul în hală şi să se lucreze nu­
toate culturile a- prietenelor lor din M agnitogorsk. C dine, du pă felul reparaţiilor pe m ai acolo, la a d ă p o st de arsurile
T erenurile n earate din to am n ă trebuie arate gricole, z care le necesită. In afara hale­ gerului. C iteva pregătiri, sum are
im e d ia t şi b o ro n ite în aceeaşi zi. S ta ţiu n ile de Pregătiri şi lucrul a început într-un ritm
m aşini şi tracto are şi gospodăriile agricole de (A gerpres). lor, pe linii secundare, alte va ­ intens. H alele erau m ai aglom e­
goane, la fel de frum os aranjate,

culturale a şk a p tă sosirea com isiei de recep­ rate. Nu cunoscuseră niciodată a-
ţie ca apoi să poală porni la drum . tita febrilitate.

Brigăzi utemiste de m u n că In cinstea zilei de 8 M artie, A cest peisaj, privit din în ă lţi­ Cu toate acestea, num ărul lin ii­ )
patriotică com itetul sătesc de fem ei din m ea şoselei, pare un ' tablou m ort. lor din hale era prea m ic. N u se
Pcnlru a ne convin ge în să de a- puteau cuprinde toate lucrările: Ce •l

In cadrul C om binatului side­ teriale venite pentru com binat, Z laşti-H unedoara, a început pre­ ^ devăr, să pătrun dem în incinta se putea face în această situaţie ? \
rurgic „G h. G heorghiu-D ej" din colectarea fierului vechi şi alte­ C acestor ziduri, să cunoaştem oa- Secretarul organ izaţiei de partid, 5
H unedoara au luat fiinţă pînă le. gătirea unui bogat program ar­
în prezent 40 brigăzi utem iste C m e n ii c a re z i ¦d e z i îş i d e s f ă ş o a ­ iov. Radu Barai G heorghe, tocm ai b
de m uncă patriotică. A cestea în­ P în ă în p rezen t aceste brigăzi tistic. Se p reg ăteşte în acest ră m ici activitatea.
g lo b ează p este 1.500 tineri. B ri­ au p resta t m u n c ă v o lu n ta ră la se gîndea cum să găsească o ieşi- <
găzile şi-au propus ca obiective : în fru m u se ţa re a secţiilor, Ia d e s­
în fru m u se ţa re a c o m b in atu lu i şi c ă rc a re a a 34 v a g o a n e de. c ă r ă ­ scop piesa într-un act „B ucuroşi N u m ult după ce fusese sărbă­ re d in a c e st im pas, cirul un nu m - )
a oraşului H unedoara, plantarea citor i s-a adresai cu urm ătoarele
d e pom i fructiferi, în g rijire a şi m idă şi alte m ateriale, aducînd de oaspeţi“. torită sosirea noului an, se lă sa ­ cu vin te: ^
am en ajarea zonelor verzi, am e­ ţ)
najarea parcului „C orvinul", com binatului însem nate econo- D e asem en ea şi fem eile din se un g er aspru, iar vin tu l sufla
descărcarea vagoanelor cu m a­ m n.
su b u rb ia B oj a o ra şu lu i ¦H u n e ­ a şa de iare, incit m iinile — T ovarăşe, secretar, nu . sîntem 1
PETRU VERBUNCU <
doara pregătesc o piesă de tea­ oam enilor, dnd se înroşeau noi ceferişti ? Apoi dacă sîntem , )
corespondent noi nu ne tem em de g er. Eu pro-
tru. G ospodinele din O . M . H u ­ puternic, cînd se învineţeau.
)
nedoara au form at o echipă de C ondiţiile ' de m uncă deveneau pun să folosim şi liniile secun- <
dare din afara halelor.
toi m ai . grele.. Sideru rgiştii hu- J
E inutil să m ai arătăm că pro- ^
d an su ri, în care activ ează 10 tieclcreni cereau cărbune, m ai

L —»/—*/—*/—*r-* r * r** r*' r-'r~' f e m e i . P r i m u l s p e c t a c o l v a fi p r e ­ m u l t 'ca p în ă a tu n c i. M in e r ii V ă ii punerea a fost îm brăţişată de toţi 9

— -.r—-In anul 1959 fabrică 'de mătase „'Ana Ipăle'scii” 'din Capitală a ’ trecut j zentat de 8 M artie. Jiului aveau nevoie de vagoane. ceferiştii, că vagoanele au fost Ş
T ot în cin stea acestui ev en i­ term inale la iim p, că sideru rgiştii 4
Din resurse proprii C ta o reprofilare, m ărindu-se c o n sid era b il producţia de ţesă tu ri din mă-~\ T oiu l in să d ep in d ea d e ’ ei, d e o a ­ au p rim it cărbunele trim is de mi-, J
m ent în sem n at din viaţa fem ei­
[¦fose n a tu r a lă im p r im a tă . S e v o r in tr o d u c e in fa b r ic a ţie o s e r ie d e m o - î lor, ele au în trep rin s n u m e ro a ­ m enii acestor , hale, de ceferişti.
se acţiuni de folos obştesc în
C ăm inul cuitural din satul cetăţenilor. Iniţiativa confecţio­ ^ delc noi din m ătase naturală, dintre care în prim ul trim estru al anului ^ scopul înfrum useţării circum ­ A ceste lucruri le-a spus m uncito­ neri. Im portan t este faptul că a ]
B ucerdea, com una Ighiu, a fost nării aparţine unui grup de de­
d e c u rin d în z e s tr a t c u 11 b ă n c i p u ta tio n frunte cu N icolae Fe- [_ v o r in tr a în fa b r ic a ţie un n u m ă r d e 9 d e s e n e n oi. "j rilor şi inginerul N islor,. şeful sec­ fost g ă sită soluţia.
confecţionate din resu rse .loca­ neşerti.
le şi p rin m u n c a v o lu n tară a In c l i ş e u : O lim p ia 1le ş ce lu c r e a z ă la ră z b o iu l d e ţe s u t m ă ta s e , rea - î ţiei, şi secretarul organizaţiei de ROMULUS MURGU
corespondent
f U zează ia a rtico lu l „surah" naiuraty, un ra n d a m en t de 81,5 la su tă. -j partid, Radu Banii G heorghe şi

J u-/v—/ w/ u \~J wJ w-J w/ i—I /1 / u-J\*mJ i_Jw u - J i—/faJw/ *- i—t v 1—1 i—/ u—J \~~t v__7 scripţiilor în ca re locuiesc gig,