Page 9 - 1959-02
P. 9
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Miile celui d lea Congres
extraordinar al F.E.H.5.
Dezbaterile asupra raportului prezentat
de tovarăşul N. S. H RU ŞCIO V
Anul XI Nr. 1282 Miercuri 4 februarie 1959 4 pagini 20 bani Şedinţa din după-amiaza zilei de 2 februarie
Să dăm viaţă sarcini or trasate Şedinţa de luni după-amiază s-a ocupat de sarcinile regiunii parea comuniştilor algerieni ia
în septenal. lupta pentru eliberarea naţională
Conferinţa regională ie partid! M u n c ito r i c e f e r i ş t i a celui de-al XXI-lea Congres al dusă de întregul popor algerian
A urmat la cuvînt ISHARK împotriva imperialiştilor fran
decoraţi m M a g ia P.C.U.S. a fost prezidată de RAZZAKOV, prim-secretar al cezi. -j
ANASTAS MIKOIAN. G.G. al Partidului Comunist din
Kirghizia, care a propus, prin ALI YATA, prim-secretar al
„A 25-a aniversare Primul a luat cuvîntul VIKTOR tre altele, includerea în pianul G.C. al Partidului Comunist din
GRIŞIN, preşedintele Consiliu septenal a unor măsuri legate de Maroc, a vorbit despre lupta e-
valorificarea zăcămintelor carbo
(II) a eroicelor lupte lui Central al Sindicatelor din nifere şi de executarea unor roică şi activitatea comuniştilor
ale ceferiştilor U.R.S.S., care numără 52 mili construcţii feroviare în republică. marocani care aspiră spre con
sectorului socialist al agricultu oane de membri. solidarea tuturor forţelor patri
rii. Este de datoria fiecărui co IVAN KEBIN, prim-secretar otice din ţară pentru a da lovi
In urma intensificării muncii mitet raional şi a fiecărui comi ferme de vaci şi porci, crescăto şi petroliştilor.a Referindu-se la sarcinile sin al G.G. al Partidului Comunist turi comploturilor imperialiste.
politice şi organizatorice în rîn- tet comunal de partid de a ana rii de păsări, grădini de legume dicatelor sovietice, vorbitorul a din Estonia, a vorbit despre dez
clul ţărănimii muncitoare, pe liza temeinic activitatea desfăşu şi zarzavaturi etc. H. ALVARES, secretar gene
baza sarcinilor trasate de Con rată pînă acum Ia sate, rezulta subliniat că în primul rînd ele voltarea impetuoasă a industriei ral al G.G. al Partidului Comu
gresul al II-lea al partidului şi tele obţinute şi, ţinînd seama de Alunea politică desfăşurată de şi agriculturii Estoniei, în trecut nist din Argentina, a arătat în
a sarcinilor izvorîte din docu organizaţiile de partid la sate vor acorda ajutor mişcării pa anexă agrară şi furnizoare de cuvîntul său de salut că P.G,
mentele Consfătuirii de la Con indicaţiile date de Conferinţa re trebuie să urmărească de ase materii prime ă ţărilor capitalis din Argentina, ridicînd sus stea^
stanţa, organizaţiile de partid gională de partid şi de experi menea convingerea ţăranilor triotice a oamenilor muncii so te, iar astăzi o republică socia gu! revindecărilor populare şi'
din regiunea noastră au reuşit enţa pozitivă acumulată pînă a- muncitori de a aduce în întovă listă industrial-agrară.
în cursul anului trecut să obţină cum, de situaţia concretă exis răşiri pe lingă întreaga suprafa vietici pentru îndeplinirea îna naţionale, depune toate eforturile
rezultate însemnate în dezvolta tentă în fiecare sat, să stabileas ţă de pămînt şi oi, un număr cît SEMION IGNATIEV, prim-se pentru realizarea unităţii clasei
rea sectorului socialist al agri că măsuri practice, politico-or- mai însemnat de vite mari şi inte de termen — în 5-6 ani — cretar al Comitetului regional muncitoare şi a unităţii de arii-
culturii. Ca urmare a ansamblu ganizatorice pentru îndeplinirea porci şi de a contribui într-o mă din Tataria al P.C.U.S., a arătat une a tuturor forţelor populare,
lui de măsuri luate pe linie de acestei sarcini. sură cît mai mare Ia construirea a planului septenal de dezvolta că în această republică planul
de grajduri, saivane, coteţe pen septenal poate fi îndeplinit în Ultimul a luat cuvîntul ROD-
partid, a mutării centrului de Conferinţa regională a pus în tru îngri jirea şi creşterea în co re a economiei naţionale a tr-un termen mai scurt şi a rele NEY ARISMENDT, prim-secre
greutate al muncii politico-orga- faţa organizaţiilor de partid, ca mun a animalelor. In acelaşi vat existenţa unor rezerve pen tar al Comitetului Naţional al
nizatorice Ia sate, a folosirii mai una din cele mai importante sar timp trebuie să se acorde atenţie U.R.S.S. tru realizarea unor importante Partidului Comunist din Uru-
depline a forţelor politice (ocale cini în domeniul agriculturii, antrenării ţăranilor întovărăşiţi economii de mijloace. guai. însufleţiţi de cel de-al
în atragerea ţărănimii muncitoa sarcina de a lupta pentru dezvol ia executarea în comun a tutu ALEKXANDR ZASIADKO, XXI-lea Congres ai dv., a spus
ror lucrărilor agricole. In numele Partidului Comu el printre altele, ne vom strădui
re pe calea socialistă a agricul tarea şi înflorirea gospodăriilor vicepreşedinte al Consiliului de nist din Algeria, al poporului al- să îmbunătăţim munca de con
turii pe baza respectării liberului agricole colective şi a întovără Un rol important în sporirea gerian Congresul a fost salutat strucţie a partidului clasei mun
consimţămînt, sectorul coopera şirilor existente, pentru întărirea fondului de bază al gospodări Miniştri al U.R.S.S., s-a ocupat de LARBI BUHALI, prim-secre citoare din Uruguai, atît de ne
tist a crescut în perioada 1 ianu ilor agricole colective şi întovără tar al Partidului Comunist din cesară pentru dezvoltarea luptei
lor economico - organizatorică, şirilor îi are executarea unui vo în cuvîntul său de problema fo Algeria, care a relevat partici- popoarelor latino-amerlcane.
arie 1958-31 ianuarie 1959 de la lum cît mai mare de construcţii.
8,8 fa sută la 35 la sută. pentru ca ele să asigure creşte Din dezbaterile Conferinţei re losirii eficiente, juste, a investi
gionale de partid a reieşit expe
Analizînd profund posibilităţi rea simţitoare a nivelului de trai rienţa preţioasă a unor organi ţiilor şi a criticat aspru fosta con
zaţii de partid din Ilia, Haţeg şi
le existente în ceea ce priveşte al ţăranilor colectivişti şi înto ducere a Gosplanuîui U.R.S.S.
dezvoltarea agriculturii regiunii vărăşiţi şi să devină puternice Sebeş în mobilizarea ţăranilor
din sectorul cooperatist în con pentru lipsurile sale în acest do
pe calea socialistă, Conferinţa centre de atracţie pentru ţăranii struirea de grajduri, saivane, co
muncitori individuali. teţe şi silozuri ieftine prin folo meniu.
regională de partid a pus în sirea pe scară largă a experien
Conferinţa regională a cerut ţei şi tradiţiilor locale, a mate Următorul vorbitor, VITALII
laţa organizaţiilor de partid sar rialelor existente pe plan local
organizaţiilor de partid să mani şi prin antrenarea ţăranilor mun I TITOV, prim-secretar al Comi
cina de a intensifica munca po citori la executarea unui însem
feste cea mai mare grijă pentru nat volum de lucrări prin munci tetului regional Harkov al
litică şi organizatorică pentru creşterea continuă a avutului voluntare.
P.C.U.S. una din cele mai im
dezvoltarea succeselor obţinute, obştesc al unităţilor cooperatiste, Este indicat ca în această pe
rioadă, cînd ţăranii nu sînt ocu DUMITRU TUDOSE portante regiuni industriale din
pentru crearea într-un timp scurt să îndrume şi să ajute gospodă paţi cu munca Ia cîmp, să se maistru !a Atelierele de zonă C.F. Ucraina — a vorbit despre suc
cesele realizate de această regi
de noi gospodării şi întovărăşiri riile agricole colective şi întovă acorde mai multă atenţie antre Aibă lulia une între cele două congrese şi
cu respectarea strictă a liberu răşirile să-şi mărească fondul de nări (or în acţiuni de pregătire şi
bază — principalul element al Şedinţa din dimineaţa zilei de 3 februarie
lui consimţămînt. Noile gospo procurare a materialelor ieftine
trăinicie! şi transformării lor în existente pe plan local, necesare Şedinţa de marţi dimineaţa luat cuvîntul mareşalul Uniunii F. R. KOZLOV, membru al
dării agricole colective şi înto acestor construcţii. s-a deschis sub preşedinţia lui Sovietice R. I. MALINOVSKI, Prezidiului C.C. al P.C.U.S. si
vărăşiri, care au luat fiinţă în puternice unităţi producătoare de Z. T. SERDIUC. In şedinţă au ministrul Apărării al U.R.S.S., M. G. PERVUHIN.
Lucrările Conferinţei regionale
perioada scurtă care a trecut de mărfuri agroalimentare. Pe baza de partid au subliniat importanţa Vizita delegaţiei P.M.R. ia azlna „ i a ® r “ din Moscova
la încheierea lucrărilor Conferin prevederilor Conferinţei regiona pe care o are întărirea economi MOSCOVA Corespondentul Agerpres XXI-lea Congres extraordinar al ai organizaţiilor siiuiicale şi de com
le de partid, ionelul de bază a! transm ite: Luni după-amiază colecti P.C.U.S. somol.
ţei regionale de partid, numărul că a unităţilor socialiste, îmbu vul cunoscutei uzine dn instrumente de
gospodăriilor agricole colective nătăţirea continuă a organizării precizie „Kalibr“ din Moscova a pri Delegaţia Partidului Muncitoresc Ro- Viktor Hohlusin a povestit oaspeţi,
mare de cereri ale ţăranilor va trebui să ajungă Ia sfîrşitul şi retribuirii muncii. Conferinţa mit ca oaspeţi pe tovarăşii Gheorghe min, însoţită de iov. Mihai Dalea, am lor despre trecutul şi prezentul uzi
basadorul R. P. Romîne la Moscova, nei, despre perspectivele ei de dezvol
muncitori de a fi primiţi în uni anului 1960, în medie pe regiu ( Continuare în pag. 3-a) Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheor a fost întbnpinată la intrarea in înire- tare tehnică, despre colectivul munci-
tăţile socialist-cooperatiste ale a- ne, la 160.000 Iei la 100 hectare, ghe Apostol, Nicolae Ceauşeseu şi iorilor si tehnicienilor care alcătuiesc
prindere de Viktor Hohlusin, directorul
griculturii, încrederea tot mai iar în întovărăşiri la 10.000 Iei Leonle Răutu, membrii delegaţiei P.M.R. uzinei, Tl.nofei Romanov, secretar a! (Continuare în pag. 3-a)
care participă la lucrările celui de-al Comitetului de partid, de reprezentanţi
mare pe care ţărănimea munci fa 100 hectare. Atingerea acestui
CONSTANTIN ŞERBAN La expoziţia de artă plastică a ţărilor socialiste
toare din regiunea noastră o are obiectiv important cere din par maistru la Atelierele C.F.R.
în politica dusă de partid la tea organizaţiilor de partid o ac Simeria
sate, dovedesc că în toate raioa tivitate susţinută pentru convin MOSCOVA 2 (Agerpres). — muzee, expoziţii, şantiere de in cursul zilei de delegaţia P a r
După cum transmite TASS, du- construcţie, teatre şi săli de Udului Muncitoresc Romîn, in
nele regiunii există mari posibili gerea ţăranilor colectivişti de a minică, 1 februarie, delegaţii şi concerte din capitala U.R.S.S. frunte cu tovarăşul Gheorghe
oaspeţii la cel de-al XXI-lea Gheorghiu-Dej. In cartea de
tăţi de îndeplinire şi depăşire a acorda mai multă atenţie creării Congres al P.C.U.S. au vizitat Expoziţia de artă plastică a impresii a expoziţiei, delegaţia
ţărilor socialiste a fost vizitată a notat printre altele : „Expozi
sarcinilor trasate de Conferinţa şi dezvoltării de ramuri anexe ţia de artă plastică a ţărilor
Vînzarea în rate a confecţiilor socialiste este vizitată cu un u-
regională de partid în ceea ce riaş interes. Dorim artiştilor din
Incepînd de ia I februarie 1959 şi părăturii iar restul, în cel mult 6 rate ţările socialiste succese în dez
priveşte lărgirea şi consolidarea lunare. Desfacerea în rate a confec- voltarea artei realiste, pusă in
pînă la 30 iunie a.c. articolele de ţilor se va efectua prin magazinele slujba poporului“.
confecţiuni vor fi vîndute pentru bine utilate.
salariaţi atît cu plata imediată cît şi
JS’oi succese întrecerea socia listă cu plata în rate lunare. Dintre arti
colele ce se vor vinde în rate sînt: INTRAREA ÎN FUNCŢIUNE A PRIMEI PARII A UZINEI
112 Hone fontă peste pían O contribuţie însemnată la eitorii pentru obţinerea unei pro GHEORGHE ALEXANDRU paltoane şi pardesie pentru femei, băr DE ALUMINIU DIN STALINGRAD
obţinerea acestei depăşiri şi-a ducţii sporite de semicocs, colec maistru la Atelierele de zonă C.F.R. baţi şi copii, costume bărbăteşti din
Colectivul de muncitori, ingi adus-o echipa de furnalişti con tivul de aci raportează că a dat stofă lînă şi ţesături impermiabile, Zilele acestea intră în îuneţiunc prima parte a Uzinei de
neri şi tehnicieni de la furnalul dusă de comunistul Marcel Serri- peste sarcinile de plan ale |,m ii Alba lulia pantaloni, sacouri, taioare, rochii, aluminiu ' din Stalingrad.
nr. I al Uzinei „Victoria“ Să- ciuc care şi-a realizat planul ianuarie 204 tone semicocs. »_11_r i—><—t,—r^—iV fuste, jachete, capoade, canadiene, blu
lan, desfcăşoară o vie . întrecere lunar în proporţie de 106,37 la ze vînt, rochiţe şi costumaşe pentru IN CLIŞEU : Băile electrolitice ale uzinei.
pentru a da viaţă sarcinilor puse sută. De aci se evidenţiază iov. O- Oştiţi în pagina SV-a copii (inclusiv din catifea), raglane
în faţa lor de Conferinţa regio prea Ieronim, prim-încălzilor, impermeabile şi cauciucate, mantale din
nală de partid în ce priveşte Intr-o lună — 204 tone Ioan Drăguceanu, şef de echipă Ecouri ale presei din policlorură de vinii, raglane loden,
creşterea producţiei de fontă întreţinere, Nicolae Filip, prim- ţările capitaliste la lu confecţiuni din mătase, pijamale şi că
Organizîndu-şi mai bine munca semicocs peste plan încălzitor, şi Constantin Bucur, crările Congresului aî măşi din poplin, salopete, pantaloni
şi utilizînd mai deplin capacita sudor, care şi-au adus o contri XXI-iea al P. C. U. S. şi haine vătuite precum şi unele con-
tea de producţie a furnalului, Şi muncitorii, inginerii şi teh buţie însemnată în îndeplinirea fecjitini din blană.
colectivul ce deserveşte acest a nicienii de la bateria fll-a car- şi depăşirea sarcinilor de pro
bo-fluid de la secţia de semicocs ducţie. La încheierea contractului se va
gregat a reuşit să dea peste pre a uzinei „Victoria“ Gălan, des achiia 25 la sută din valoarea cum
făşoară o întrecere susţinută U N IŢI IM M A R E A
vederile planului 'de producţie al pentru îndeplinirea şi depăşirea FA M ILIE
sarcinilor de producţie. Ga urma
lunii ianuarie Î l 2,2 tone fontă, re a muncii desfăşurate în cursul
lunii ianuarie de către toţi mun-
situîndu-se astfel în fruntea în
trecerii pe secţie.
Aşezai Intre dealuri împădu de din sat aveau semnate ce gospodărie, pe Ungă animale, Cu paşi repezi spre comunism
rite cu stejari şi Intre bătrinui reri pentru intrarea în gospodă încă 72 care, 68 pluguri, 49
Mureş, satul Balata este una ria colectivă. grape, 21 prăşiiori, 10 semănă Citind în presă Grandioasele pro
din aşezările pitoreşti ale raio tori, alte unelte agricole şi pes
nului Ilia. Aici trăiesc un mă I februarie 1959. De diminea te 238 ha. teren fertil de pe care raportul prezentat Ing. NICOLAE BOGDAN iecte prevăzute în
nunchi de oameni harnici, vreo ţă, satul, împodobit cu drapele au sirius, an de an, recolte bo de tovarăşul N .S. directorul Trustului minier planul septenal şi
sută nouă familii. -osii şi tricolore freamătă de oa gate. Au pornit cu alte cuvinte Hruşciov la cel dezbătute de Con
meni. Pe la porţile gospodarilor pe noul drum cu o avuţie pe ca de-al XXI-lea Con Hunedoara gresul al XXI-lea
In urmă cu vreo două săptâ- din Balata se opresc căruţe pli re multe gospodării colective
mini, cîiiva ţărani muncitori ne cu oameni. Sînt ¦prieteni şi ti-au avut-o la început. gres al P.C.U.S. am sînt îndreptate spre
din sat, la îndemnul >comitetu ude de prin Şoimuş, Mintia,
lui comunal de partid, şi-au fă Birsău şi din alte sate ale raio ...Orele se scurg cu repeziciu fosi cuprins de un sentiment de deose măreţul scop al construirii comunismu
cut cereri- pentru gospodăria co nului, veniţi, să-şi felicite veci ne şi iată că a sosit şi ceasul
lectivă. Erau atunci vreo şapte- nii pentru hotărîrea luată, sa cînd urma să aibă loc festivita bită admiraţie faţă de minunatele re lui — cea mai înaltă culme a civili
opt la număr. Cu fiecare zi in participe la marea lor sărbă tea inaugurării. Colectiviştii in
să, rindurile lor creşteau. Toi toare. In timpul care a mai ră vitaţi umplu sala pînă la refuz. alizări aie poporului sovietic, precum zaţiei umane.
mai mulţi ţărani munciiori, în mas pînă la festivitatea inaugu Preşedintele colectivei, top. Gh.
tovărăşiţi şi cu gospodărie in rării, ei vizitează grajdurile in Jula, citeşte-darea de seamă a şi de perspectivele măreţe care îi stau Obiectivele spre care Congresul al
dividuală, pe baza liberului con- nare sînt adăpostite cele 39 vaci
comitetului de iniţiativă pe care fn faţă. XXI-lea al P.C.U.S. îndreaptă etorturile
simţămînt, aderau la marea fa şi cei 31 cai, proprietatea ob
Printre strungarii fruntaşi de la secţia mecanică a Combinatului side mulţimea o ascultă cu atenţie. Cuceririle şivictoriile cu adevărat constructive ale poporului sovietic
rurgic din Hunedoara se numără şi tinărul Munte a- Francisc. El obţin? milie. Aşa se face că nu trecu ştească a colectiviştilor. Oaspeţii istorice ale popoarelor sovietice au do nglindesc posibilităţile fără precedent
zilnic o depăşire de normă de peste !5 la sută. V. P1TAN vedit întregii lumi superioritatea siste in istorie create de însăşi natura so
seră decîf citeva zile de la în au prilejul să afle apoi că tine mului socialist faţăde cel capitalist, cietăţii socialiste.
(Continuare în pag. 2-a) au avut întotdeauna darul de-a stîrni
ceputul acţiunii şi toate !amili- rii colectivişti au mai înscris in admiraţia întregii lumi. Realizarea planului septenal consli-
(Continuare în pag z-a I