Page 90 - 1959-02
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 1302
(Din aetiai Atenţie deosebită lucrărilor Cum trebuie sâ ne apaV raV m
CLUBULUI U.R.UJ. DIN PETROŞANI din campania apicolă de primăvară!
înipotriva gripei
E du pă-m asă. L a clubul U .R .U .M . La a cest club, în cele cin ci cate (Urmare din pag, I-a). In unele G .A .C . şi întovărăşiri ceperea arăturilor de prim ăvară Gripa este o boală foarte buie feriţi cit mai mult de
din P etroşani in fiecare zi e o vie g orii de şah sin t înscrişi 60 de jucă au m ai răm as de reparat însă să se intensifice transportul g u
anim aţie. U n num ăr tot m ai m are tori. P rintre ei se num ără m uncitorii floarea-soarelui, o întîrziere de diferite m aşini şi unelte ag rico noiului Ia cîm p p en tru a putea molipsitoare, care trece de la contact cu adultul,
de tineri şi oam eni ai m uncii oin şi intelectualii de la U .R .U .M . n u m ai 5 zile de la epoca opti le. C o n d u c e rile a c e sto ra treb u ie fi în g ro p a t su b b razd e :
aici şi işi petrec tim pul liber Intr-lin m ă de însăm înţare face să scadă să ia m ă su ri p en tru a p u n e Ia omul bolnav la omul sănă In spitale şi maternităţi
m od cit m ai util şi plăcut. La prim a m asă din flancul stin g p ro d u cţia cu oca. 400 k g . la punct, p în ă la sîîrşitu l lunii fe In perioada ce urm ează se cer
s-a adunat un m are num ăr de jucă hectar, iar dacă întîrzierea este bruarie, toate m aşinile cu care a îi făcute şi o serie de alte lu tos cu o repeziciune uimi nu trebuie să se facă vizite
In cadrul celui de al V -lea con tori. Toţi urm ăresc cu aten ţie o par m ai m a re de 10 zile pierderile vor lucra în ca m p an ia de p rim ă crări agrotehnice care au o im
curs al form aţiilor artistice de am a tid ă ce se d isp u tă între m uncitorul pot a ju n g e p în ă la 50 la su tă vară. D e asem enea, în n u m e p o rta n ţă deosebită în sporirea toare fie prin tuse, strănut bolnavilor şi copiilor noi
to ri din în treprin deri, in stitu ţii, G .A .S. lo sif K in n a jer şi inginerul Dum itru din producţie. La cartofi s-a producţiei la hectar. V a trebui
şi S.M .T., brigada a rtistică de a g ita S im ota. A m indoi sin t jucători de ca observat că cei însăm înţaţi cu roase sate ţăranii m uncitori in să se acorde o m are atenţie se sau chiar prin vorbire. De născuţi fiindcă se poate duce
ţie a clubului U .R .U .M ., form ată din tegoria I-a. La alte m ese, alte grupuri 10 zile de întîrziere d au o p ro dividuali nu au term inat încă m ănăturilor de toam nă. A cestea
10 tineri, preg ă teşte un bogat program de tineri fac antrenam ent in vederea ducţie cu cca. 2.000 kg. la hec reparaţiile. Ei trebuie m obilizaţi trebuie g răp ate îndată ce se aceea orice persoană bolna boala dinafară fie . direct
a rtistic. In a cest ¦ scop, to va ră şii I. cam pionatului republican oare a înce tar m ai m ică decît cea realizată zvîntă terenul pentru a se dis
M arinescu şi loan Vasiu au cules put pe echipe în cadrul raionului. pe terenurile unde însăm înţatul de către organizaţiile de partid tru g e cru sta şi a se m en ţin e ap a vă de gripă trebuie să ră- bolnavilor, fie indirect prin
m aterial din uzină şi au început să-l s-a făcut la tim pul optim . D acă şi sfatu rile p o p u la re să Ie te r în sol. In scopul evitării d ezră
Biblioteca se în săm în ţează cu 20 zile în m ine cît m ai repede. dăcinării plantelor grăpatul tre mină cit mai izolată eviţind personalul acestora.
prelucreze. P rin m aterialul său briga tîrziere, atunci pierderile aju n g buie făcut de-a curm ezişul rîn-
da a rtistică de agitaţie va populariza Pentru atragerea cititorilor la bi la 4.000— 5.000 kg. la h ectar şi O rganizaţiile de bază trebuie durilor. A colo unde, din cauza aglomeraliile şi orice ieşire Mamele care alăptează co
bliotecă, tovarăşa A lina N ickelciuc a în afară de ac easta tuberculii se gerului, culturile au ieşit din
pe de o parte succesele brigăzilor de o rg a n iza t 3 biblioteci m o b ile : una la degenerează, pierzîndu-şi o m are să explice colectiviştilor şi în iarnă dezrădăcinate, trebuie să ¦inutilă din casă. De aseme piii sau îngrijesc copiii tre
caban a „P a rin gu l" , una la colţul, roşu parte din calităţile nutritive şi tovărăşirilor că pentru a term ina se facă de îndată tăvălugitul a-
tineret de la secţia turnătorie, care de la U .R .U .M ., iar alta la autobaza din puterea de germ inaţie. La lucrările din cam p an ia de pri cestora, iar apoi să se grape cu nea, nu trebuie să frecoem buie să-şi pună masca ( ba
obţin zilnic depăşiri de norm ă între P etroşani. In ceea ce priveşte m anifes însăm înţarea porum bului, sfe m ăv ară într-un tim p cît m ai o g rap ă uşoară. P e acele tere
15— 30 la sută, iar pe de a ltă parte clei de z a h ăr şi a altor culturi, scurt, este necesar ca, pe lîngă n uri u n d e cu ltu rile sîn t slab e şi teze spectacolele, să facă vi tista) la nas şi gură şi să
vor fi com bătute absenţele nem otivate taţiile de m asă, au fo st organizate co n tează de asem en ea fiecare zi tra cto are le şi m a şin ile S. M . T., unde nu au o înfrăţire corespun
şi rebuturile. anul acesta o serie de acţiuni în le de întîrziere. D e aceea trebuie să se folosească fa m a x im u m şi zătoare va trebui n eap ărat să se zite şi nici să primească vi aibă contact cit mai puţin
gătu ră cu C entenarul U nirii, precum să luptăm ca fiecare cultură să atelajele proprii. P entru ca a- adm inistreze îngrăşăm inte chi
T ot la acest club, fanfara condusă şi o conferinţă în legătu ră cu educa se însăm înteze la tim pul potri c e ste a să p o a tă fi fo lo site cu m ice în cantităţile reco m an d ate zite etc. cu ei.
de tovarăşu l loan V lăduţoiu pregăteş rea tineretului. D atorită a cestei m unci, vit. de ag ro n o m i, de la caz la caz.
te un bogat program de ciniece ro- la biblioteca clubului U .R .U .M . au m axim um de ran d am en t ele tre Pe de altă parte, persoa O atenţie deosebită trebuie
m în eşti şi sovietice. A vem în reg iu n e toate co n d i buie să fie de pe acu m bine re Alai sînt şi o serie de alte lu
fost în scrişi de la începutul anului şi ţiile pentru ca în săm în ţările să p a ra te şi p u se la punct. c ră ri im p o r ta n t e c e s e c e r a fi nele bolnave de gripă nu să dăm măsurilor igienico-
In sala de dan s, un num ăr de 20 pînă acum un num ăr de 258 de citi p o a tă fi e fe c tu a te Ia tim p şi în făcute în ca m p an ia de p rim ă v a
de tineri şi tinere fac inten se pregă tori, care au citit iot în această pe bune condiţiuni agrotehnice. D u ră. A g ro n o m ii de la secţiile a- au voie să iasă din casă, sanitare.
tiri. Cu răbdare şi pricepere instruc rioadă peste 600 volum e de cărţi pă un calcul făcut, ţinîndu-se g rico le raio n ale, de la S. M . T.,
torul D um itru V iloaică explică tineri şi broşuri. P rintre cititorii de seam a de num ărul tractoarelor G .A .S. din G .A .C . şi de la sfa atit in interesul lor pentru Locuinţele, birourile, ate
lor felul cum trebuie făcut fiecare fru n te a i b ib lio tecii se n u m ără Tuclor şi m aşin ilo r din G .A .S. şi S.M .T ., turile populare com unale au o-
pas şi cum trebuie păstrat tactul mu C irsoi, E lisabeta K olbert, Traian Ră- a atelajelor din G .A .C ., în to v ă bligaţia de a arăta zi de zi co a se feri de cornplicafii şi a lierele, şi orice al.t. loc de
zicii. P rin tre d a n su rile pe care le pre dulescu şi alţii. răşiri şi ale ţăran ilo r m uncitori lectiviştilor, întovărăşirilor şi ţă
gă teşte această echipă se m im a ră : individuali, s-a constatat că în ranilor individuali care sînt a- se vindeca mai uşor, cit şi muncă trebuie să fie între
„Ţarina de la Abrud", „Nedeie mo- D acă cercetăm fişa tovarăşulu i Tra s ă m în ţă rile d e p rim ă v a ră p o t îi ceste lucrări, cînd şi cum trebuie
ian Rădulescu observăm că el a ci te rm in a te in tr-u n tim p de 12 ele făcute. in interesul ţinute într-o
m îrlăn ească” — d a n s cu tem ă, un tii anul acesia 9 cărţi c a : „Stelele zih. în legătură cu aceasta tre altora pe care
din Eger" de G ardon yi G., „O pere" buie am in tit şi fap tu l că în E xperienţa ne-a dovedit nu ii pot intilni miK de curăţenie, idare
dan s m aghiar şi o su ită de dansuri de B alzac, „O pere“ de Barbu Dela- tpan.rn trecută a fost arată a- odată că g aran ţia succesului ori
din M untenia. Cei m ai buni dan sa arancea şi altele. dînc întreaga su p rafaţă ce ur cărei cam panii agricole o consti şi îmbolnăvi. să fie Q,erisite
tori din echipă sini tin e r ii: Crisiea m ează a se în săm în ţa în p rim ă tuie m unca politică de m asă.
R ăcani, lo a n B ulgara, M aria M ihai, A ceste c îte va exem ple d e citito ri cit vara ce vine. A cest lucru u şu Un obicei foarte rău îl au şi cît mai mult expuse lumi
Ioana Ruxanda, G eorgeta N ica, C on şi întreaga via ţă culturală la care re a z ă fo arte m u lt lu c rările şi P entru ca m unca politică să
stantin G herasim şi alţii. iau p a rte tin erii d e la U .R.U .M .- din co n trib u ie în m a re m ă su ră la aibă un adevărat caracter de persoanele bolnave care îşi nii soarelui care are putere
P etroşan i oglin desc d ragostea cu care scurtarea duratei însăm înţărilor. m asă va trebui ca organizaţiile suflă nasul fără batistă sau de a omorî microbii gripei
In sala de şah oam enii m uncii lu ptă pentru ridicarea A vem create deci toate prem i de p artid să an tren eze în acea
nivelului lor politic ş i cultural. sele pentru ca epocile optim e de P regătirea sem inţelor este o sta toate organizaţiile de m asă tuşesc, strănută şi vorbesc şi in general orice microbi.
In aripa stin g ă a clubului U .R .U .M . însăm înţare să se respecte în de Ia sate. T in eretu l din u n ită
se află sala de şah. De cum intri, R. BĂLŞAN şi tocm ai. Se cere însă ca ag ro n o lucrare căreia trebuie să i se a- ţile socialiste este ch em at să tare fără să pună la gură şi De asemenea, trebuie să fie
cele 12 m ese de şah fru m os aran A. ŞERBAN m ii să stab ilească p en tru fiecare sprijine cu întreg elanul său ti încălzite raţional la 18— 21
jate, curăţenia, aeru l proaspăt şi cald raion şi co m u n ă în p arte epocile corde cea m ai m are atenţie. A- neresc cam pania însăm înţărilor la nas batista.
al să lii te îm bie să te recreezi după o p tim e d e în s ă m în ţa re şi să le de prim ăvară. O rganizaţiile de grade temperatură după na
o zi de muncă. facă cunoscute colectiviştilor, în cestea trebuie p rocurate din tim p, bază vor trebui să înceapă de Prin urmare, in timpul e-
tovărăşiţi lor şi ţă ran ilo r m u n c i îndată instruirea tem einică a a- pidemiei de gripă bolnavul tura încăperii.
tori individuali,’ E ste reco m an curăţite cu g rijă şi tratate după g itatori lor şi să-i rep artizeze să-şi pună la nas şi la gură Uneori este nevoie să se
dabil ca unele culturi să se în pentru a desfăşura m uncă de batista cînd vorbeşte, tuşeş
săm ânţeze chiar în m u stu l zăp e indicaţiile agronom ilor. P entru a lă m u rire de la om la om , pe cir te sau strănută iar cel să facă chiar dezinfecţia aeru
zii. O rg an iza ţiile de p artid , sfa cum scripţii, pe străzi, în diferite nătos să nu stea aproape de
turile p opulare şi cadrele teh se cunoaşte care este puterea lor locuri ag lo m erate, la cîm p, G a cel bolnav şi dacă nu se lui şi cel mai bun mijloc
nice vor trebui să explice ţă ra zetele de perete vor trebui acti poate evita acest lucru să fiind lămpile cu raze ultra
nilor m uncitori în sem n ătatea în- de germ inaţie este necesar să vizate. ţină batista la gură şi la violete pe care este bine să
săm înţărîi unor culturi ca; griul le folosim dacă dispunem de
dc prim ăvară, orzul de prim ă se facă probe de către fiecare A lunea politică din această nas. De asemenea trebuie să ele.
vară, borceagul, lucerna, floa c a m p a n ie nu treb u ie să fie ru p tină batista la gură şi la nas
rea-soarelui, ovăzul etc. în m u s producător agricol. G ospodăriile tă, ci dim potrivă să se îm ple in aglomeraţii (magazine, Foarte important este căili-
tească strîns cu m unca pentru autobuse, tren etc.) şi chiar rea organismului la frig. Cei
tul zăpezii. colective şi întovărăşirile vor transform area socialistă a agri pe stradă, dacă este aglome
culturii. O rganizaţiile de bază rată. Batista este mai bună ce stau mai mult in aer li
P en tru ca lucrările din cam trebui să trim ită cît m ai de g ra trebuie să explice cu acest pri decît tifonul pentru că a- ber, însă bine îmbrăcaţi şi
pania de prim ăvară să poată în lej ţă ran ilo r m u n cito ri că cele cesta din urmă avînd ţesă
bă p ro b e Ia lab o rato ru l p en tru m a i m a ri p ro d u c ţii p o t fi re a li tură mai rară picăturile fine cei. ce fac sport sînt mai re
cepe îndată ce tim pul perm ite zate n u m ai în G .A .C ., acolo unde cu microbi pot să treacă zistenţi la gripă şi la orice
şi să se d esfăşo are cu succes, controlul sem inţelor din A lba m unca este organizată pe baze prin el. alt microb decît cei care
trebuie term inate de rep arat cît noi, socialiste, u n d e se p o ate be stau cocoloşiţi în locuinţe
m ai rep ed e to a te m a şin ile şi Iulia. S-a co n statat că în anii neficia pe deplin de binefacerile Obiceiul de a săruta copiii
uneltele a f ricofe. G ospodăriile este pe cit de neigienic pe îmbrăcaţi şi la temperaturi
de stat au term inat deja repa trecuţi acest lucru s-a făcut în- m ecanizării, unde sînt create atit de periculos pentru că mai. mari de 18—21 grade.
raţiile, iar S.M .T .-urile urm ează putem să transmitem gripa
să le te rm in e în zilele acestea. tr-o m ăsu ră foarte m ică. D ato condiţiile cele m ai bune pentru prin sărut. Sint persoane De asemenea, este foarte
ria agronom ilor este de a în aplicarea m etodelor agrotehnice care nu sint bolnave dar ca importantă odihna, masa re
re sînt. cărăuşi ai microbu
drum a conducerile gospodăriilor avansate. gulată şi somnul, alimenta
ţia bună, evitarea oboselii
colective şi ale întovărăşirilor să
mari, pentru întărirea orga
lichideze ten d in ţa de-a folosi se nismului. Aceasta poate fi
ajutată cu consumarea de
m inţe necontrolafe. vitamine (mere, lămii, por
tocale). Se recomandă vita
O m are atenţie va trebui să se
aco rd e sch im b u lu i de sem in ţe la
bazele de recepţie. In acest an
E C H IP E A R T IS T IC E suprafeţele cultivate cu porum b
hibrid vor trebui extinse, iar în
In întîmpjna'rea zilei de 8 Martie, în Astfel în satul Bacea se pregăteşte treaga suprafaţă cultivată cu
cinei comune din raionul Ilia au luat
fiinţa echipe artistice formate din fe piesa „îndoiala", iar în Ilia se pregă floarea-soarelui va trebui însă-
mei. Echipele pregătesc piese de teatru teşte piesa ,0 familie obişnuită". Piese
pe care Ie vor prezenta în ziua de 8 de teatru se pregătesc şi în comunele m înţată num ai cu săm înţă de
Martie — Ziua Internaţională a Femeii. G urasada şi Lăpuşnic.
soiul W niim k. tv lui la copii şi orice altă per mina A, vitamina C, în pa
soană cu care iau contact. stile de 200 mgr. şi polivita-
P entru ca sem inţele să poată
fi c o n d iţio n a te şi tr a ta te în b u Copiii, mai ales noii năs m,inele.
ne condiţiuni, sfaturile populare
au obligaţii să se îngrijească cuţi şi sugarii, nu trebuie Dr. 10MESCU CONSTANTIN
p en tru a pune la p u n ct centrele sărutaţi, nu trebuie vizitaţi medic primar )
de tra ta t şi condiţionat şi p en
SERBARE COMEMORATIVA tru a o rg an iza în aşa fel m u n ca si nici duşi in vizită. Ei tre directorul Sanepidului regional >
Ia acestea îneît să se evite ag lo
In zilele de 28 februarie — 1 m ar ria, Gloşoa şi C rişan“. Cu această o- m eraţiile. Pentru bazarul regional
tie, cu prilejul 'atribuirii numelui de cazie se vor evoca unele pagini din
„Horia, Cloşca şi Crişan" Şcolii me istoricul dezvoltării şcolii, se va des In g răşarea terenului este de In cinstea zilei de 8 A lartie aduse pentru bazarul regional
dii nr. 1 din Alba Iulia, vor avea loc făşura un concurs „Drumeţii veseli" asem enea o lucrare ce contribuie :om itetul regional al fem eilor o căm aşă ţărănească şi un nu
la această şcoală, cît şi la casa ra pe tema „Horia, Cloşca şi Crişan“ , în m a re m ă su ră la sp o rirea p ro rz o r g a n i z a î n o r a ş u l D e v a u n m ăr de 15 m ileuri dantelate.
ională de cultură, serbări închinate urmat de un program artistic alcă ducţiei fa hectar. T rebuie a ră ta t
memoriei luptătorilor pentru libertatea tuit din coruri şi lucrări originale ale însă că în reg iu n ea n o astră s-au ta z a r cu v ln z a re u n d e v o r fi D e asem enea, tovarăşa S.
poporului şi dreptate socială. elevilor, închinate celor trei martiri. transportat pînă acum cantităţi ixpuse diferite lucruri execu- C ornelia din P etro şan i a trim is
m ici de g u n o i la cîm p. R aio a ate de fem eile din toată regiu-
In ziua de 28 februarie se va vi Ziua de 1 martie va fi rezervată nele A lba, Sebeş, H unedoara, lea noastră. o m in u n ată perină lu crată în
zita celula lui Horia, apoi va avea loc unor competiţii sportive, evocării ce O răştie, Ilia sîn t ră m a se m u lt în goblen, iar tovarăşa * G hizela
dezvelirea monumentului aşezat pe lor trei eroi, concursului „Cine ştie, urm ă cu această lucrare. S fa In acest scop m uncitoarele Ştrech o faţă de m asă dante
Dealul furcilor, după care, într-un ca cîştigă", pe te m a : „Horia, Cloşca şi turile populare, conducerile ie la c o o p e ra tiv a „A rta popu- lată. La com itetul regional al
dru festiv, se va atribui Şcolii medii Crişan în istorie, literatură, pictură, G .A .C . şi ale în to v ărăşirilo r vor ară “ din O răştie au executat fem eilor continuă să sosească
nr. 1 din Alba Iulia numele de „Ho muzică“, trebui să ia m ăsu ri ca în p erio a lucruri pentru acest bazâr şi
da ce a m ai răm as p în ă Ia în >i t r i m i s p î n ă a c u m o f r u m o a - din partea altor fem ei din o ra
it c a r p e t ă c u m o t i v e o l t e n e ş t i şele şi com unele regiunii n o a
stre.
Ce trebuie să cunoaştem în legătură cu mărirea numărului de cireşi (!) cient de copt şi deci, sint ex detaşată, în despicâturâ pe tul cimpul 1 al pepinierei, puieţii se procură din toamnă de la
puşi la acţiunea gerurilor. Sint pina portaltoiului, la o înălţime se conduc cu un singur oîrf de exemplare identificate. Acestea
Despre unele condiţii generale cazuri cînd parcele întregi de ce variază de la 0,5— 1 metri şi creştere şi nu se altoiesc in se leagă în pachete de cite 100
cireşi din cimpul II sau III al chiar mat mult. ochi dormind in cursul verii. bucăţi, se etichetează şi se stra
pepinierei sînt compromise. Ei, sint (ăsaţi. să crească, ciu-
Este atacată mai mult tulpina In pepinierele pomicole tre pindu-li-se de 2—3 ori pe vară tifică in nisip de riu, puţin
buie căutată o altă metodă de
Rezistenţa la îngheţ a pomi ţa este mare, scoarţa crapă, de De multe ori efectele geruri pomilor pe o înălţime ce va altoire decît cea în ochi dor lăstarii laterali pentru a favo
lor fructiferi variază în funcţie obicei pe partea cu expoziţie lor asupra tulpinei sau coroanei riază de la 1— 1,5 metri, din mind la coletul portaltoiului, riza o creştere cit mai înaltă a
de condiţiile pedo-dimatice şi sudică a tulpinei. pomilor, adi pomului nu sînt vizibile mo cauză că. pe această porţiune întrucît aici trebuie să se pro lăstarului principal. Celelalte
de caracterul fiecărei specii şi- că pe partea expusă la soare mentan, ele sînt. însă prezente ducă material, săditor pe sca îngrijiri, ca : prăşitul, stropi
soi ţn parte. Este cunoscut fap şi la încălzire. Activitatea ce şi vor apare in cursul perioa acţiunea curenţilor reci este ră mare, material ce .trebuie să
tul efi speciile pomicole sernin- lulelor cambiale este stimulată dei de vegetaţie, exteriorizîn- mai mare. Sînt distruse mai rile, etc. se aplică ca şi la
ţioase sînt mai rezistente la in timpul zilei, iar către seară du-se prin scurgeri abundente ales soiurile care au creşteri a- fie de calitate superioară şi să
gerurile mari decît cele sîmbu- sucul celular, sub acţiunea tem de clei. In acest caz pomul lîn- nuale puternice provocate de asigure viitoarelor plantaţii speciile ce se altoiesc in ochi
roase. Primele sînt mai bine peraturii scăzute este evacuat, un sol prea bogat in substan producţii mari şi susţinute. In dormind, Prin faptul că altoi
adaptate climatului nostru, in meaturile celulare unde pes W V "ţ ţe nutritive. viitorii ani, pepinierele pomi
lemnul lor este mai dens, creş te noapte îngheaţă. A doua zi, cole vor trebui să livreze can rea nu se mai. face în luna au
terile anuale au lemnul copt dacă este calci, el se dezgheaţă. \/4 In ceea ce priveşte gradul de tităţi înseninate de cireşi alto gust, se pot utiliza Ici plantare
mai bine, iar înflorirea este Fenomenul se repetă din nou l / n 1} rezistenţă la îngheţ a diferite iţi in vederea înfiinţării de şi puieţi mai groşi (8— 12
mai. tţrzie. către seară şi aceasta duce la lor soiuri de cireşi s-a consta plantaţii noi, pentru a îmbună
distrugerea stratului generator Fig. nr. 1 tat că timpuriii de mai., Ger- tăţi sortimentul şi a asigura mm.). Dacă se plantează pu
Gerurile tîrzii şi variaţiile mersdorf, Hedelfinger, Ramon ieţi mai groşi, ei pot creşte in
brusce de temperatură de la al scoarţei. In urma acestui cezeşte, creşterile anuale sînt Oliva, Bigarreau — Donnisen, piaţa cu fructe cit mai multe. măsură suficientă aşa incit sâ
sfirşitul iernii şi din primă mici, iar producţia scade. A- Napoleon etc., sînt mai sensi Trebuie dată o atenţie mai ma
vară produc pagubele cele mai fapt in scoarţă se produc crăpă ceasta înseamnă că gerul a bile. Din contră, soiurile lo re producerii materialului sădi fie altoiţi cu ramură detaşată
mari. in plantaţiile de cireşi, La atins straturile interne, ale cale : moacre, petroase etc., sint tor. Pentru aceasta este nece
cireşi, acest fenomen a fpsţ mai turi mari ce nu se mai pot vin scoarţei şi mai. devreme sau mai rezistente. sar să fie identificaţi din timp pe tulpină in primăvara anului
bine studiat, deoarece efectele deca. Ele se adincesc in con mai tirziu rănile vor apare. ’ semincerii de la care se vor
gerurilor sint mai precis loca Avînd in vedere importanţa recolta fructele in cazul cireşi al 11-lea. Fig. nr. ti
tinuu şi prin contribuţia umeze In pepiniere pagubele pot fi ce o au pentru producţie soiu lor sălabitic. Cînd facem acest
lizate pe organele pomilor, iar la fel de mari. Aici pomii sini rile arătate mai. sus, se impune lucru trebuie avut grijă ca po In anul al Il-leo, de la plan umed, în pivniţe, sau în camere
lii şi a microorganismelor este mai tineri, lemnul este insufi ca in pepinieră să se ia măsuri mii de la care recoltăm fruc tare puieţii trebuie conduşi ca
cauzele ' care provoacă uscarea pentru remedierea, cei puţin tele să fie sănătoşi şi să dea şi în anul I. Solul se menţine în prealabil dezinfectate, In ca
atacat în cele din urmă şi lem în parte, a unora din cauzele producţii mari. Simburii trebuie curat de buruieni prin prăşite zul cînd, din diferite motive, nu
şi. deci scoaterea lor prematură nul, ceea ce duce la pieirea care duc la îngheţarea pomi extraşi cînd fructele sînt coap repetate, se face ciupitul lăsta s-a făcut recoltatul ramurilor
lor. S-a constatat in livezi că te bine, iar după aceea trebuie rilor laterali şi stropirile reco altoi din toamnă, ele se pot re
din producţie sit mai bine cu inevitabilă a pomului., Din a- cireşii cu tulpină formată din să li se asigure o postmatura-
portaltoi sălbatici sînt mai re ţie, printr-o stratificare pentru mandate. In toamna anului al colta în zilele mai călduroase
noscute. Din cercetările făcute ceastă cauză mulţi cireşi din zistenţi la ger, din cauză că la a nu-şi pierde' puterea de germi
naţie. Dacă se face semănatul la II- lea ei ajung pînă la 1,8 me din februarie şi începutul lui
s-a constatat că la cireşi, sub livezile noastre au scorburi aceştia altoirea s-a ¦făcut mai timp şi se dau îngrijirile ne
sus. Tulpina nu are răni, iar cesare, se vor obţine puieţi¦să tri înălţime şl chiar 2,5 metri. martie. Trebuie insă cercetat
acţiunea gerurilor şi a varia mari. şi crăpături pe tulpină şi longevitatea pomilor este mai nătoşi şi viguroşi. Plantarea
pe ramuri (fig. nr. 1). Acestea mare. Aceasta este şi explica puieţilor este bine să se facă Tulpina este dreaptă, sănătoa cu atenţie dacă nu sint atacate
ţiilor mari de temperatură din ţia faptului că foarte mulţi ţă din toamnă sau primăvara cît să şi în primăvara anului al
au efecte dăunătoare asupra rani muncitori obişnuiesc să mai de timpuriu pentru a se III- leă poate fi altoită. (Vezi de îngheţ. Cele atacate se cu
tre zilele însorite şi calde şi altoiască cireşul pe puieţi săl asigura o prindere bună. In fig. nr. 2), Dacă puieţii—port nosc prin faptul că aduse in
circulaţiei sevei, expun pomul batici aduşi din pădure. Altoi
nopţile friguroase de la sfirşi altoi au fost bine îngrijiţi şi cameră cu o temperatură de
la rupere sub acţiunea viaturi rea se face de obicei cu ramură simburii provin din pomi săl 18—20 grade C, la o simplă
tul iernii, se produce o diferen
lor mari, iar producţia este di batici sănătoşi, în primăvara depărtare a scoarfei externe se
ţă de tensiune între ţesuturile
minuată, Pomul trebuie tratat anului al treilea ei au o gro observă ţesuturi brunificate. A-
externe şi ţesuturile interne ale
în mod special, sau înlocuit în sime de 10— 15 mm. in diame ceste ramuri nu se pot folosi
scoarţei pomilor. Dacă diferen
acest caz. tru la tulpină şi la înălţimea la altoire.
de 1,3— 1,5 m. La această înăl mg. CAŢAVELA STEI IAN
ţime se face şi altoirea cu ra Staţiunea experimentală
mură detaşată. Ramuriie-alioi pomicolă — Geaagiu
