Page 91 - 1959-02

Nr. 1302
— 5-
IN F O R M A Ţ II D E P A R T ID
' C A LA N (d e la su bredaiţia noastră
volu ntară).
O rgan izaţiile de bază din cadrul
U zin ei „V ictoria"-C ălan acordă o a-
tenţie deosebită M ă ririi rîndurilor
lor, prin prim irea in p artid a celor
m ai în ain taţi m uncitori şi ! m uncitoa­
re, care lucrează direct în producţie.
O a c tiv ita te in ten să In a c ea stă d i­ P rintre fem eile prim ite în ultim a vre­
recţie depun organ izaţiile de bază de
la sem icocs (secreta r toa. M irón
N ecşa ), nr. 1 şi nr. 2 de la turnăto­
rie (secretari Gheorghe Speriosu şi
T raían G eo rg escu ). In ultim ele. 6 luni
aceste o rgan izaţii au prim it în rin-
dările lor cite 38 can didaţi de partid.
O rgan izaţia de buză de la jurnale a
p rim it în acelaşi in terval d e . tim p 22
de candidaţi.
U n fapt p o zitiv în m unca acestor
organ izaţii, de b a z ă ,este acela că se
ocupă îndeaproape şi de atragerea
Rentabilitatea cooperativei
în discuţia organizaţiei de bază j- / să, cea exterioară, era necesara
Zilele trecute, membrii organizaţiei care au provocat slaba rentabilitate a indice important să fie analizat lunar.
de bază P.M.R. a cooperativei meşte­ unor secţii. P rintre aceştia s în t: neu-
şugăreşti de producţie „Retezatul" din tilfzarea utilajelor cumpărate, lipsa de nerale, cei prezenţi au votat în unani­
H aţeg auîuat în discuţie problema ren-
tabilităţii secţiilor' cooperativei.
Cu această ocazie, tov. toan Purece,
contabilul şef al cooperativei
a prezentat un referat în care
a analizat cauzele care au determinat
slaba rentabilitate a unor secţii, făcînd
şi • propuneri concrete în vederea ridi­
cării rentabilităţii acestor secţii.
Discutînd pe marginea referatului,
un mare număr din cei prezenţi, prin­
tre care to v arăşii: Ion Radu, Ion Va-
siu, Alexandru Hirsch. Kalman Sza-
kacs, Maria Stancu, Cornel Vinţan,
Alexandru Crainic, au arătat cauzele
Toţi cursanţii să participe cu regularitate
la învâţâmîntul de partid
Pe lă îpcepuţul lunii decembrie a
anului trecut, în cadrul gospodăriei a-
gricole colective din Sîntandrei, raio-
r--' Hunedoara, a fost organizat un
cerc de economie concretă, formă a
învăţăm întţdui dp partid , îji pare au
fost Cuprinşi' un niimar de 22 cursanţi,
membri parljdt .candidaţi, şi cadre
de bază din gospodărie. 4
Cu sprijinul organizaţiei de partid,
înaintea deschiderii cursului, a fost
întocmit un plan tematic cu probleme
legate 'le specificul şi activitatea gos­
podăriei. Cîteva din aceste probleme
au şi fost predate şi seminarizate. Aşa,
de pildă, au fost predate şi seminari­
zate „Organizarea muncii în gospo­
dăria colectivă“, „Importanţa creării
ur.or ramuri de producţie aducătoare
de itiari venituri“, „Despre unele for­
me de cointeresare materială a colecti­
Organizaţia de bază a devenit mai puternică
La sectorul cazangerie al A-
telierelor C.F.R . S im eria, m u n ­
ceşte un colectiv harnic şi p ri­
ceput. D in rîndul cazangiilor
s-au ridicat oam eni m inunaţi,
capabili, luptători activi pentru
înfăptuirea politicii partidului.
P e m ajoritatea acestora, orga­
n izaţia de partid i-a p rim it în
rîndurile sale. A nui trecut, spre
exem plu, organizaţia de bază a
prim it în rîndul. candidaţilor un
n u m ă r de 37 m u n cito ri care fu-
> c.
In procesul de producţie, pe lîngă
fonta ce s e 1 clasează în sfandarde, se
obţine o oarecare cantifăfe de fontă ’ce
riu se încadrează îri standard, aş'a-nu-
mita fontă declasată. Una din sarci­
nile de seamă ale furnalişlilor cit şi a
tuturor acelora care concură la corecta
desfăşurare a procesului tehnologic,
este reducerea declasatelor. Planul
tehnic prevede aproape an de an o
scădere a declasatelor. Astfel furna-
liştii de la Uzina „Victoria" — Călan,
trebuie să reducă în cursul acestui an
cu cca. 9 la sută procentul de fontă
declasată faţă de anul trecut.
La mersul normal al furnalului, nu
se produc declasate. In acest caz, m a­
teriile prime au o compoziţie chimică
constantă, o granulaţie constantă, coc­
sul se menţine la acelaşi ' indice de
rezistenţă, dozarea se face corect, iar
încărcarea în furnal după sistemul
prescris şi în ritm constant. Regimul
de insullare a vînlului constă în acest
timp îp suflaj cu debit, temperatură
şi mnidifale. constanţă. La gura furna­
lului gazul are o presiune, temperatură
şl compoziţie chimică cu varietăţi mi­
nime. Descărcarea zgurii şi fontei se
face !a-.intervale regulate, iar instala­
ţia de răcire la caupere şt furnal e
perfect etanşă. Gurile de vînt lucrează
vju şi cu aceeaşi intensitate, în faţa
gurii de vini se vede numai ţops, iar
coborîrea încărcăturii în furnal se face
intr-un ritm stabilizat. La i un mers
normal fonta şi zgura produsă au o
!•!
înspre partid a celor m ai bune m un­
citoare din secţiile produ ctive. D ato­
rită stăru in ţei cu care aceste organ i­
zaţii se ocupă d e ’ creşterea şi edu­
c a r e a fe m e ilo r m u n c ito a r e , d in ¦r i a ­ sa rcin i, concrete fiecăruia, de în depli­
dul acestora, iot m a i . m ulte cer să
fie prim ite în partid, angajîndu -se. să
depună toate eforturile pentru în de­
plinirea sarcinilor ce le stau în faţă.
m e în rîndul candidaţilor de partid
se num ără tovarăşele C onstanţa Po-
pescu — m aca ra g isiă la secţia fur­
nale, Ţinea L isăndroi «- m uncitoare
la secţia turn ătorie, M aria G iurgi din
secţia sem icocs şi altele.
O preocupare însem nată a organi­
zaţiilor de bază este educarea can­
didaţilor. In faţa acestora se ţin pe­
riodic conferinţe pe tem e privin d po­
litica in tern ă şi externă a partidului
şi statu lu i nostru.
grijă pentru cooperatorii care reali­
zează economii de materiale, nefolosi-
rea la maximum a celor opt ore zil­
nice de lucru, efectuarea de cheltuieli
neeconomicoase, etc.
Luînd cuvîntul, tov. Sheorghe Ordea-
nu, secretarul Comitetului orăşenesc de
partid, a arătat că pentru a se putea
antrena toţi membrii cooperativei în
acţiunea de a o face rentabilă, este ne­
cesar să se efectueze o mai intensă
propagandă prin conferinţe, să se ex­
plice cooperatorilor mijloacele de creş­
tere a rentabilităţii secţiilor cooperati­
vei. S-a propus, de asemenea, ca acest
viştilor". Importanţa reducerii preţului
de cost etc.
Lecţiile au trezit interesul cursanţi­
lor care, pe lîngă faptul că au luat
parte activă la discuţii, au făcut şi
numeroase propuneri, printre care a- 1
ceea de a se mări suprafaţa ce urmea­
ză şă fie cu ltiv a tă!în acest an cu le­
gume şi zarzavaturi, dezvoltarea fer­
melor de animale etc. Pe baza propu­
nerilor făcute de cursanţi, în planul
de producţie pentru aoest an au fost
prevăzute măsuri concrete care să asi­
gure traducerea în viaţă a acestor pro­
puneri. © contribuţie deosebită la bu­
nul mers al învăţămînttilui de partid,
organizat aici, â-u adus-o cursanţii Ioan
Cocan, Ioan Roman, Solomon Teica
şi mulţi alţii care s-au pregătit te­
meinic, au dezbătut cu simţ de răs­
o re a z ă n em ijlo cit in p ro d u cţie. d a, uri n u m ă r de 10 ca n d id a ţi
A nul acesta, deşi n-au tre ­ de partid, căro ra le-a expirat
cut nici două lu n i,. au stagiul de cand id atu ră au de­
m a i fo st p rim iţi în rîn - ' v e n it m e m b ri do p a rtid . P o t fi
dul candidaţilor alţi 5 m u n ci­ am intiţi m ontatorii Irim ie T ra-
tori fru n taşi în producţie şi în; ian. M iron P ep en a ru , C ornel'
activitatea obştească. P rintre M oraru, M ihai Şerban. cazan-:
c a n d id a ţii p rim iţi re c e n t s e n u ­ g iu l Io a n N e a m ţu ş.a.
m ără cazangiul P etru C onstan-
tin escu ,. .m u n cito ru l D ionisie ^ b az ă de ,1a c a z a n g e rie co n stă
F o d o r şi alţii.
N u trebuie trecut cu V ederea ocupă c e r pricepere de educa­
nici faptul c | in această p erio a­ rea tu tu ro r ca n d id aţilo r de partid.
rarea; tehnologiei de e la b o ra re a fontei
; factor de seama m reducerea declasatelor
'• . fi j
compoziţie şi tem peratură foarte con­ vînt inetanşe, pregătind bine orice o- sime de strat mică, provoacă în zilele furnalul tineretului, cu 1,5 m. înseamnă
stantă, productivitatea furnalului e m a­ prire a furnalului, dozînd corect şi lu- de iarnă cu ger, îngheţarea în masă micşorarea voumului util la 16 m.c.
ximă şi consumul de cocs minim pen­ crînd în medie cu o temperatură a a m inereului Aprovizionarea din ase­ Pe lîngă altele, aceasta înseam nă mic­
tru calitatea materiei prime şi compo­ vîntului de peste 600 grade, furnalul menea depozite nepregătite e anevoioa­ şorarea duratei de pregătire a încărcă­
ziţia chimică cerută pentru fontă.
Nu orice nerespectare a factorilor
tehnologici generali amintiţi . mai sus
pot provoca declasate. Gele. mai multe
declasate se obţin la furnalele noastre
la producerea fontelor cu o compoziţie
chimică pentru a cărei realizare e. ne­
voie de cel mai mic consum de-cocs.
Cea mai mică abatere de la regimul
tehnologic poate provoca cantităţi - în­
semnate de fontă declasată. Variaţii
mari în calitatea materiilor prime, a-
provizionarea ritmică şi deci schim­
barea deasă a sorturilor de minereuri
din încărcătură, provoacă deseori sută
la sută din cantitatea de fontă decla­
sată. Practica noastră a arătat' că prin
constanţa acestor factori externi şi res­
pectarea acelora care depind de per­
sonalul de furnalişti se pot reduce
declasatele la limite de maximum 1 - 2
Ia sută. In luna ianuarie a.c. fiind a-
provizionaţi ritmic cu cele 4 .minereuri
de bază, schimbînd imediat gurile de minereului pe suprafeţe mari şi în gro­ nivelului de încărcare de exemplu la lui furnalist respectarea strictă a lun­
>L
Una din form ele ¦ folosite în m od
m ai frecvent în direcţia educării can­
didaţilor este aceea a repartizării de
nirea cărora Să răspu n dă în faţa adu­
nărilor generale.
E ste drept că în ceea ce p riveşte
educarea candidaţilor, organ izaţia noa­
stră de b a z ă . trebuie să m uncească
m ai m ult. Pe de o parte ele trebuie să
folosească m ai m ulte form e, iar pe de
altă parte să facă din educarea can­
didaţilor O problem ă de care să se
ocupe în perm an en ţă cu a ceea şi in ­
tensitate. In acest fel organizaţiile de
bază se vor M ă r i tot m ai m ult, va
creşte rolul' lo r de conducător în
secţiile în treprinderii noastre.
ALEXANDRU NAGY
corespondent
Înainte de închiderea adunării ge­
mitate, o hotărîre care prevede, printre
altele, ţinerea unei evidenţe precise a
chctiţriaijîor efectuate de fiecare secţie
în parte, introducerea post calculului
pe produs, procurarea de contoare elec­
trice trifazice spre a putea micşora su­
mele plă'ite pentru consumarea ener­
giei electrice, comasarea- ¦ unor secţii
mici, tinerea de consfătuiri lunare în
cadrul cărora să se arate care este
rentabilitatea fiecărei secţii etc,
N1 GU SBUCHEA
corespondent
pundere problemele predate la şedinţele
de curs şi au avut o. frecvenţă bună.
Rău este însă că la Sîntandrei, în
cadrul cercului de economie concretă,
se manifestă şi unele lipsuri care tre­
buie lichidate. Unii cursanţi, cum sînf
losefina Grăinicescu, Eleonora Bădai
ş i ’alţi 'tîţiVa, lip's'esC'fără’ m otive' iHte-
rneiate 'de la şedinţele "de curs, nu sd
pregătesc cu conştiinciozitate şi nu
aduc nici un aport la buna desfăşura­
re a învăţămintului de partid. Această
stare trebuie să dea de gîndit tova­
răşilor din biroul organizaţiei de bază
care sînt datori să ia cele mai potri­
vite m ăsuri pentru ca toţi cursanţii să
participe cu regularitate la învăţămîn-
tul de partid, să^-şi însuşească şi să
aplice în mod creator învăţătura
marxist-leninistă.
M eritul organizaţiei de
' şi $ aceea că în prezent ea se
r E F E M E ir IE H ft I C IE
S descarcă fonta printr-un orificiu prea
tineretului de la Uzina „Victoria" — să, necesită multă manoperă care nu turii în furnal şi provoacă un mers
Călan a produs <ţ°ar 0,34 la sută de­
clasate. In primele 25 de zile cit nu
a fost necesară scoaterea (din lipsă)
lirnonitei de Teliuc din încărcătură,
furnalul nu a avut nici o descărcare
declasată.
In zilele aspre de iarnă se produc
multe abateri de la procesul tehnologic
prescris al furnalelor. Executarea din
timp a pregătirilor de iarnă in special
in pregătirea unui stoc corespunzător
din fiecare materie primă, elimină cau­
za principală a acestor abateri.. Mine-
reurile în special, cele pulverulente şi
în acelaşi timp cu umiditatea ridicată,
trebuie depozitate pentru iarnă în stra­
turi cit mpi groase. In acest fel, pen­
tru condiţiile climaterice ale regiunii
noastre nu mai e necesară depozitarea
minereului îp ştrături alternativ pu
sare sau var, iar încărcarea cu greife-
rul decurge desţpl de uşor. Descărcarea
DRUMUL SOCIALISMULUI Pac?; 3
p / v y '- M '- » şi inovaţia Y1EIL1E<&B^M1E
ÍE X T IE m\ m SE
*A V
Nu de m ult s-a făcut' experim en­ D ezavantajul îl constituie însă Prin aplicarea noului sistem s-au Conferinţa de iaCeneva
tarea unui nou prototip de in ova­ faptul că axul strungului suferea elim inai com plect dezavan tajele ve­ GENEVA (Agerpres) — TASS|
ţie la A telierele C .F.R. d in S im e- lovitu ri dese de ciocan pentru cen ­ chiului sistem tehnologic şi s-a adus transmite: La şedinfa ordinară
ria. La a c ea stă experim en tare au trare, lucru ce atrăgea după sine o îm bunătăţire radicală procesului din 24 februarie a conferinţei de
luat parte m ai m ulţi stru ngari, ti­ uzarea lagărelor sau ru lm en ţilor a- de prelucrare a acestor bucele. D is­ la Geneva a celor trei puteri
neri şi vîrstnici, care sîn t direct in­ xului strungului. Pe aceste stru n­ p o zitivu l con stă în dou ă piese foarte pentru încetarea experienţelor
teresaţi în această problem ă. Este gu ri dezaxate, nu se m ai puteau e- sim ple şi a n u m e: cu arma nucleară, care a avut
vorba de in ovaţia lui E berl A le­ xecuia lucrări de precizie. loc sub preşedinţia reprezentan­
xandru. cu denum irea .D isp o zitiv In cornii păpu şii fixe se fixează tului U.R.S.S., a continuat exa­
pentru strunjit bucele“. Pe strungarul Alexandru E bert îl dornul dinţat (1 ) aşa ca în dese­ minarea documentelor care sd
preocupa m ai de m ultă vrem e a- află în discuţia conferinţei. Re­
P entru a se putea m ai bine în ­ ceastă problem ă. A încercat fel de nul d e fa ţă . In p ă p u şa m o b ilă se prezentantul Angliei a depus
ţelege diferenţa între cele două sis­ fel de m etode, a schiţat m ulte d is­ proiectele unor articole privind
tem e, voi descrie , am bele procese pozitive. P erseverenţa, convingerea f ix e a z ă v îr fu l d e s p r ijin CU r u l­ amendamentele Ia tratat şi pri­
tehnologice, lucru ce ar putea fo ­ m ent (3). vind înregistrarea tratatului.
losi şi . altor întreprinderi ce exe­ In tre aceste două vîrfuri se aşea­ După cum s-a aflat, conferin­
ză bucşa extensibilă (2 ) com pusă ţa a ascultat de asemenea 6
cută lucrări sim ilare. din trei bucăţi legate cu un arc. comunicare, făcută de preşedin­
tele şedinţei cu privire la nume­
La suspensia locom otivei, se fo­ Buceaua deja prelucrată la inte­ roasele apeluri, mesaje şi rezo-?
losesc bucele cu dim ensiuni ce va­ Iuţii în problema încetării ex­
perienţelor cu arma nucleară,
trimise conferinţei de numeroa­
riază intre 25— 45 nun. diam etru. rior şi la o parte fron tală, se se organizaţii obşteşti şi persoa­
Pentru prelucrarea lor, erau nece­ aşează în bucşa extensibilă. Apoi se ne particulare din diferite ţări
sare m ulte operaţii . c a : sirunfirea fixează între cete două vîrfuri. ale lumii.
interioară, stru n jirea frontală şi S trîn g în d vîrful ca rulm ent în buc­
şa exten sibilă care se desface uni­ -o —
strunjirea exterioară. Prim ele opera­ form , buceaua de prelucrare se
strln g e destu l de puternic peniru a Luptele din A lg eria
ţii de strunjire la interior şi fron­
tal sîn t şi după vechiul sistem bine putea fi prelucrată la o v ite ză m a­ A L G E R (A gerpres). — In
ciuda repetatelor afirm aţii ofici­
definite. Pentru a treia operaţie în- xim ă de lucru. alii ale autorităţilor franceze că
Pentru in ovaţia sa, strungarul războiul algerian este pe calé
d e a fi c u rm a t, se s e m n a le a z ă
li! E bert Alexandru a fo si recom pensai noi lupte intense între forţele
m ontarea unui ax conic intre cele două în baza anlecalculului cu sum a de arm atei de eliberare naţională
I »v ;• , . • fc. - •. :¦ -. 1.745 lei. D intre aceştia 500 i-a şi ( a A lgeriei şi trupele colonialiste
păpu şi¦ ale *strungului, lung de cir­ în c a sa t. franceze. A genţia F rance P resse
^ a n u n ţă că m a rţi au a v u t loo
Prim a in ovaţie reuşită i-a dai ciocniri în d ep artam en tu l Con-:
c a 400 m m ,, pe care se m trodu cea că trebu ie şi poate, să izb u tea scă , nu aripi stru ngarului Alexandru Eberl. stan tin e, la 15 km . n o rd -est d e
l-au p ărăsii nici o clipă. A şa se El a prom is că de acum încolo va localitatea M adher. D e asem e­
b u cea u a p e n iru u ltim a o p e r a ţie s— face că M r -o zi, la strungul său, fi, iot aiît de perseveren t in lupta nea, au av u t loc lupte la M ilia-
era m are forfotă, S e făcea tocm ai peniru perfecţionarea continuă a na.
strunjirea exterioară. La fixarea bu­ prim a experienţă cu prototipu l deja procesului tehnologic.
calei pe con era n ecesară, cen tra­ realizat. E m oţia cuprinsese pe ioţi. Patrioţii algerieni au întrerupt
rea. A ceasta se făcea prin lovituri E bert în să, sig u r de el, prin se d is­ V. /VIIHAILESCU circulaţia pe calea ferată dintre
pozitivu l pe m a ş in ă a ş e z ă buceaua responsabil al cabinetului tehnic O ran şi A lger, dem ontînd porţi­
i cu ciocanu l. şi dădu drum ul strungului. C îteva uni de şine şi m inînd-o în m ai
clipe nu s-a au zit d e c it zg o m o tu l Atelierele C.F.R. — Simeria m ulte locuri.
D eza va n ta jele erau m ai m ulte. Sa- strungului şi şuieratul cuţitului care
1 prafaţa in terioară a bucelei fiind m uşca aşchie după aşchie din m e­ D elegatul general al guvernu­
i perfect cilindrică, aşezată pe dor­ lui francez, D elouvrier, îm p re u n ă
cu g en eralii G hlalle şi A llard au
inspectat unităţi ale corpului ex-
nul conic, ori d l de bine ar fi fost talul bucelei. D eodată, to ţi au ex­ pediţionar francez din m asivul
O ran, luînd m ăsuri pentru în tări­
fixată, totu şi nu se putea face « clam at de bucurie. D isp o zitivu l era rea acţiunilor represive îm potri­
va algerienilor.
suprafaţă de contact perfectă, avînd bun. Ebert s-a . _
în vedere diferenţa. M r e cele două ~o-
supraleţe, A ceasta a a tra s după sine trezit îm brăţişat SISTEM U L NOU Sifuatie încordata
aplicarea unei viteze reduse de din toate p ă rţi­ în Paraguay
b
BUENOS AIRES (Agerpres). — A-
prelucrare. le. izb u tise l
genţia United Press International a-
nunţă că în Paraguay forţele arm ate
SISTEMUL VECHI
au cerut dictatorului Alfonzo Stroes-
b0
sner să dizolve guvernul său şi să
formeze un nou guvern de coaliţie.
4
Regimentul de cavalerie din teritoriul
con cu vîrj
dintot. Chago şi garnizoana din oraşul Con-
Resort spiral cepcica au trimis un ultimatum îri
¦e Bucşa extensibila
din trei busâji acest sens lui Stroessner. Trupele au
\ \ A 4i
am eninţat că în cazul cînd aceste ce­
reri nu vor fl satisfăcute, ele vor cere
lui Stroessner să demisioneze. Persoa­
nele sosite în Argentina din Asunción,
capitala Paraguayului, declară că situ­
aţia în acest oraş este încordată şi că
Cel mai tînâr impiegat de mişcare
în rîndul partidului guvernam ental s-au
produs disensiuni. De asemenea, aces­
te persoane relatează despre fricţiuni
— A lo ! C abinele 1— 3 scrieţi : ie­
între guvern şi forţele armate. Sé
şire de la lin ia patra p e ste „B" la nal. In iţiază com binaţii bune la m ane­ de com bin aţii bune la m an evrarea {re­
Podul M ureş. nurilor în sta ţie şi prin aceea că in pare că în prezent guvernul nu sé
vră, dă d isp o ziţii cabinelor, apoi iese, tura sa, regularitatea plecării trenuri­
— A lo i 1, 2, 6 şl 10 cu num ărul lor este de 100 la sută. sprijină decit. pe garnizoana din Asun­
prim eşte irenurile care vin şi dă sem ­
56 la 12,41 tren u l 2.649 iese d e la P rivin d gruparea trenurilor pe sla- ción.
linia 11-a n orm ală la S M im b r u - nalul de plecare altora. ţii m ari, nim eni nu-t întrece. Le gru­
jabrică. pează conform planului d e form are şi
T ocm ai în tr-o asem en ea zi, cînd plită acum n-a a vu i nici o reclam a-
— A lo i I, 3, 5 şi 10 cu nr. 41 la ţie din partea regionalelor.
12,42 tren u l L 15 d e la T eiu ş in tră staţia era aglom erată, l-am cunoscut
p e lin ia 10-a n o r m a lă p e s te „ C ‘‘. D ar cel m ai m are m erit al tină-
pe tînărul im piegat. A lerga ca o riilui im piegat este că la puţin tim p
U na după alta, com enzile pornesc de la ven irea sa în staţia C oşlariu,
din biroul de m işcare. La intervale zvîrlu g ă să dea drum ul la trenuri şi in urm a propunerii pe care a făcut-o,
în loc de patru locom otive cile se fo­
scurte, de num ai un m inut, ' trenurile venea din nou in birou unde dădea loseau la m anevră, se folosesc doar
3 şi cu acelaşi rezu ltat. A stfel, zilnic
(m a rfa re şt p erso n a le ) intră şi ies disp o ziţii la cabine şi m anevranţilor. se face o eco n o m ie la c o m b u stib il in
din staţia C oşlariu, De m ulte ori aici valoare de circa 3.000 lei.
se form ează trenul şi liniile sînt ocu­ Nu stătea 0 clipă locului. „Ca ar­
p a te î n d i ai im p r e s ia c ă s ta ţia nu A ceasta, ca şi în treaga sa muncă,
mat poate prim i nici m ăcar o loco­ gin tu l viu “ ; aşa ii place şefului de a fă c u t'c a tîn ăru l Florin B retoi să fie
m otivă. Dar tînărul im piegat de m iş­ so c o tit utuţ! d in tre cei m a i buni im ­
care Florin B retoi e la p o st. N ici­ sta ţie Io a n M irza s ă sp u n ă d e sp re el. piegaţi de m işcare din staţie.
odată, de oînd lucrează aici, nu i s-a
în iin iplat să dea drurftul cu în tirziere De altfel, Florin B retoi este cel R. BUDIN
la trenuri sau să le o p rea scă la sem ­
m ai tîn âr im piegat de m işcare din
Coşlariu. Ş i ca vîrsiă şi ca vechim e.
Abia a îm plinit 22 de ani, iar în
postul de im piegat lucrează num ai de
doi ani. Dar aşa iîn ăr cum este, el
a reuşii să ciştige încrederea to va ră ­
şilor săi de m uncă. A ceasta, prin ser­
viciu! ireproşabil pe care-l face, prin
spiritul său de in iţiaiivă in form area
gimii prescrise a orificiului de evacuare -O -
a fontei. Acest lucru este important
d- arece împiedică producerea de Frogramm! noului
fontă declasată dimensional. Declasate
dimensionale rezultă atunci cînd se guversi Ralean
scurt, deoarece în acest caz, dirijarea RO M A (A gerpres). — La 24
m anuală normală a fontei în tipare e
grea, fonta inundă tiparele şi se for­ februarie Segni, preşedintele
mează blocuri care depăşesc greutatea
prescrisă. La turnarba fontei pe bandă C onsiliului de M iniştri al Italiei/
de turnare, acest capitol de declasate
dimensionale nu tnai apare. a ex p u s în C a m e ra d ep u taţi lor,-
Am arătat mai sus numai o mică iar apoi şi în S en at, p ro g ram u l
parte din factorii care pe parcursul
procesului tehnologic, începînd cu de­ tioului g u vern dem ocrat-creştin,-
poate fi acoperită la nivelul consumu­ rece al furnalului şi declasate. In caz pozitele, pînă la evacuarea foniei din
lui furnalelor. Alimentarea silozului de că se elaborează fontă de turnătorie, furnal, provoacă prin nerespeclarea lor form at dintr-un singur partid.
zi fiind lipsită de ritmicitate, descărca­ fontă declasată.
rea vagoanelor cu minereu sosite din scade conţinutul de siliciu, deşi în R eferindu-se la problem ele de
afara uzinei, fiind de asemenea greoa­ fontă zgurile devin în mod corespun­ Rebuturile şi declasatele păgubesc politică externă, el a confirm at
ie, şi furnalul va fi alim entat uecores- zător mai puţin bazice, scade capaci­ statul. După cum a reieşit din expu­ devotam entul guvernului faţă de
punzător. Desele reduceri ale debitului tatea de absorbţie a zgurilor pentru nerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la blocul nord-A tlantic şi a dat să
sulf şi fonta devine sulfuroasă. plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 no­ se înţeleagă că întreaga sa po­
de vint sau lucrul furnalului „fără iembrie 1958, numai rebuturile rezulta­ litică v a fi d e te rm in a tă d e in te ­
m ăsură“, adică cu volum util micşorat, Respectarea temperaturii optime a te în industria siderurgică şi construc­ resele acestui bloc.
aduce după sine pe lîngă o producţie aerului cald poate elimina efectul ne­ toare de maşini, au grevat preţul de
diminuată şi un consum de cocs mai gativ asupra calităţii fontei provocat T recînd la problem ele de poli­
de variaţia nmllor factori. O alură prea cost în proporţie de 2 ,5-2,7 la sută. tică internă, S egni a subliniat
ridicat, şi producerea de fontă decla­ rapidă poate fi frînată prin urcarea Acest exemplu e suficient ca furnaliştii că conjunctura econom ică nefa­
sată. Aceasta, în special, dacă mlne- temperaturii aerului cald. Dacă există cit şi toţi acei care concură la pro­ vorabilă, a cărei conm -cinţă o
posibilităţi de urcarea temperaturii ae­ constituie şom ajul, provoacă o
reurile sînt prăfoase şi cocsul fără re­ rului cald şi încărcătura din furnal nu ducţia de fontă, să privească cu cea m are nelinişte în Italia. S egni a
zistenţă corespunzătoare. conţine fracţii mărunte (sub 1 0 mm.), mai mare seriozitate problema decla­ prom is că guvernul va duce „o
dar în schimb ganga devine mai acidă, largă politică de m unci obşteşti“
Respectarea înălţimii de încărcare la maistrul furnalului poale elimina dec­ satelor şi să ia toate măsurile pentru şi a asig u rat că guvernul inten-
care furnalul are cel mai bun ran d a­ lasatele ce ar proveni astfel pînă ce a le reduce continuu.
ment cantitativ şi calitativ este un ţiorm ..ză să sprijine prin toate
coboară în creuzet încărcătura şarjată NICOt.AE PILLY m ijloacele iniţiativa particulară.
factor hotărîtor pentru desfăşurarea op­ tehnician la secţia furnale O p rin d u -se ‘asu p ra situaţiei in
timă a procesului tehnologic a furnalu­ după reţeta corectată . a uzinei „Victoria“ — Călan agricultură, Segni a récunoscut
lui. înălţim ea de încărcare stabileşte g reu tăţile în acest dom eniu, d ar
volumul util al furnalului, Coborîrea Instrucţiunile tehnologice cer primu­ nu a p ro p u s nici un fel de m ă ­
suri radicale pentru lichidarea
înapoierii agriculturii Italiei.