Page 92 - 1959-02

Pag. 4
IIMELEl
Programul u tile i govern Hallan
sfirneşic prolande ncmallomlri
ROMA 26 (Agerpres). — Camera de­
putaţilor din Italia a început discuta­
rea declaraţiei program a şefului gu­
vernului, Segni.
Santi (socialist), secretar adjunct
al C.G.M. din Italia, a declarat că
socialiştii „nu sînt cîtuşi de puţin mul­
ţum iţi“ de programul guvernului care,
după cum a a ră ta t el, s-a bucurat de
întreg sprijinul confederaţiei industria­
şilor. Milioane de oameni ai muncii
catolici, a spus el, încep să-şi dea
seama că este necesar să găsească o
altă cale pentru rezolvarea probleme­
lor care stau în faţa ţării şî socialiştii socialiştii".
întind o mînă frăţească acestor oameni
ai muncii.
In continuare Santi a declarat că
greutăţile economice pe care le recu­
noaşte Segni nu au un caracter vre­
melnic deoarece ele sînt un rezultat ai
însăşi naturii economiei capitaliste.
Guvernul, a spus Santi, este cu to­
tul de acord eu hotărîrile confederaţiei
industriaşilor şi creează întreprinderi­
lor industriale de stat condiţii mai rele
decît marilor monopoluri particulare.
Pentru a lupta împotriva frontului din
care fac parte guvernul şi patronii, a
declarat Santi, este necesar să se în­
tărească tot mai mult unitatea de ac­
ţiune a tuturor organizaţiilor sindicale.
Programul guvernului a fost spri­
jinit de reprezentanţii partidelor de ex­
trema dreaptă. Astfel, Rivera, membru lieni".
al partidului popular monarhist, apro-
bînd programul lui Segni, a cerut gu­
vernului să sprijine şi mai mult „ini­
ţiativa particulară".
-O -
Heacţiunea din Japonia
se opune repatrierii
unor cetăţeni
în R.P.D. Coreeană
TOKIO 26 (Agerpres). - ^ R e c e n t, rang în planurile agresive aie
guvernul' Japoniei a luat hotărîrea de Statelor Unite în Extremul Ori­
a repatria pe coreenii care au fost ent. Ştirile sosite din Coreea de
duşi în mod forţat în Japonia în tim­ sud, evident bine purificate de
pul celui de-al II-lea război mondial. către cenzura guvernamentală,
Majoritatea coreenilor vor să pieţe In nu pot totuşi trece sub tăcere
R.P.D. Coreeană.
Aceasta hotărîre a guvernului japo­ această ţară, faptul că populaţia
nez nu convine unor cercuri japoneze. din Coreea de sud este nevoită
Reacţiunea japoneză a recurs la pre­ să ducă o viaţă mizeră, că ea e
siuni asupra guvernului, încercînd să-l lipsită de cele mai elementare
determine să renunţe la această ho­ drepturi politice şi umane.
tărîre. -După cum relatează corespon­
dentul din Tokio al agenţiei Reuter, la
25 februarie în clădirea Ministerului
Afacerilor Externe al Japoniei a avut
loc un serios Incident. Un grup de re­ litică — ce domneşte în Coreea
prezentanţi ai ultrareacţionarului „par­
tid patriotic marea Japonie",. a avut
o ' întrevéderë cu Fujiyamia, ministrul
Afacerilor Externe. In timpul convor­
birii, trei reprezentanţi ai acestui par­
tid, în frunte cu preşedintele parti­ tăţire a vieţii poporului ci, dim­
dului, l-au atacat pe Fujiyama, l-au potrivă. Pe zi ce trece viaţa oa­
trîn tit. şi au încercat să-l bată. Poli­
ţiştii c a re -a u s o s it. în...grabă pentru nevoi şi griji. Politica econo-
a da ajutor ministrului, l-au salvat din { m jc >$ a lui Li Sîn Mart — slugă
mîinile huliganilor
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Ielefon: 1 8 8 : 189j 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai"
L A K R E M LIN
O nouă întrevedere între P.C. din India
N.S. H ruşciov ş i H. M acmillan D E L H I 2 6 ( A g e r p r e s ) . T A S S
M O S C O V A 26 (A g erp res). problem e prezentând interes co­ a n u n ţă : L a D eliii a luat sfîrşit
— TA SS an u n ţă: In dim inea­
ţa zilei de 26 februarie, în clă­
direa C onsiliului de M iniştri al
U .R .S.S. din K rem lin, a avut loc
o întrevedere între prim ul m i­
nistru al M arii B ritanii, H arold
M ucm iH an, şi preşed intele C on-
siliului de M iniştri al U .R .S.S.,
N. S. H ruşciov.
C a şi întrevederile anterioa­
re, aceasta a avut un caracter
prietenesc şi cordial. In cursul
convorbirii oare a av u t loc în ­
tre M acm illan şi H ruşciov au
tost ex am in ate în co n tin u are
PlâcmtlUm a plecai la Kiev
M O SC O V A 26 (A gerpres). —
TA SS transm ite: La 26 februa­
rie, ora H (ora M oscovei), H a ­
rold M acm illan, prim ul m inis­
tru al M arii B ritanii, a plecat
ou un avion „IL -14“ La K iev.
îm preună cu prim ul m ini­
stru englez, la K iev a plecat
Selw yn Lloyd, m inistrul A fa­
cerilor E xterne al M arii B rita­
nii, şi alte perso an e oficiale.
In această călătorie prim ul
m inistru englez este însoţit de
V asili K uzneţov, prim -locţiitor
al m inistrului A facerilor Exter-
Secretarul general al 0.N.U va vizita
Moscova şi nouă capitale din Asia
N EW Y ORK 26 (A gerpres).
— La 25 februarie, secretaria­
tul g en eral al O .N .U . a dat pu-
Tot atît de semnificative sînt şl co­
mentariile presei reacţionare. Progra­
mul noului guvern este elogiat nu nu­
mai de cercurile conducătoare şi de
organele de presă ale partidului demo-
crat-creştin, ci şi de toţi conducătorii sta trei zile, iar la 28 m artie
şi organele de presă ale celor mai
reacţionare forţe din ţară — liberalii,
cele două partide monarhice şi neo­
fasciştii. Michelini, secretarul general
al partidului neofascist „Mişcarea so­
cială italiană", a elogiat pe faţă gu­
vernul Segni pentru „refuzul său vă­
dit de a colabora cu comuniştii şi cu
Presa progresistă critică vehement
programul guvernului. Ziarul „Unita"
arată că declaraţia lui Segni, în care
acesta a trecut sub tăcere faptul că
social-democraţii au ieşit din guvern
şi că în cadrul partidului aflat la
putere există divergenţe, a confirmat
că „partidul democrat-creştin este sfi-
şiat de o criză gravă“ . .
Ziarul „Avânţi" scrie că programul
lui Segni nu poate fi considerat decît
ca un simptom evident at „con­
tradicţiilor, crizei, în condiţiile
cărora partidul democrat-creştin a dă­
ruit ţării guvernul şi programul său
întocmit după dorinţa patronilor".
Politica proclamată de Segni, arată
ziarul „Paese", „exprimă în modul cel
mai fidel interesele capitaliştilor ita­
Călcînd în picioare voinţa pro­
priului popor, ignorînd lupta me­
reu crescîndă a oamenilor mun­
cii din Coreea de sud, Li Sîn
Man, „preşedintele“ republicii
sud-coreene, a translormat a-
ceastă ţară, odinioară bogată şi
cu importante rezerve nle solu­
lui şi subsolului, într-o colonie
a imperialismului american, în-
tr-un punct strategic de prim
greutăţile maVi prin care trece
Deşi lucrul acesta e ascuns
poporului (dar el e evident pen­
tru oricine), actuala situaţie de­
zastruoasă — economică şi po
de sud — se datoreşte faptului
că această ţară se află de mai
mulţi ani fa cheremul america­
nilor, ei dispunînd aici ca acasă,
dicfînd măsuri , care în nici un
caz tiu au în vedere o îmbună­
menilor muncii sud-coreeni este
tot mai grea, tot mai plină de
| docilă a imperialiştilor străini
DRUMUL SOCIALISMULUI
m m m m tm m m um am m m m m m m m m biobw
m un.
îm preună cu N ichita H ruşciov
la convorbire au p articip at A-
nastas M ikoian, prim -vicepre-
şedinte al C onsiliului de M iniş­
tri al U .R .S.S., A ndrei G rom i-
ko, m inistrul A facerilor E xterne
al U .R .S.S., laoov M alik, am ­
b asad o ru l U .R .S.S . în M area
B ritanie. îm preună cu H arold
M acm illan la co n v o rb ire au
participat Selw yn Lloyd, m i­
nistrul A facerilor E xterne al
M arii B ritanii' şi S ir P atrick
Reifly, am b asad o ru l A ngliei U
M oscova.
ne al U .R .S.S., şi de Iakov M a­
lik, a m b a sa d o ru l U .R .S .S . în
M area B ritanie.
P e aeroportul V nukovo, pa­
voazat cu drapele engleze şi so­
vietice, oaspeţii englezi au fost
conduşi de F rol K ozlov, prim -
vicepreşedinte al C onsiliului de
M iniştri al U .R .S.S., A leksei
K osîghin, vicepreşedinte al C on­
siliului de M iniştri al U .R .S.S.,
A ndrei G rom iko, m inistrul A fa­
cerilor E xterne al U .R .S.S., şi
de N ikolai B obrovnikov, preşe­
dintele C om itetului executiv al
sovietului orăşenesc M oscova.
bl !citaţii u n co m u n ic a t in oare
se anunţă că secretarul general
al O .N .U ., D ag H am m arskjoeld,
va pleca la 28 februarie în P a ­
k ista n , p rim a etap'ă a vizitei
sale oficiale în 10 capitale. La
2 m artie, H am m arskjoeld va
sosi la C ara ci d u p ă care va
vizita în ordine B irm an ia, Tai-
landa, Laos, C am bodgia, M a-
laya, N epal, India, A fganistan.
La 24 m artie, H am m arskjoeld
va sosi la M oscova unde va
se va înapoia la N ew Y ork. S e­
cretarul general al O .N .U . va
fi în so ţit de doi a siste n ţi.
Vizita delegaţiei guvernamentale
a U.R.S.S. în India
D ELH I 26 (A gerpres). TASS
anunţă: Ea 25 februarie, dele­
gaţia g uvernam entală a U niunii
Sovietice a făcut o vizită preşe­
dintelui R epublicii India, dr. Ra-
jendra P rasad.
M em brii delegaţiei g u v ern a­
m entale sovietice au fost însoţiţi
de P. K. Ponom arenko, am ba­
sadorul U .R .S.S . în India.
D elegaţia guvernam entală a
U niunii Sovietice a transm is pre­
şedintelui P rasad salutul cordial
al lui K. E. V oroşilov, p reşed in ­
tele Prezidiului Sovietului S u ­
prem al U .R .S.S., şi N. S. H ru ş­
ciov, preşedintele C onsiliului de
M iniştri al U .R .S.S.
— ?. dus ţara în pragul unui
i evitabil faliment. Urmările
subjugării economiei Coreei de
sud de către trusturile ameri­
cane sînt dintre cele mai dezas­
truoase şi nefaste pentru întrea­
ga republică sud-coreeană.
Acerba concurenţă a america­
nilor, lipsa de capital propriu,
scăderea continuă a puterii de
cumpărare a cetăţenilor sud-co­
reeni ruinează pe întreprinză­
torii indus',iati şi comerciali
indigeni. O cifră e semnificativă
în această direcţie. In luna no-
!e:-"1- U a anului trecut, 75 la
sută din numărul micilor între­
prinderi industriale şi comercia­
le şi-au închis porţile. Lucru!
acesta a avut ca urmare arun­
carea în braţele şomajului a nu­
meroşi muncitori, obligaţi să în­
dure nevoi şi chinuri, nevoiţi să
cerşească o bucată de pîine pen­
tru el şi familiile lor. E de-a
dreptul impresionantă cifra cu
privire la numărul şomerilor din
Coreea de sud, pe care a trans­
mis-o de curînd agenţia Reuter.
Potrivit acestei agenţii, numărul
şomerilor din republica sud-co­
reeană se ridică la aproape 5
milioane. Nu vă miraţi, e chiar
aşa, cinci milioane de şomeri la
o populaţie de 20 milioane locui­
tori. Cu alte cuvinte, din 4 ce­
tăţeni ai Coreei de sud unul e
şomer.
Nici ţăranii sud-coreeni nu
sînt feriţi de urmările nefaste
ale dominaţiei americane. Ei
Nr. 1302
Plenara C.C. al Ecouri la cuvîntarea iui N. S. Hruşciov
la întîlnirea cu alegătorii
R. D. GERMANA zarea program ului de construc­ pune eforturi energice pentru
ţie a co m u n ism u lu i tra sa t de so lu ţio n area problem ei g e rm a ­
plenara C om itetului C entral E xe­ B ER L IN 26 (A gerpres).' — cel de-al X X I-lea C ongres al ne. „U .R .S.S. ocupă o poziţie
cutiv al P artid u lu i C o m unist din TA SS a n u n ţă : D eclaraţiile fă­ Partidului C om unist. ferm ă in p ro b lem a B erlinului,
cute de N. S. H ruşciov, prim - scrie „A nexartitos T ipos“,
I n d i a , c a r e a a v u t lo c î n t r e 3,1 secretar al C.C. al P.C :U :S., R. P. UNGARA
ianuarie şi 25 februarie. „H ruşciov a vrut să dem onstre­
P l e n a r a a a s c u l t a t r a p o r t u l p r e ş e d i n t e l e C o n s ili u lu i d e AAi- B U D A PESTA 26 (A gerpres). ze puterilor occidentale că nici
— TA SS a n u n ţă : Toate ziare­ ele, nici cauza păcii generale
p rezen tat de A djoi G hosli, se­ n iştri al U .R .S.S ., în leg ătu ră le d in B u d a p e sta au p u b licat o n u a u n i m i c d e c î ş t i g a t dc* p e
expunere am ănunţită a cuvîntă- urm a unei conferinţe a m iniş­
cretar general al C onsiliului N a­ cu problem a g erm an ă şi proble­ rii ro stite de N . S. H ru şc io v la trilor A facerilor E xterne şi. :ă
intîlnirea cu alegătorii din cir­ sinceritatea şi cinstea consti-
ţional al P artid u lu i C om unist m a B erlinului, in cadrul cuvîn- cum scripţia electorală K alinin a 1tuie cea m ai b u n ă politică şi
oraşului M oscova. cea m ai justă diplom aţie“.
din In d ia cu p rivire la lu crările tării ro stite la în tîln irea cu ale­
Z iarele „M ag y ar N em zet“ şi R. A. U.
C ongresului al X X I-lca al gătorii din circum scripţia elec­ „N ep szav a“ subliniază decla-
C A IR O 26 (A gerpres). —
P.G .U .S. precum şi darea sa de torală K alinin din M oscova au raţia lui N. S. H ru şcio v că la T A S S an u n ţă': C o m en tin d cu-
slăbirea încordării internaţio­ vintarea rostită de N. S. H ru ş­
seam ă asu p ra vizitei în R ep u ­ atras atenţia deosebită a opi­ nale ar contribui o întâlnire a ciov la intîlnirea cu a le g ă to ­
şefilor guvernelor şi nu o con­ rii din circum scripţia electo ra­
blica P o p u lară C hineză. P le n a ­ niei publice şi a presei din ferinţă a m iniştrilor A facerilor lă K alin in a o raşu lu i M o sco ­
Externe, intr-un scurt com en­ va, ziarul „Al M assa“ scrie in­
ra a d iscutat problem a sin d ica­ R.D . G erm an ă. Z iarele dem o- tar, ziarul „A tagyar N em zet“ tr-un articol redacţional că cu-
telor indiene, problem a alim en­ crate din B erlin salută aceste vintarea lui N. S. H ruşciov şi
califică acest punct de vedere cu v în tarea ro stită la 21 fe b ru a ­
tară, precifm şi problem a refor­ declaraţii. O pinia publică din al şefului guvernului sovietic rie la C airo de preşedintele
asupra actualei situaţii in tern a­ R.A :U ., N asser, se co m p letează
m ei a g ra re în In d ia şi re z u lta ­ R .D . G e rm a n ă le califică drept ţio n a le d re p t u n e v e n im e n t de. reciproc în pro b lem a relaţiilor
o extrem ă im portanţă. dintre U niunea Sovietică şi Re-
tele lucrărilor C ongresului p ar­ o no u ă m ărtu rie a năzuinţei oublica A rabă U nită.
Z iaru l „ N e p s z a b a d s a g “ ' '•ele­
tidului C ongresul N aţional In ­ guvernului sovietic de a ajuta vă In titlu cuvintele lui N. S. In aceste cuvîntări, arată zia­
H ruşciov c ă -g u v e rn u l sovietic rul, sint d em ascate încercările
dian, ca re a av u t loc la în c e­ la rezo lv area p ro b lem elo r in ter­ este g ata să. încheie .cu M area cercurilor im perialiste de a sub­
B ritanie un tratat de ,prietenie m ina relaţiile de prietenie care
p u tu l lu n ii ia n u a rie a. c. la n a ţio n a le v ita le şi in p rim u l rinei şi neagresiune. se dezvoltă şi se întăresc intre
U .R .S.S . şi R .A .U ., N. S. H ru ş ­
N agpur. a problem ei g erm an e şi a pro­ GRECIA ciov şi N asser au subliniat ca
relaţiile dintre cele două ţări.
-O - blem ei B erlinului, de a acorda •V \ -i, i,; \ r ' > cu toată deosebirea dintre sis­
R epublicii D em ocrate G erm ane tem ele lor sociale, sînt in p re ­
A TEN A 26 (A gerpres). — zent m ai slrinse ca oricind şi că
Guvernul îaiiandei şi forţelor progresiste ale po­ TA SS anunţă : • Ziarele atem e- „cele două ţări se înţeleg bine
p o ru lu i g e rm a n un a ju to r la ne din 25 februarie au publicat una pe alta şi consideră că con­
cepţiile ideologice nu trebuie să
continuă să se situeze r e z o l v a r e a . p r o b l e m e l o r ¦ d e i n u la loc de fru n te ex p u n erea cu- fie o p ie d ic ă î.n c a le a e f o r t u r i­
vinlării rostite de N. S. H ru ş­ lor lor com une îndreptate spre
portanţă vitală pentru naţiu­ ciov la întîlnirea cu aleg ăto rii întărirea păcii g en erale“.
circum scripţiei electorale K ali­
pe o poziţie ostilă n e a . g e r m a n ă . nin din oraşul M oscova. Ziarul scrie că străduindu-se
să subm ineze relaţiile de prie­
fată de Cambodgia Ziarul „N eues D eutschland" P re s a d e m o c ra tă re le v ă In tenie între U niunea Sovietica
subliniază că N .' S. H ru şcio v a unanim itate că cuvîntarea ros­
tită de N. S. H ruşciov pune şi R .A .U ., im perialiştii au că u ­
P N O M P E N H 26 A gerpres. dat un răsp u n s politicii de ter­
in centrul atenţiei opiniei pu­ tat să izoleze R .A .U . „C uvîntă-
L u în d cu v în tu l la 24 feb ru arie g iv e rsă ri d u se de O ccid en t. N . S. blice m ondiale problem a co n ­
v o cării co n ferin ţei la nivel înalt ri-le lui H ru şc io v şi N a s s e r au
in faţa absolvenţilor şcolii de H ruşciov, preşedintele C o n siliu ­ in scopul rezolvării unui cerc
in stru ire a -c a d re lo r a d m in istra ­ lui de M in iştri al U .R .S .S ., larg de problem e internaţiona­ d e ju c a t aceste' p la n u ri şi 'au d e ­
le, in prim u l rind a problem ei
tive, p rin ţu l S ian u k , prim ul m i: scrie ziaru l, a p ro p u s din nou B erlinului şi a problem ei g e r­ m onstrat că prietenia arabo-so­
m ane. Ziarul „A vghi“, spriji­
nistru al G am bodgiei, s-a oprii convocarea unei conferinţe a vietică este indestructibilă“.
şefilor de guverne. U na din pro- nind ideea convocării unei co n ­
ca isouu pp ir aci înni Lc eUrLc aă ir iul uo jr ui mu pp ce ir ima lui şntii r- i• 1 ferinţe a şefilor de guverne,
scrie că U niunea Sovietică de-
lor de a d eterm in a C am b o d g ia b lem ele ca re ar p utea ti dis
să ren u n ţe la politica de neu cu tate in cadrul acestei intîlniri
tra litate. G îteva ţări, a sp u s el, este p ro b le m a p reg ătirii T ra ta
înfuriate de poziţia C am bod- tului de pace cu G erm ania. T ot
giei, au u n it sub eg id a lor pe o d ată N. S. H ru şc io v averii
ze-ază din n ou puterile occiden
tale în leg ătu ră cu acţiunile a
toţi trăd ăto rii şi i-au aruncat îm ­
potriva ţării noastre. gresive îndreptate îm potriva
S ianuk a lăsat să se înţelea­ R epublicii D em ocrate G erm ane
g ă că. deşi a restabilit relaţiile U niunea S ovietică ar privi vio
larea frontierelor R.D . G erm a
diplom atice cu C am bodgia. g u ­ ne drept o încălcare a suvera
vernul T ailandei continuă să se uitaţii sale, drept un începui
situeze pe o poziţie ostilă. T re­ de război.
buie să ne aşteptăm , a avertizai
Ziarul „N eue Z eit“ relevă de­
el, că în cu rîn d ea p o ate s ta to r­ claraţia lui N . S. H ru şc io v că
nici din nou o atm osferă de ne U n iu n ea S ovietică va contribui
linişte în p ro v in c ia S ien R ead, la c o n stru ire a so cia lism u lu i in
u n d e au acţio n at b andele venite R.D . G erm an ă .
din T ailanda. R. P. POLONA Creste lupta anticolonialistă
V A R ŞO V IA 26 (A gerpres). în Rodeziă şi
— T A SS an u n ţă: C ercuri largi
ale opiniei publice polone au S A L IS B U R Y ' (R odezia) 26 de poliţişti înarm aţi pentru a
Preşedintele P rasad a tran s­ întîm pinat cu un viu interes cu- ( A g e r p r e s ) . — P o t r i v i t a g e n ­ .¦ n ă s t r a „ o r d i n e a " .
m is lui K . E. V oroşilov şi N . S. ţiilor de p resă o ccid en tale, la La rîn d u l său , a g e n ţia U n i­
H ruşciov sincere m ulţum iri pen­ vintarea rostită de N : S. H ru ş­ 24 februarie, peste 2.000 de ted P ress In te rn atio n a l an u n ţă
tru urările lor prieteneşti. ciov în cad ru l întîlnirii cu ale­
gătorii din circum scripţia elec­ m u n cito ri african i, c a re lu c re a ­ că la 25 fe b ru a rie a u to rită ţile
D elegaţia guvernam entală a torală K alinin a oraşului M os­
U niunii Sovietice a înm înat pre­ cova: ză in co n d iţii g rele la c o n stru i­ g u v e rn a m e n ta le locale, ca re in-
şedintelui R epublicii India, P ra ­ rea b a ra ju lu i de la K arih a D am , d ep lin esc o rd in ele im p e ria lişti­
sad, un m esaj personal din p ar­ T oate ziarele centrale din pe flu v iu l Z am bezi, au d ec la­ lor en g lezi, au trim is la K ari-
P olonia publică în prim ele p a ­ rat grevă, perind satisfacerea ba D am forţe arm ate pentru a
gini extrase am ple din cuvîn­ rev en d icărilo r cu privire la s a ­ „aju ta poliţiştilor la m e n ţin e ­
tarea lui N. S. H ru şcio v sub u r­ larii. rea o rd în ei“.
m ătoarele titluri m ari: „U .R .S.S.
tea preşedintelui Prezidiului S o­ pro p u n e o întîlnire între şefii C auza directă a grevei este C om entind situaţia „explo­
vietului S uprem al U .R .S.S.. guvernelor“, „N u vom perm ite catastrofa tragică care a avut ziv ă“ din N yasaland, care îm ­
K. E. V oroşilov. să fie in călcat dreptul. R. D. loc la ac eastă co n stru c ţie cu
citeva zile in u rm ă şi care a preună cu R odezia form ează
D ELH I 26 (A gerpres). TA SS G erm an e“, „R eunificarea este o av u t ca u rm a re m o a rte a a 17 „F ederaţia R odeziei şi N yasalan-
a n u n ţă : In seara zilei de 25 fe­ problem ă a germ anilor inşişi“, m uncitori. dului“, agenţiile occidentale de
bruarie, delegaţia sovietică ă a- „P ro p u n erea cu privire la în ­ presă fac o legătură directă
sistat la un concert o rg an izat de cheierea unui pact de n eag re­ A genţia R euter relatează că între greva m uncitorilor afri­
Societatea de radiodifuziune a siune cu M area B ritanie“. Z ia­ can i de la K arih a D a m şi lupta
Indiei în cinstea delegaţiei. rele subliniază că cea m ai im ­ autorităţile colonialiste britani­ populaţiei africane din N yasa*
portantă sarcină a poporului land pentru eliberarea de sub
Ea co n c ert’au asistat de a- ce au trim is la cererea co n d u ce­
sem en ea m em b ri ai g u v ern u lu i. sovietic este în p rezen t reali- rii com paniei, noi d etaşam en te jugul co lo n ialism u lu i b ritanic.
Li Sîn Man — o slugă docilă sură arbitrară. Ef a hotărît să
„strămute“ o parte din populaţia
Statelor finite sud-coreeană (şomerii, ţăranii
înfometaţi — victime ale politi­
cii lisînmaniste proamericane) în
ţărife Americii Centrale şi de
XXXX>üSJCXAXXXXXXXXXXXX^XX>. ^ '&.\'OOOOOOOGOQO<XXX>QOOOOQOOO Sud, cu alte cuvinte să-i vîndă
ca robi. O măsură similară a
fost luată, de altfef, şi ceva mai
in urmă. Guvernul lisînmanist
a vîndut Statelor Unite, cu con­
tract în regulă, ca pe vremea
sclavagismului, mii de copii or­
trebuie să Iacă faţă, în primul rităţile lisînmaniste au avut ca ţii guvernului trimişi să rechizi­ fani. După ce au pozat că „pă­
rînd, unor variate şi multiple urmare firească sărăcirea conti­ ţioneze cerealele. La Seul s-au rinţi adoptivi“, americanii au
feluri de impozite, nu mai pu­ nuă a ţării. Foametea a început aruncat manifeste care cereau
ţin dc 52 la număr, care apasă să devină o boală cronică a Co­ retragerea imediată a trupelor dus pe copii pe fermele întinse
grău asupra lor, avînd drept reei de sud. Socotită odată grî- americane din Coreea de sud şi ale lor, punîndu-i forţat ia cele
consecinţă o scădere continuă a narul Coreei, această parte a alungarea de la putere a guver­ mai grele munci agricole. In a-
nivelului de trai. Legile fiscale ţării duce în prezent o lipsă a- nului marionetei Li Sîn Man. semenea condiţii inumane, nu e
lisînmaniste prevăd impozite, cută de alimente. Potrivit cifre­ deloc de mirare că mulţi din ei
printre altele, pentru armată, lor oficiale, micşorate desigur, In loc să adopte măsuri rea­ au murit sau s-au îmbolnăvit
pentru apă etc. Rechiziţiile for­ în întreaga Coree de sud sînt liste, de îmbunătăţire a vieţii po­ grav.
ţate de cereale, creşterea într-un peste 71 0.000 de gospodării lip­ porului, Li Sîn Man, slugă cre­
ritm rapid a impozitelor au avut site de alimente. Mii de şomeri dincioasă a imperialiştilor ame­ Aceasta e politica slugii do­
urmări nefaste asupra produc­ şi invalizi în căutare de lucru ricani, pentru a stăvili valul cile a americanilor, Li Sin Man.
ţiei agricole a Coreei de sud, pot fi văzuţi zi de zi cutreierînd popular ce se ridica, a recurs la El refuză cu încăpăţînare pro­
ţăranii rezumîndu-se să produ­ străzile oraşului Seul, capitala legislaţia fascistă. Astfel, de cu- punerile realiste şi repetate ale
că doar pentru consumul pro­ Coreei de sud, mii de copii îm­ rînd a fost adoptată o nouă lege guvernului R.P.D. Coreene cu
priu a! familiilor ior. Acolo unde brăcaţi în zdrenţe cerşesc o bu­ aşa-zisă a „securităţii statului“ privire la unificarea ţării, cu
mai înainte se produceau două cată de pîine pentru a-şi asigura care, de fapt, suprimă ultimele privire la crearea unei vieţi feri­
recolte pe an, în prezent se re­ o existenţă, şi aceea mizeră. libertăţi cetăţeneşti, '’’ribunalele cite pentru poporul coreean din
coltează doar o singură dată. trimit în prezent în închisori, Coreea de sud.
Suprafaţa cultivată a scăzut în In faţa acestei situaţii grele fără prea multe discuţii, pe orice
ultimii ani cu peste 300.000 hec­ şi insuportabile, oamenii muncii cetăţean bănuit doar de „activi­ Cu toate acestea oamenii
tare. Pe lingă aceasta, trebuie din Coreea de sud s-au ridicat tate subversivă“. Iar această muncii din Coreea de sud îşi
să sen. .alăm faptul că peste la luptă, pentru îmbunătăţirea „activitate subversivă“ este lupta continuă eforturile pentru atin­
100.000 hectare teren au fost condiţiilor ior de muncă şi via­ poporului sud-coreean pentru o gerea scopurilor lor nobile —
răpite ţăranilor sud-coreeni de ţă. Numai în cursul1 anului tre­ viaţă mai bună, pentru o ade­
către autorităţile militare ame­ cut au avut Ioc în republica sud- vărată independenţă naţională, alungarea din ţară a americani­
ricane pentru conştruirea de coreeană 32 de greve muncito­ pentru lichidarea nedreptăţilor lor şi a slugilor lor — şi e ne­
aerodromuri şi cîmpuri de in­ reşti, care au stîrnit îngrijorare ce există. îndoios faptul că această cauză
strucţie militară. în sinul guvernului lui Li Sîn a populaţiei sud-coreene, a în­
Man. In numeroase regiuni ale Pentru a veni, chipurile, în ă- tregului popor coreean în cele
Toate măsurile în problemele ţării au avut Ioc importante cioc­ !utorul populaţiei nevoiaşe din din urmă va triumfa.
economice luate de către auto­ niri între ţărani şi reprezentan­ Coreea de sud, Li Sîn Man a
recurs nu demult Ia o altă mă­