Page 93 - 1959-02
P. 93
PROLETARI DJN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
Anul XI Nr. 1303 Sîmbătă 28 februarie 1959 4 pagini 20 bani
Spre noi snccese Ne scriu
corespondenţii
întrecerea s o c i a l i s t ă Activitate
culturală
La fabrica de încălţăm inte „A rde C ucerind aprecieri
leana" din A lba lu lia, m uncitorii, in fa v o ra b ile la ' expoziA
Cil în a in t e d e v r e m e gin erii, tehnicienii şi funcţionarii de Buna organizare a muncii în abataj (iile şi tlrgu rile inter
cheia succeselor noastre
planai Senar a ici, p e U n g ă ¦s u c c e se le fru m o a s e pe
îndeplinit
care te rea lizea ză în produ cţie, se naţionale strungurile
Joi, 26 februarie, schimbul de lami-
natori condus de inginerul Eugen Pă- C înd minerii sectorului IV au che filele calendarului din acest an. La preocupă de îm bunătăţirea m uncii cul rom îneşti au ' fost cla
curaru, schimb care deserveşte agrega mat la întrecere toate brigăzile 19 februarie, brigada din abatajul 1
tele vechiului laminor din Combinatul miniere de la exploatarea Aninoasa, al sectorului I a raportat cu mîndrie turale. D e curînd, brigada artistică sificate ca fiin d m aşini m oderne,
siderurgic Hunedoara, a laminat ulti şefii de schimb din abatajul 1 al că angajamentul pentru primul tri
mele lingouri de oţel din planul pe sectorului I, Ioan Breda, Kelle Emerik mestru al anului a fost îndeplinit în a fabricii a dat un frum os spectacol robuste, d e m are produ ctivitate.
luna februarie. Prin rezultate deose şi losif Cioica, s-au sfătuit cu orta că de pe acum. Din acest abataj au
bite, în fruntea întrecerii s-a situat cii lor şi au răspuns cu angajam en pornit la 19 februarie primele tone de în com una lg h iu , raionu l A lba, ş i la împreună cu brigada mea — rul procedeu = fiecare schimb D ovada sîn t com enzile pe care
schimbul condus de comunistul losif tul ca în primul trimestru al acestui cărbune peste cele 800 pe care le-au alcătuită din 27 de oameni — taie, încarcă, armează şi face şi
Trifu, care şi-a depăşit planul cu mai an să trim ită patriei 800 tone de căr extras în afara planului în perioada sta ţia de radioficare d in oraşul Alba lucrez în stratul 5, abataje în asigurarea, în aşa fel ca schim uzinele producătoare „lo sif Ran-
bine de 13 procente. bune peste sarcinile de plan. ce a trecut din acest an. figuri din sectorul I al minei bul următor să intre direct Ia
lu lia . Petrila. Rezultatele pe care le-am tăiere. In felul acesta, din locul gheţ" din A rad le execută pentru
O zi mai tîrziu, ieri adică, un alt Cei trei şefi de schimb ca şi orta Acest rezultat, precum şi munca obţinut pînă acum sînt bune. In nostru de muncă cărbunele curge export.
colectiv a venit să se alăture fruntaşi cii lor sînt cunoscuţi ca unii dintre susţinută ce se desfăşoară vor duce luna ianuarie, de pildă, am de mereu.
lor. Este vorba de colectivul secţiei cei mai harnici mineri de la Aninoa cu siguranţă la realizarea unor suc In prezen t se m unceşte lă pregăti păşit planul cu 9 procente, iar
furnale vechi, care, datorită sporirii sa, care au lăsat de mult in urmă cese şi mai frumoase. în primele două decade ale lunii Noi ştim că pentru ca să dăm
indicilor de utilizare a furnalelor, şi-a rea unui program in vederea celui cărbune ieftin, trebuie ca el să De curînd aici a început să se
realizat planul lunar de producţie îna februarie am depăşit sarcinile fie curat. De aceea la o recentă
inte de termen. de-al V -lea concurs al form aţiilor ar fabrice un tip de stru n g, denum it
de plan cu aproape 14 la sută. consfătuire de producţie, briga
\ IN CINS_TEA_. tistice de am atori. „ S - 6 ‘‘ c a re e s t e d e s t in a t p e n tru în
Iată cum am reuşit noi să da noastră s-a angajat să alea
Ulei ie 8 Harllc O preocupare susţinută in această zestrarea atelierelor m obile ale
S.M .T.-urilor.
PENTRU EDUCAREA direcţie o are iov. N icolae Dăian,
TINERELOR FETE
m em bru de partid, care răspunde de IN C L IŞ E U : M uncitorii L udovic
D e educaţia tinerelor fete din K ism ariay şi S ipoş Peiru efectu
şcolile oraşului D eva se ocupă m un ca cu ltu ra lă In c o m itetu l d e în- ează fin isaju l la un lot d e stru n
nu n u m ai cadrele didactice ci gu ri pentru atelierele m obile.
şi C om itetul orăşenesc al fe treprirulere.
m eilor. A stfel, in cinstea zilei
de 8 M artie, din iniţiativa a- Cei de la „16“ au pornit bine IONEL MARCULEŢ
cestui com itet au fost o rg an iza
te m ai m ulte convorbiri cu ele corespondent obţinem aceste rezultate. gă cît mai mult steril. Treaba
vele de la Ş coala p ed ag o g ică şi
Şcoala m edie „D ecebal“. C on 0 acă în urmă cu o lună, condu dusă de David Ioan, azi ea afirmă Un nou magazin al La sectorul I avem o vechime asta o fac vagonetarii, şi o fac Un nou cerc
vorbirile au fost axate pe tem a cerea celui mai mare sector al cu toată convingerea că brigada de finerefului cam de aproape doi ani. De n- aşa cum trebuie. Aceasta o do
„C um să ne com portăm in so minei Aninoasa, nu avea cuvinte de tineret de la abatajul 16 şi-a îmbu
cietate". laudă pentru brigada de tineret con- nătăţit considerabil munca. La înce P entru rezu ltatele frum oase obţinu tunci lucrăm numai la figuri, iar vedeşte şi faptul că în luna ia artistic
putul lunii februarie, brigada a fost te în lupta pentru îndeplinirea sarci efectivul brigăzii s-a schimbat nuarie nu ni s-a rebutat nici o
Participantele au ascultat cu reorganizată, controlul tehnic a fost nilor de plan şi pentru buna deser
un viu interes expunerile to v a întărit. Cei trei şefi de schimb — ca vire a populaţiei, organ izaţia de . bază foarte puţin. Acest fapt este tonă de cărbune pentru şist vi Z ilele tre c u te , c o m ite tu l ide
răşelor dr. N iculina W eber şi re de curînd şi-au luat calificarea de
Lucia M unteanu. mineri — dovedesc multă voinţă, pri U .T.M . de ta O .C .L . A lim en tara D eva, foarte important, pentru că în zibil. fem ei din com una Z latna a o r
cepere şi îndemînare. Eforturile de ganizat. un cerc artistic in com
1 COMITETE puse în această lună au făcut să îndrum ată de organ izaţia de partid, tot acest timp în Mai trebuie a- ponenţa căruia au .intrat fem ei
DE BLOCURI schimbe mult atit aspectul locului de a holărîi să declare m agazinul a li gospodine şi intelectuale din lo
muncă cît şi rezultatele muncii. Se m en tar nr. 4 din D eva „M agazin al tre oamenii din rătat că brigada calitate. A cest cerc este condus
ţr observă îndeosebi o creştere remarca tin e r e tu lu i" . de învăţătoarele E leonora Păcu-
¦e bilă a randamentelor. In perioada ce brigada mea Ne vorbesc fruntaşii noastră lucrează raru şi V iorica Pop.
a trecut din această lună, brigada In şedin ţa / fe stiv ă ce a a vu t toc
In cinstea zilei de 8 M artie de tineret condusă de David Ioan, a s-au cimentat pu- despre metodele lor după iniţiativa In cinstea zilei de 8 M artie,
C om itetul de fem ei al oraşului înscris o creştere a randamentului cu cu acest prilej, colectivu l m agazinului, brigăzii mineru cercul artistic din Z latna, nou
D eva in colaborare cu între 0,660 tone pe post. Acest rezultat fa form at din tineri şi tinere, a prim it ternice relaţii de înfiinţat, a început pregătirea
prinderea de gospodărie orăşe ce ca brigada lor să se numere prin cu m u ltă bucurie acea stă hotărire. piesei „O noapte albă“ de V a
nească a organizat un num ăr tre brigăzile care aplică cu succes Ca responsabilă a fo st aleasă tovară prietenie. Aşa lui Tucaciuc. In ieriu Luca.
de 16 com itete de blocuri. M e valoroasa iniţiativă a minerilor din şa Irm a Bolo. C olectivul m agazinului
nirea acestor com itete este să brigada Iul Mihai Fucaciuc. s-a angajat să-şi depăşească planul se face că fiecare munceşte cu acest sens noi ne luăm lunar îş i a n a lizea ză
se îngrijească de m enţinerea de desfacere cu 3 la su lă şi a che
liniştei şi a curăţeniei în b locu LUCIA LICIU mat- la în trecere co lectivu l m a g a zin u toată capacitatea sa, fiecare se angajamente concrete. Aşa, de a ctivita tea d ep u să
rile naţionalizate. C om itetele corespondentă lui nr. 2.
au fost organizate în clădirile gîndeşte la succesul întregii bri pildă, în iuna ianuarie am reu In prezent, comitetele de fe
cu cei m ai m ulţi locatari, ca ROZALIA C1RPACI găzi. Acest succes îl datorăm în şit să obţinem 0,560 tone pe mei din satele raionului Alba
cele de pe străzile dr. P etru corespondentă primul rînd organizaţiei de par post, cu mult peste angajamen (in adunări generale pentru
G ro z a , 23 A u g u st, L'enin şi tid, care ne-a ajutat mult în a- dări de seamă asupra activi-
A vram Iancu. In com itetele a- tăjii depuse pe perioada de la
m intite au fost alese cele m ai ceastă direcţie. tul luat. Conferinţa naţională a femei
harnice gospodine ca A urelia lor din R.P.R., care a avut loc
E ne, R ozalia Laicii, T erezia -•« ; Brigada este împărţită pe trei Eu, personal, lucrez în tură anul trecut, pînă în prezent.
M ihuţ şi altele, care pînă acum schimburi. Dar nici un om din- şi nu sînt de acord cu principiul
au dat dovadă de m ultă grijă Fruntaşi! preparaţiei din Petrila tr-un schimb nu părăseşte locul ca şefii de brigăzi să meargă Cele 28 adunări ce s-au ţinut
faţă de im obilele u n d e locuiesc. de muncă pînă nu vine schimbul numai în schimbul întîi. Şeful pînă acum in faţa unui număr
Pe şantierul la C olectivul preparaţiei din P e S uccese deosebite în m uncă următor, pînă cînd cele două de brigadă trebuie să conducă, de peste 1.500 femei, au scos
trila s-a an g ren at cu entuziasm 'au obţinut şi m uncitorii fabri schimburi nu se sfătuiesc între să îndrume, trebuie să fie acolo în evidenţă faptul că noua or
Ü minorului de 650 în efortul g en e ra l p en tru d u ce cii de sem icocs. A şa, sp re ex em ele. In afară de aceasta, oame unde este mai greu şi deci unde ganizare a mişcării de femei a
mm,, de la G. S. rea la bun sfirşit a sarcinilor plu, în prim ele d o u ă decade ale nii noştri nu merg niciodată la este mai multă nevoie de el. Eu, determinat o înviorare a mun
_ Hunedoara, lu lunii februarie au fost produse locul de muncă cu „mina goală". de exemplu, merg mai mult cu cii femeilor, succesele obţinute
tra sa te de p len ara C.C. al peste plan 80 tone sem icocs. In Ei folosesc şi acest drum pentru schimbul condus de Marin Brea- fiind tot mai mari.
crează şi brigada P.M .R . din noiem brie 1958 şi m od deosebit s-au evidenţiat a se aproviziona cu materiale şi zu. El e un ortac de nădejde
m aiştrii D u m itru Ţ îrlea, Iiie in special cu lemn. însă îi tînăr şi are nevoie de mai In dările de seamă ce s-au
de instalatori condusă de de C onferinţa regională de par M olnar, iar dintre m uncitori, mult ajutor. prezentat la Teiuş, Vinţu de
Aurel Mol, brigadă care îşi tid. In activitatea p rep araţiei, zi L udovic N ovac, O ctavian V ij- Unii meseriaşi afirmă că o Jos, Zlatna, Bărăbanj. şi in
depăşeşte în fiecare lună nor dea, precum şi echipa de între mare parte din succes o datorea Muncind astfel noi ne dăm alte localităţi, s-a arătat că nu
ma cu 10—14 la sută. de zi se obţin succese frum oase ţinere co n d u să de tov. T udor ză uneltelor. Noi îl sîntem cre toată străduinţa pentru a da pa mărul de femei care au răs
in m u n că. A stfel, în lunile, ia C olda. dincioşi acestui principiu. Dacă triei cît mai mult cărbune şi de puns la chemarea comitetelor
IN CLIŞEU: Tou. Aurel n-ai unelte bune, nu poţi lucra o calitate şi mai bună. săteşti este tot mai mare.
Moţ, dină indicaţii, după nuarie şi februarie, planul de R. BALŞAN bine. Dar ca să ai unelte bune,
schijă, instalatorilor Cons
tantin Safta şi Matei Grof- producţie la sp ăla rea şi p re g ă corespondent trebuie să le păstrezi, trebuie să VICTOR PETER
ner, în legătură cu montarea tirea cărbunelui special a fost
unor instalajii. realizat în proporţie de cca. 105 ' $, * le îngrijeşti ca pe ochii din cap. şef de brigadă Ia sectorul I,
la su tă.
Pentru ca fiecare schimb să mina Petrila
D e la jg heabul de sp ăla re
lucreze bine, să dea cărbune cît
s-au evidenţiat m uncitorii losif
K ieble, Ioan B ot, precum şi e- mai mult, noi aplicăm următo
chipele de întreţinere conduse Din contribuia voluntară
de tovarăşii Ioan H og, V aier
M atei şi A nghel N icula. | i | | | P Ü ‘" v i In satele şi comunele raionului Orăş- chibzuit cu sim ţ gospodăresc asupra
tie s-au finut pînă în prezent un nu lucrărilor pe care le vor face prin con
măr de 24 adunări populare pentru tribuţia voluntară, propunind cele mai
votarea contribuţiei voluntare pe acest
an. In cadrul adunărilor, oamenii au importante lucrări.
Au votat conlribufia pentru doi ani
wnnsTPE vom wTnPEi Mai în fiecare an cele 25 familii din voluntare pentru doi ani. Tolodată ei
satul Strungar au fost printre primele au propus ca aceşti bani să fie folo
Creşte numărul utemiştilor pe raion care au votat şi hotărit ce să siţi pentru terminarea şcolii elemen
facă cu banii din contribuţia volunta tar«' din sat. întreaga adunare a fost
SEBEŞ — In raionul Sebeş Printre organizaţiile din ra Mecanicul de ră. De aceea nici acum ele nu au ră de acord cu această propunere şi s-a
numărul tinerilor care intră în ion care au primit cei mai mulţi locomotivă Ioan mas mai prejos. Astfel, in adunarea angajat să muncească în mod volun
organizaţia U.T.M. este tot mai tineri în U.T.M. se numără cele Călămar, de le populară ţinută de curînd cetăţenii din tar atit pentru procurarea tuturor ma
mare. Astfel, numai de !a 1 ia de ia fabrica „Sebeşul" şcoala depoul C.F.J. Strungar au votat sumele contribuţiei terialelor cit şi la lucrările de con
nuarie 1959 şi pînă in prezent medie, organizaţiile de bază din al Atelierelor strucţii.
peste 180 tineri şi tinere din ra gospodăriile agricole colective
ion au fost primiţi în organizaţia din Boz, Vingard, Spring ş.a. Centrale Gura- Toate sáfele contribuie la terminarea şcolii
U.T.M. Barza, a reali
IULIAN ÎONAŞ zat in luna Cetăţenii din toate satele aparţină decît atit cetăţenii comunei, s-au an
ianuarie a. c., toare comunei Homorod s-au convins gajat că vor sprijini acţiunea de con
Materiale culturale economii de că rezultatele oricărei acţiuni sînt mult struire a şcolii şi prin muncă volun
în valoare de 10.000 lei mai bune atunci cind între ei există o tară, atit cu braţele cît şi cu atela
combustibil in colaborare strînsă. De aceea cu ocazia jele. Deocamdată cei 8.700 lei votaţi în
PETROŞANI — Comitetul sin dicatului preparaţiei din Petrila valoare de adunărilor populare, unde s-a votat satele Suşeni şi Homorod vor Ii fo
dical al preparaţiei Petrila folo a fost înzestrată cu materiale 1.669,90 lei contribuţia voluntară pe acest an, au losiţi pentru procurarea materialelor,
seşte judicios fondul destinat culturale, precum şi cu diferite IN CLIŞEU: hotărit ca toate sumele votate să fie urmînd ca sumele votate în celelalte
pentru buna desfăşurare a mun instrumente muzicale în valoare Tovarăşul Călă destinate pentru construirea unei şcoli sate să fie destinate lucrărilor de con
cii culturale. de 10.000 lei. mar verificin- de 7 ani .în satul Homorod. Mai mult strucţie.
du-şi maşina.
Recent, echipa artistică a sin B. RADU
Grija faţă de sănătatea oamenilor muncii 2.000 lei strînşi în adunarea popular ă
CALAN — Pentru îngrijirea cu 55 paturi şi o policlinică, iar Pentru acest an locuitorii comunei Fiind convinşi că aceste lucrări sînt
sănătăţii oamenilor muncii, în în incinta întreprinderii sînt O răştioara au votat o contribuţie vo urgente şi că odată terminate aceslea
ultimul timp au luat fiinţă , noi posturi de prim-ajutor deservite luntară. de peste 16.000 Iei. In c a vor avea un mare rol în culturaliza
unităţi sanitare, înzestrate cu a- de felceri. Personalul medical de drul adunărilor populare ei au hotă rea maselor, mai mulţi cetăţeni au a-
parate şi instrumente moderne aici manifestă o grijă deosebită chitat chiar în adunările populare a-
deservite de personal medica! pentru reducerea la maximum a rit să folosească aceşti hani pentru proape 2 .0 0 0 lei din contribuţia volun
calificat. construirea unui cămin cultural în sa tară votată. Exemplul acestora este ur
zilelor de incapacitate temporară tul Ludeşti şi pentru am enajarea a m at acum şi de restul cetăţenilor care
In cadrul uzinei „Victoria" — încă două săli de clasă la Şcoala ele- caută să-şi achite cît mai curînd par
Călan funcţionează un staţionar de m u n c ă . J mentară din Orăştioara. tea I jr de contribuţie bănească.
IURIE MALÂI