Page 94 - 1959-02
P. 94
Pag* 2 w-vnwawii DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1303
DE PE g3S3 HATEGANE
W V lW W W /V ^fW W vlV W ^ 1
MELEAGURI
D e ce a bătut pasul pe loc Pentru fondul centralizat
al statului
gospodăria colectivă din Demsuş
îndrum ate de către organele fondului centralizat al statului,
Aşa a fost... văzut-o la rîndul lor, atit înto- reieşit atunci că Iosif Todoni de partid şi de stat, unităţile a- contractînd cu cooperativele im MPtLf V*
vărăşiţii cit şi ţăranii indivi care a stat ani la rînd ca pre portante cantităţi de cereale. Ţ ă
Constituită in anul 1952, duali din sat. Gheaţa s-a spart: şedinte al gospodăriei, nu nu gricole socialiste din raionul H a ran u l m uncitor N istor B ecuş din Grajdul din comuna Fizeşti în construcţie
gospodăria agricolă colectivă iritii Viorel Lăzăroni, apoi Pe mai că n-a luptat pentru dez ţeg au co ntractat cu statul prin P u i de pildă, va v in d e în acest
„1 Mai“ din Demsuş nu s-a tru Danciu şi in cele din urmă voltarea şi întărirea economico- întreprinderea „R ecolta“ im por an statului cantitatea de 600 kg. >ooo<.' i v o o o o o o o o o o o w . 'o o o o o v w ü c w j v .
una după alta familiile lui Au organizatorică a gospodăriei, tan te cantităţi de .cereale din cereale. P rin tre cei care au în
dezvoltat in acelaşi ritm cu ce rel Coţoi, Iosif Lâsconi (Vicu), dar prin faptele sale, prin de recolta anului curent. A stfel, cheiat contracte cu cooperativele Creşte avutul colectiviştilor
lelalte gospodării colective din foan Marc, Mihai Vaslioni, zinteresul pe care l-a manifes p în ă Ia d a ta de 18 fe b ru arie a.c. de consum se nu m ără şi ţăranii
raion. Timp de cîţiva ani la Aron Fâlăitan şi Simion Vas tat, a adus prejudicii gospodă gospodăria agricolă colectivă m uncitori din Sarm izegetusa. De la constituirea lor şi pînă în pre tilor. Buna stare a acestora e dovedită
rînd, in această gospodărie nu lioni şi-au făcut cereri de in riei şi colectiviştilor. Lipsa de zent, gospodăriile colective din raionul de construcţiile pe care membrii .gos
s-a construit nimic, nu s-au trare în colectivă. îndrumare a oamenilor la mun R îu B ărb a t a co n tracta t 10.000 P rintre aceştia am in tim pe Iosif Haţeg au efectuat o serie de construcţii. podăriilor colective le ridică în fiecare
cumpărat animale, nu s-a ocu cile care trebuiau executate, ne kg. grîu-secară şi 3.000 kg. p o A lbulescu cu 300 kg. cereale, Astfel, în G.A.C. Rîu Bărbat a fost an, de casele pe care ei şi le constru
pat nimeni de extinderea su Pentru viitor colectiviştii glijarea propunerilor venite din T raian A rm ionii cu 200 kg., A- construit un siloz, la cea din Ostrov iesc, de mobila, aparatele de radio,
prafeţelor cu cereale, nici a ce şi-au propus ca in primăvara rîndul colectiviştilor, nepăsa rum b. întovărăşirea agricolă vram D ălineşcu cu 300 kg. şi s-a Construit anul trecut un grajd şi maşinile de cusut, bicicletele şi alte
lor cultivate cu legume ori zar aceasta livada să fie extinsă rea faţă de bunul mers al tre „O gorul n ou“ din com una Bo- alţii.. o magazie de mare capacitate pentru asemenea lucruri pe care aceştia şi le
zavaturi şi nu s-a acordat a- prin plantarea a încă 500 de burilor, lipsa spiritului gospo şorod a încheiat cu organele a- cereale. Colectiviştii din Peşteniţa nu cumpără. Numai la Rîu Bărbat, de
tenfia cuvenită nici extinderii pomi fructiferi. Pentru anima dăresc şi încurajarea celor care genţiei raionale „R ecolta“ un In satul Subcetate, com una s-au lăsat nici ei mai prejos: şi-au pildă, un număr de 1 0 colectivişti şi-au
livezilor de pomi fructiferi. De lele pe care le au colectiviştii contract pe baza căruia aceasta S întăm ăria O rlea, un exem plu construit sediu nou, un grajd pentru construit case iar 15 familii şi-au
multe ori, in necunoştinţă de au hotărit¦să construiască in a- va vinde statului în acest an dem n de u rm a t l-a constituit ţă 50 capete de vite, remize, ateliere şi cum părat aparate de radio.
cauză, oamenii din jur se obiş cest an un grajd nou, iar pen 30.000 kg. grîu, 3.000 kg. secară ranul m uncitor Izidor B ălan, diferite magazii.
nuiseră să spună despre colec tru uneltele agricole o remiză. care an de an a încheiat şi a Rezultatele frumoase obţinute an de
tiviştii demswşeni că „nu se şi 17.000 kg. porum b. M em brii predat cu regularitate diferite Creşterea puterii economice a gospo an de către membrii celor .4 gospodării
ştiu gospodări aşa cum tre De vorbă cu colectiviştii întovărăşirii agricole „i M ai“ cantităţi de cereale. A nul acesta dăriilor colective e dovedita, printre agricole colective au făcut ca ţăranii
buie“. Şi un timp, această pă el a contractat 250 kg. cereale. altele, şi de cele două camioane pe muncitori din satele Crăguiş, Ruşi,
rere a fost susţinută chiar şi Ca să aflu explicaţie lucruri din V âlcelele B une au contractat care G.A.C. Rîu-Bărbat şi Peşteniţa Bretea Strei şi Berthelot să ceară a
de către unii activişti de partid şi ei 21.120 k g . g rîu şi 12.027 C ooperativa „ S ă lă şa n a “ din le-au cumpărat. constitui şi ei gospodării colective. In
şi de stat. lor pe care le vedeam mult raionul Haţeg există în prezent 5 sate
tentau la avutul gospodăriei, co kg. porum b-boabe. S ălaşu Superior a încheiat şi ea Consolidarea economică a gospodă complect colectivizate.
Am vizitat această gospodă schimbate faţă de acum 2—3 lective sini doar cîteva din fap 22.375 kg. grîu şi 9.495 kg. o serie de contracte cu m em brii riilor, colective a influenţat în mod po
rie prin anii 1956— 1957. N-am tele care l-au caracterizat pe c o o p e ra to ri p e c a re îi d e se rv e şte . zitiv şi nivelul material al colectiviş- ANA GLIGOR
găsit şi n-am văzut atunci ni ani, am intrat in vorbă cu un Iosif Todoni. atit ca om cit şi porum b au contractat şi m em
mic deosebit la gospodăria din ca preşedinte al 'gospodăriei co brii întovărăşirii agricole „ D ru In baza acestora, cooperatorii
Demsuş. Colectiviştii de aci nu colectivist pe care l-am întîlnit lective. Niciodată colectiviştii P etre B art, Iancu M eliţă, Ştefan
m ul lui L en in “ din S ilv aşu In Itu 1 şi alţii, vor vinde în acest
făceau nici silozuri cum îşi fă în timp ce ducea la centrul de terior. Întovărăşirea agricolă an statu lu i ca n titatea de 1.050
cuseră cei din Rîu Bărbat, nici „G el de-al II-lea C o n g res a! kg. cereale.
grajduri sau remize ca cei din colectare o găleată de lapte —
PeştenUd, nici magazii, cum au o parte din cei 2.000 litri pe nu-i arătaseră ca acum care-i P.M .R .“ din Toteşti a contractat PETRUT FIRAU
construit colectiviştii din Ostrov sint păcatele. Ar fi făcui-o şi ca n titatea de 16.200 kg. grîu şi
care gospodăria i-a contrac in alte ocazii dar se temuseră. 5.500 kg. porum b.
şl nici alte lucruri oare să tat pentru început. Am aflat Iosif Todoni ştia să-i „atingă"
stirnească interes, care să-i a- că-l cheamă Samoilă Andrioni pe cei care nu-i cintau în stru Şi ţăranii cu gospodării indi
iragă .pe individuali. Acest lu v id u ale contrib u ie la fo rm area
cru a făcut ca ani. la rînd în şi că-i secretarul organizaţiei
gospodărie să nu mai intre şi nă. Avea pe sora-sa, Nica Viţo-
alţi ţărani muncitori. de partid in gospodărie. Mi-a
tiescu, strecurată în comisia de
povestit multe lucruri frumoase
revizie. împotriva celor doi nu j
şi interesante despre înviorarea
putea spune nimeni nimic, ei i im
pe care a cunoscut-o în ultimul
timp viaţa gospodăriei, şi oda erau „mari şi tari":
In adunarea din ianuarie, co- |
tectiviştii şi-au spus însă râs- i
picat părerea: „Iosif Todoni şi
...dar s-au schimbat tă cu ea şi viaţa colectivişti Nica Viţonescu nu doresc pros
, lucrurile lor. Dar nici. afară şi. nici. după peritatea gospodăriei. noastre.
' Zilele trecute m-am. abătui ce intrasem intr-unui clin birou Au dovedii-o prin faptele lor.
din nou pe la gospodăria co rile sediului, nu-l puteam face
lectivă din Demsuş şi am. gă să-mi spună ce anume îi acel Ei nu mai au ce căuta în fami Al V-lea cut în anul şcolar 1958-1959 la 105,
sit-o altfel de cum o cunoscu „ceva" care schimbase lucru iar cel al cursanţilor de la 1.600 la
sem în urmă cu 2—3 ani.. rile. l-am pus întrebarea des lia colectivei“. Buruiana a fost concurs artistic 2.428.
chis, fără ocolişuri. S-a uitat o smulsă şi rezultatele s-au vă
Dragostea oamenilor faţă de clipă la mine şi apoi şi-a în P rintre formele de învăţăm înt cu
gospodărie a crescut mult fi dreptat privirile spre flăcările zut în scurt timp. Parcul de u- Spitalul din Pui In raionul Haţeg a luat sfîrşit fază activitate bună se numără cercurile:
ultimul timp şi odată cu ea Şi- jucăuşe ale focului ce dansau nelte agricole al gospodăriei a inlercomunală a celui de-al V-lea „Să ne cunoaştem patria“ din Rîu de
încrederea colectiviştilor în pro in soba unde se mistuiau lem crescut. A crescut mult şi. nu concurs al formaţiilor artistice de a- Mori (propagandistă tovarăşa Gcltrudi
priile lor forţe. Aceasta a trezit nele. Era gata să înceapă cinci mărul animalelor, atit cu cele matori. La această fază au participat Hebel),cel din Sălaşu Superior (pro
în ei şi spiritul de buni gos pe uşă a intrat un grup de trei peste 1.500 artişti amatori grupaţi în pagandistă tovarăşa Sofia Angelă),
podari. Grajdul de animale, colectiviste. Omul le-a privit a- cursurile- serale de la întreprinderea
care ani la rînd stătuse dără tent şi apoi a adăugat: cumpărate cit şi cu cele aduse 14 formaţii Corale, 55 formaţii core „Ceramica" Baru Mare, Uniunea raio
pănat, a fost reparat şi reno nală a cooperativelor H aţeg şi cel de
vat, creindu-se condiţii optime .— Na!... să vă spună ele, că de noile familii înscrise în co 'u/sC U fau? ?3 JLAMJL grafice, 6 brigăzi artistice de agitaţie, la întreprinderea „Vasile Roaita“ Nă-
de iernare a vitelor. Problema aici fiecare ştie care a fost lectivă. A crescut suprafaţa a- 1 0 formaţii instrum entale, precum şi laţi, conduse de propagandiştii inginer
adăpatului pe timp de iarnă e hiba. gricolă. Gospodăria a. încheiat nenum ăraţi solişti vocali şi instrumen Ştefan Mircea, Salvina Manea şi Ma-
şi ea în curs de rezolvare prin contracte pentru importante tişti. ria Moisescu.
săparea unei fintîni in apro Am făcut cunoştinţă cu cete
pierea grajdului — fîntînâ la trei colectiviste: Viorica Coţoi, S-au remarcat prin repertoriile bine Nu acelaşi lucru se poate spurte des
care tocmai se lucrează. Finul Valeria Andrioni şi Valentina pre cercurile „Să ne cunoaştem patria“
n-a mai rămas nici el pe cimp Candler. Am discutat mult cu cantităţi de cereale, de lapte şi In gospodăriile agricole colective alese şi prin interpretarea bună, corut de la Rîu Alb şi Şcoala medie din
aşa cum răminea in alţi ani. aceste celectiviste, cu secreta alte produse. Gospodăria îşi din Demsuş, condus de învăţătorul Haţeg.
Oilor li s-au asigurat condi rul organizaţiei de partid, că are de acum create premisele Anul acesta, ca urmare a dez de 200 tone şi un siloz de cca. Ioan Popa, cel din Livadia, condus de
ţii de iernare in incinta gospo ruia pînă la urmă i s-a dezle dezvoltării de viitor. A crescut voltării economice a gos 100 tone. învăţătorul Constantin Tîrjoianu, şi cel SIDONIA RUSAN
dăriei. Gunoiul nu mai e îm gat limba. Am discutat şi cu hotărîrea oamenilor şi încrede podăriilor colective, în planurile al căminului cultural din Gîrneşti,
prăştiat pe oriunde pentru că alţi colectivişti şi am aflat lu rea în propriile lor forţe. de producţie ale acestora au fost k condus de Dumitru Loghinescu. In fîln ire cu depufafa
în lunile de iarnă colectiviştii cruri pe care nu le cunoscu prevăzute o serie de construcţii
au cărat la cimp şi au făcut sem pînă atunci. Astfel ani Toate acestea dovedesc fără a gospodăria colectivă „1 Intre echipele de dansuri s-au re La Casa raională de cultură
grămezi, peste 60 tone de gu aflat că... tăgadă că la Demsuş s-au şi lucrări care ilustrează creşte Mai" din Demsuş vor fi marcat cele ale căminelor culturale din din Haţeg a avut loc zilele tre
noi. schimbat lucrurile, gospodăriu rea puterii economice a acestora. plantaţi în acest an un număr satele Goroieşti,. Sălaşu Superior, G a cute o mtîlnirc între tovarăşa
Buruiana agricolă colectivă nu mai sea de 500 pomi fructiferi, se va laţi, Rîu de Mori, căluşarii din Valea Maria Stancu, deputată în sfa
In ultimele săptămini. colec a fost smulsă... mănă cu cea de acum 2— ani. Astfel în G.A.C. Rîu Bărbat va construi un atelier de fierărie şi Dîljii> Gîrneşti, Peşteana, Sînpetru şi tul popular orăşenesc şi comi
tiviştii au cumpărat 5 vaci cu Nu mai seamănă nici cu cea se vor face reparaţii capitale la Gînţaga. tetul de cetăţeni al circumscrip
lapte, 5 viţele şi 2 cai. Toate Schimbările 'au fost aduse fi construit în acest an un grajd grajdul de animale. ţiei nr. 9. Cu acest prilej lo
acestea te fac să-ţi dai seama de adunarea colectiviştilor, Pentru faza raională au fost selec cuitorii străzii Florilor au făcut
că in colectiva demsuşenilor care a avut loc spre sfir- k ţionate II formaţii corale, 8 formaţii o serie de propuneri în vederea
ceva s-a schimbat. şitul lui ianuarie. Au luat înfrumuseţării acestei străzi.
parte la adunare : primul de acum cîteva luni. pentru 50 capete, de vite, un pa nul trecut, cu toate condiţi coregrafice, două brigăzi artistice de Astfel, tov. Axente Neidoni a
Colectivişti noi, secretar şi unul din secretarii tul de porumb cu o capacitate ile de secetă ce au existat, agitaţie, 8 formaţii instrumentale şi propus să fie luate măsuri pen
năzuinţe noi comitetului, raional de partid. PETRE FARCASIU peste 25 de solişti vocali şi instrum en tru pietruirea străzii, urmind
Atunci, în adunare, au venit iri cele 4 gospodării colective tişti. ca munca să fie făcută prin
Schimbările ce s-au făcut în oamenii şi au spus tot ce aveau din raion s-au obţinut în m edie: contribuţia voluntară a oame
ultimul timp in cadrul gospo pe inimă. Cel dinţii s-a ridicat nilor. Tovarăşul Ioan Bora de
dăriei colective din Demsuş au secretarul organizaţiei de partid Responsabilul 1.13t» Kg. grîu, 1.622 kg. porumb ARtSTICA SPATARU La secţia drumuri şi poduri a
şi apoi au prins curaj toţi. A şi 12.000 kg, cartofi la hectar, sfatului popular raional, care a
în timp ce ţăranii cu gospodării Contribujia volunfară luat parte la adunare, s-a an
Ţărancă, gajat să sprijine realizarea a-
la spălatul brigăzii fruntaşe individuale au realizat în medie pe 1959 cestei propuneri. De asemenea,
cîte 1.012. îrg. grîu, 800 kg. po în cadrul irUîlnirii dintre depu
rufelor tata circumscripţiei electorale
(Stei) Intre m em brii cooperativei m eş şt alţii, care au învăţa! m eseria rumb şi 9.000 kg. cartofi la In raionul H aţeg, pînă în pre nr. 9 şi alegătorii săi, aceştia
de la priceputul respon sabil al bri hectar. zent în 33 de sate au av u t loc au mai propus să fie luate mă
te şu g ă re şti „ g e te za ţu l“ nu-i ni g ă zii a I-a, se vor g în d i la cel adunări populare pentru votarea suri de repararea reţelei elec
care i-a în vă ţa t m eşteşugul iun- k contribuţiei voluntare. In cadrul trice, deoarece din cauza unor
m eni care să nu-i cunoască pe plăriei, gin du rile acestea nu vor acestor adunări a fost votată defecţiuni, becurile de la ilumi
putea • fi decîl recunoscătoare şi C olectivistul Vasile Cîmpeanu su m a d e peste 150.000 lei. natul public se ard mereu.
Gheorghe M ărgin eam , responsa pline de stim ă fa ţă de m eşter. din G.A.C. Rîu Bărbat a
O brajii lor, în anii uceniciei n-au realizat cu cele 4 braţe de mun P rintre lucrările pe care oa Deputata Maria Stancu s-a
bilul brig ă zii a I-a din cadrul sec p lezn ii sub lovitu ra palm ei şi n-au m enii şi le-au propus spre reali angajat faţă de alegătorii săi
roşii sub povara vreunei înjură că de care dispune în familie, zare — prin contribuţie v o lu n să aducă la cunoştinţa comite
ţiei de tîm plărie. turi. D im potrivă. Au fo si perm a un număr de 900 zile-muncă, tară — se num ără construirea tului executiv al sfatului popu
nent înconjuraţi de o g rijă părin pentru care a primit 3.080 kg. d e poduri în satele L ivadia, R îu lar orăşenesc şi a întreprinderii
In trecu tu l întunecat al vechilor tească. cereale, 3.339 kg. cartofi, 15 kg. B ărbat, G lopotiva şi B retea Ro- I.G.O., toate aceste propuneri,
lină, 45 kg. brînză şi alte pro m înă, construirea de căm ine cul angajîndu-se în acelaşi timp să
regim uri, grea şi plină de neca D espre hărnicia brigăzii a I-a duse, precum şi suma de 5.400 tu rale în S arm izeg etu sa , D em su ş sprijine îndeaproape realizarea
pe care o conduce responsabilul lei. şi V âlcelele B une. celor propuse.
zuri a fost viaţa actualului respon Gheorghe M ărgin eam se pot spu
ne m ulte lucruri frum oase. N e iz r D in su m a de 14.280 lei, v o S. AURELIA
sabil al brigăzii. Inire o palm ă ce m ă rg in im d oar la a am in ti că în taţi în a d u n a re a care a av u t loc
cursul ultim ei luni acesta a reu /"folectiviştul îoan Farcaş, din în com una C lopotiva, s-au în Pagină realizată de subre-
răsuna pe obrajii slăbu ţi de copil şit nu num ai să realizeze planul c a sa t chiar în tim p u l ad u n ării dacţia noastră voluntară din
la executarea m obilei de bucătării ^ aceeaşi gospodărie, a efec 2.500 lei, ia r în R ăch ito v a, ce Haţeg în cadrul întrecerii din
şi o în ju rătu ră ou care patronul tip „P ăltin iş“, dar chiar să îl d e tuat cu cei 3 membri ai familiei tăţenii V aier P etrescu şi Liviu tre subredacţiile voluntare ale
păşească cu peste 80 la sulă. 800 zile-muncă pentru care a A vrăm oni au ach itat pe loc cîte ziarului „Drumul socialismu
îi „m iluia“ destu l de d es pe uce primit: 2.582 kg. cereale, 2.800 100 lei, Sim inic. G rai şi G h eo r lui“.
Z ilele trecute, cînd planificatorul kg. cartofi, 12 kg. !înă, 38 kg. g h e P e triş cîte 80 lei, iar A x en te
nicii săi, aşa a în vă ţa t G heorghe cooperativei a făcut cunoscute ci brînză şi altele. B ib a şi m u lţi alţii cîte 50 lei.
frele de plan ce revin în urm ă
M ă rg in ea m m eseria de lim piar. toarele două luni, respon sabilu l k R estu l ad u n ă rilo r sîn t în cu rs
b rigăzii a I-a şi-a p rivit oam enii de desfăşurare.
U cenicul de odinioară a devenit din brigadă, apoi, zîm bind, a răs /o a n Petrescu, colectivist din
p u n s : „ C rezi du n u ieata că noi nu DOINA TEŞELEANU
însă un harnic şi pricepui tîm - ne vom puiea realiza planul ?“. * G.A.C. Peşteniţa, a efectu
Planificatorul a plecat con vin s că
plar in zilele noastre. S -a în scris a n g a ja m en tu l b rig ă zii I-a va fi at anul trecut 734 zile-muncă (cu
în deplinit. A ceasta o citise în pri trei membri în familie) primind
ca m em bru al cooperativei m eşte v irile resp o n sa b ilu lu i b rig ă zii şi în pentru acestea următoarele:
4.185 kg. cereale, 1.247 kg. car
şu g ă reşti „R eteza tu l“ încă de la cele. ale o rta cilo r săi. tofi, 7.560 kg. furaje, 734 kg.
în fiin ţarea ei — februarie 1952. NICU SBUCHEA
Nu puţini au fost de atunci clien
ţii care, com andind cooperativei
diferite lucrări, au in sistat şi in
sistă ca acestea să fie executate
de Gheorghe M ărgin eam şi de
brigada lui.
Au trecut ani de ciad a ieşit
m eşter, dar harnicul lim piar n-a mere şi alte produse, iar pe dea invăiămînful polIfic
supra şi suma de 7.340 lei. U.T.M .
uiiat condiţiile in care a învăţat
k
m eseria. N-a uitai nici an gajam en
/J ndrioni Samoilă din G.A.C.
tul pe care faţă de sine însuşi şi
l-a luat în nopţile cind lacrim ile Demsuş, cu numai două Faţă de anul trecut, numărul cercu
iiu-1 lă s a u s ă d o a r m ă . D e a c e e a , a braţe de muncă în familie, a rilor de învăţăm înt politic U.T.M. în
efectuat 326 zile-muncă, pentru raion a crescut mult. De la 65 de
căutat să îm părtăşească tuturor din care a primit 2.054 kg. cereale, cursuri serale şi cercuri „Să ne cu
3.423 kg. furaje, alte multe pro noaştem patria“, cîte au funcţionat
cunoştinţele sale. D acă tin eri ca duse şi suma de 1.141 lei.
Siejoni Teofil, Gheorghe Ştefan,
Rom ulus Sălăjan, V ictor C olibaş
P. FEL1C1A j anul trecut, numărul acestora a cres
