Page 95 - 1959-02

N r. 1303 DRUMUL SOCIALISMULUI

¦ÍBiÜHaKJ»

indici superiori în folosirea La cercurile şi

AGRE cursurile învăţă­

Aprovizionare rifmică — mântului de partid

indici de utilizare înalţi din cadrul Atelie­

Chemarea siderurgfiştilor hune- ------- adică o anumită cantitate de li- relor Centrale Gu­
ra Barza, cursanţii participă
doreni privind sporirea produc­ AMriiiQTiM e m u monită de Teliuc, o anumită eu regularitate insuşindu-şi
temeinic lecţiile.
ţiei de fontă, oţel şi laminate pe d j r r ,,“ „a,e cantitate de te o n itâ de Pâdu- p B Printre cercurile bune se
numără şi cel condus de
baza ridicării necontenite a indi­ al uzinei „Victoria“ - Călări.’ rea 0 r a ?u,ui’ 0 anum ită can ti' tovarăşul Ioan Dolga, mais­
cilor de utilizare a agregatelor, a tru la C.F.I., in care se stu­
găsit un larg răsunet în cadrul “‘ 7 tate de ankerită. Aşa ar trebui diază istoria P.M.R.
să fie.
INCLIŞEU: Aspect din $
timpulseminarului laacest ţ)
cerc. 4

$
$
*

............... 4

colectivului sectorului furnale. Drept urmare, Situaţia de fapt e alta. Atît în luna curentă,

Jurnaliştii s-au angajat să dea peste prevederile cît mai ales în ianuarie, nu o dată s-a întîmplat La un cerc de studiere In co n sfă tu irile de produefie
a Istoriei P. M. /?.
planului pînă la sfîrşitul acestui an 10.000 tone ca proporţia cantitativă între aceste materiale să

fontă. . m nu fie respectată. Astfel, în Ioc de limonită de Mai multă atenţie rezolvării

Pentru ca acest lucru să poată îi realizat este Teliuc am primit limonită de Pădurea Oraşului

necesar în primul rînd o aprovizionare ritmică şi ankerită. Acest lucru a dus Ia dese schimbări D upă ce schim bul de dim i­ acestui cerc este aceea că nu
neaţă s-a term inat, cursanţii toţi cursanţii se prezintă cu re­
cu materialele care compun şarja. După cum de şarje, deci la un mers deranjat al furnalului cercului de Istoria P.M .R . de gularitate la învăţăm înt. F rec­ prapRBPflop ownllor muncii
la p re p a ra ţia L u p en i s-au a d u ­ venţa m ai slabă o au m em brii
bine e ştiut, în componenţa şarjelor de fontă, ca şi la obţinerea de declasate. şi candidaţii de partid din g ru ­
n a t în sediul o rg an izaţiei de
principale materiale intră cocsul, minereul de Drept urmare, uneori, furnalele n-au putut fi partid unde urm a să se desfă­ pele de partid de la secţia în­
şoare convorbirea pe tem a
fier şi calcarul. folosite la capacitatea lor maximă. Pe lîngă a- „L upta m aselor populare sub treţinere (o rg an izato r tov. S i­ Indiferent de întreprindere, de spe­ Acest lucru însă nu s-a făcut pe mo­
conducerea partidului pentru
In ce priveşte cocsul, în ultima perioadă de ceasta, ,a crescut şi preţul de cost al fontei pro­ instaurarea regim ului dem o- m ion F eher) şi din secţia sp ă ­ cificul muncii, consfătuirile de pro­ tivul că nu se ştie încă- de cine va
crabpopular în ţara n o astră“.
activitate, după angajament mai ales, furnaliştii duse. !i lătorie (o rg an izato r tov. Iosiî ducţie periodice (de obicei lunare) depinde fiecare secţie a atelierului.
T ovarăşii care au luat cu-
au avut în permanenţă Ia dispoziţie cocsul nece­ Limonita livrată de Teliuc o primim la un con­ vîntul printre care Ioan D ănu- G hiciu). A cest lucru se dato- sînt întotdeauna utile. Participanţii Ia Consfătuirea de la şantierul I.G.O.
ţeanu, G rig o re Iliescu şi alţii reşte slabei preocupări faţă de
sar şi la o rezistenţă ridicată, fapt ce a contri­ ţinut de fier mai scăzut decît cel prevăzut, lucru au cunoscut problem ele puse in învăţăm înt de care dau dovadă aceste consfătuiri, muncitori, şefi de a scos şi ea în evidenţă slaba apro­
discuţie dovedind ca au studiat cele două g ru p e de partid. A-
buit în bună măsură Ia obţinerea unor rezultate ce duce Ia introducerea în furnale a unei canti­ ' cu atenţie această perioadă im ­ ceste două grupe de partid ar echipe, tehnicieni şi ingineri, discută vizionare cu materiale, acte de indis­
portantă din istoria partidului putea învăţa din experienţa
frumoase. tăţi mai mari de cocs. Ga urmare, scade volu­ şi m aselor populare din ţara împreună asupra sarcinilor ce le au ciplină săvirşite de echipa de insta­
n o a s tră . grupei de la secţia de transport.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre mine­ mul util al furnalelor şi creşte preţul de cost al T ovarăşul Sim ion M ateiaş, or­ de rezolvat în viitor, asupra greută­ latori care nu ţine cont de program,
C ercul de studierea istoriei ganizatorul acestei grupe, m a ­
reul de fier. Trecînd peste faptul că minereul de fontei. P.M .R ., condus de tovarăşul nifestă un interes deosebit pen­ ţilor întîmpinate în producţie în pe­ lipsuri ale conducerii grupului de şan­
Florea T igoianu, este un cerc tru ca toţi cursanţii să se pre­
Krivoi-rog a sosit îngheţat şi umed, fapt justifi­ Gu toate acestea, colectivul sectorului furnale bun, care, a ţinut cu regulari­ zinte cu reg u laritate la în v ă­ rioada care s-a scurs de la şedinţa tiere, fapt ce a avut drept urmare
tate lecţiile şi convorbirile. ţăm înt. .M em brii şi candidaţii
cat prin condiţiile de anotimp, şi oprindu-ne la a realizat indici de utilizare ridicaţi, care depă­ de partid din grupa de partid anterioară şi vin cu propuneri pre­ neîndeplinirea planului pe luna de­
P artea negativă a activităţii
minereul de fier livrat de Trustul minier Hune­ şesc în medié cifra planificată cu aproape 10 de la tra n sp o rt n u lipsesc de la ţioase pentru înlăturarea lor. cembrie etc. S-au făcut şl aici o se­

doara, se constată o seamă de deficienţe care procente. Realizările puteau fi şi mai mari, dacă nici o şedinţă de curs. Consfătuiri de felul acesta au avut rie de propuneri pentru îndreptarea
loc în luna ianuarie a. c. şi la ate­ acestor stări de lucruri
au stînjenit în bună măsură munca noastră. primeam minereul de Teliiic conform consumu­

Furnalele uzinei „Victoria" — Călan sînt a- rilor specifice planificate. Pentru aceasta, pen­ lierul de întreţinere şi Ia şantierul Faptul că, sînt perioade în construc­

provizionate cu limonită de Teliuc şi Pădurea O- tru a ne putea duce Ia bun sfîrşit angajamentul de construcţii I.G.O. din Deva. ţii cînd nu se poate lucra cu inten­

raşului şi ankerită. Aceste materiale trebuie să luat, cerem minerilor Trustului minier Hunedoa­ Gei ce au luat cuvîntul la aceste sitate maximă din diferite cauze, cum

sosească în uzină într-un raport bine determi­ ra minereu de fier în cantităţile prevăzute de şedinţe au scos la iveală o serie de sînt frigul, lipsa de investiţii de fi­

nat, conform consumurilor specifice planificate, contracte şi la un conţinut de fier cît mai ridicat; lipsuri care se datoresc unor motive nanţare şi documentaţie etc., nu scu­

Comuniştii în primele rînduri mai mult sau mai puţin obiective. teşte conducerea trustului şi comite­

La consfătuirea de ta atelierele de tul sindical de a lua toate măsu­

întreţinere (lăcătuşerie şi tinichige- rile ca în perioadele active lucrările

Pienara C.C. al P.M.R. din no­ GHEORGHE ŞTEFAN toriIor* Pentru c e a sta , imediat rie), s-a menţionat că planul valo­ să se desfăşoare normal.

iembrie 1958 şi Conferinţa re- responsabil cu propaganda şi agitaţia d u P a Iuar6a angajam entelor, bi- ric pe luna decembrie a fost depăşit Pentru aceasta însă, este necesară

gională de partid au pus în faţa în birou) organizaţiei rouf organizaţiei de bază a tre­ cu 1 2 . 0 0 0 lei, iar în ce priveşte luna o atenţie deosebită faţă de propune­
siderurgiştilor sarcina sporirii de bâză a sectorului furnale, cut la instruirea lor cu proble­
continue a producţiei de metal. mele pe care trebuie să le popu­ ianuarie, s-a lucrat fără plan (la fe! rile muncitorilor, a acelora care în­
In dorinţa de a face cu cinste uzina ?.Victoria'' — Călău larizeze în masa furnaliştilor.
Maşini cu stâpîni vitregi şi în februarie). S-a mai ară tat apoi fruntă direct greutăţile în producţie.

că disciplina în cadrul atelierului lasă Consfătuirile de producţie trebuie

faţă acestei sarcini, siderurgiştii hunedoreni Ej au fost îndrumaţi să-şi axeze expunerile pe de dorit, că lipsa de piese face ca să se desfăşoare orgariizat, Iar sezi-

si-au analizat posibilităţile de care dispun şi au folosirea la maximum a timpului, respectarea utilajele să nu poată fi reparate la sările si propunerile trebuie extrase

hotărît să desfăşoare întrecerea socialistă în a- gfaîicelor de încărcare-evacuare, respectarea do­ S ecţia m ecanică a uzinei „Vie- c ia d fu n c ţiâ n e ă z ă b lrîe ş~i îritrtstîrD timp sau deloc (cum este cazul trac­ separat după ce au fost mai îna­

cest an sub lozinca „Pentru o producţie sporită zajului’, întreţinerea în bune condiţiuni a agre­ toria“-C ălan se află intr-o hală du-se . la ,orice d eh b ţ. , Ei, lu crează. torului „Zetor“, răm as nereparat din inte analizate de o comisie, indieîn-
nouă şi im punătoare, care te face
de oţel, fontă şi laminate". Pentru atingerea o- gatelor. .,/ , să-i in vidtezi pe cei care lucrează fără rebuturi şi-şi. curăţă cu regu­ decembrie), iar faptul că planul dc du-se în dreptul lor persoanele care
in ea. Im ediat îţi faci im presia că laritate locul de m uncă.
biectivuiui propus au găsit drept cea mai bună Odată instruiţi, agitatorii au pornit Ia muncă dacă p e dinafară arată aşa de fru­ producţie nu este dat pe obiective, ci răspund de ducerea la îndeplinire a
m o s, atun ci, in h ală to iu l e sc li­
cale ridicarea indicilor de utilizare a agregatelor Siincf mereu în mijlocul muncitorilor şi arătîn- p ito r : Pentru curăţirea m aşinilor, con­ valoric, face ca muncitorii să nu fie fiecăreia, precum şi termenul de exe­
ducerea secţiei trebuie să pună la
cu ce! puţin 10 fa sută faţă de indicii planificaţi. du-le căile de sporire ;a. indicilor de utilizare. In in hală, însă, cete citeoa stru n­ dispoziţia m uncitorilor stu pă cu­ pe deplin lămuriţi cu ceea ce au cutare.
guri şi alte m aşini-unelte care stau rată (bu m bac), lucru care nu s-a de făcut. Referatul prezentat în faţa partici­
La uzina „Victoria" — Călan, imediat după mod deosebit s-au remarcat agitatorii Işpan Stă- înşirate pe o parte şi pe alia, u- m a i fă cu t d e mult.- In sch im b , în
nele cu cile o clrpă m urdară pe ultim ul tim p a început să se d is­ Aîuncitorii Ormindeanu Petru, Va- panţilor la fiecare consfătuire, trebuie
ce s-a răspuns chemării siderurgiştilor hunedo­ nilă, Ioan Stăniloiu, Petru Zăvoianu, şeful sec­ ele, te fac să -ţi sch im bi părerea. tribuie cîrpe (a cest lucru se face
Ai im p resia că au zi p rin tre scur­ norm al, în fiecare slm b ă tă ). A- siu Anton şi alţii, au făcut o serie să analizeze minuţios modul în care
reni, furnaliştii, pentru a da viaţă angajamentu­ torului furnale, Miron Pop şi alţii, munca des­ ta tu l m etalic al cuţitelor şi piese­ ceasla pînă acum două săptăm ini.
lor bare se prelucrează, suspinul cînd s-a renunţat şi la acestea... de propuneri menite să ducă Ia bu­ au fost rezolvate problemele ridicate
lui de a elabora peste pianul anual 10.000 tone făşurată de ei bucurîndu-se de rezultate fru­ m aşinilor. C îrpele existen te, fără a m ai fi
schim bate, s-aa îm bibat cu m oto­ nul mers al producţiei. De exemplu, în consfătuirile precedente. Dift refe­
fontă, au pornit o însufleţită întrecere între fur­ moase. U nele din aceste m aşini, de m ai rină, ulei şi rum eguş, incit stră d a ­
bine de două săptăm in i n-au fost nia celor care le întrebuinţează s-a făcut propunerea ca asupra fie- . ratele prezentate la consfătuirile de
nale, schimburi şi echipe. Pe lîngă acestea, biroul organizaţiei de bază şterse cu cirpe curate şi în m od pentru a cu răţa cu ele m aşinile,
Roadele n-au întîrziat să se arate. După 23 a urmărit ca în fruntea întrecerii pentru sporirea deosebii cu stu pă (b u m b a c). este zadarnică. cărui muncitor să fie trecut inventa­ producţie din lunile ianuarie şi fe­
indicilor de utilizare să stea comuniştii. Exem­
de zile de întrecere, în frunte s-au situat echi­ plul tovarăşului Marcel Semciuc, şef de echipă La secţia m ecanică a uzinei rul cu sculele ce le posedă, să se bruarie, de la atelierele de întreţi­
pele care deservesc furnalul nr. 1, cu peste 500 la furnalul nr. 1, care a realizat în medie o de­ „V ictoria"-C ălan lucrează m unci­ scoată de la magazie aparatul nou nere şi de la şantierul I.G.O. Ddva,
tone fontă peste plan. păşire de 30 procente a indicelui de utilizare tori pricepuţi ca D ionisie Daticiu,
planificat e edificator în acest sens. Ioan F renţoni, lo sif B ogoş şi alţii, de sudură, planul de producţie să fie acest lucru nu se vede. Faptul «Ste
Pentru atingerea acestor rezultate, comuniştii care îndrăgesc m aşinile-unelle, bu­
de Ia sectorul furnale au desfăşurat de la bun Gu rezultate deosebite se prezintă în faţa fur- curîndu-se din ioaiă inim a atunci dat muncitorilor pe obiective, comen­ grav, cu atît mai mult cu cît pro­
început o susţinută muncă politică de masă în naliştilor comuniştii Viorel Făniş, Nicolae Ma­
rîndul furnaliştilor. Metodele folosite au fost nea, Dumitru Marin, Rudolf Tiţer, Anton Răcea- zile să fie făcute Ia timp, să se facă blemele ridicate în consfătuirile an­
variate, toate tinzînd spre acelaşi sco p ; ducerea riu şi alţii. Munca acestora constituie un exemplu
la îndeplinire a angajamentelor. demn de urmat. aprovizionarea cu piese conform ne­ terioare, n-aU fost nici măcar extra­

In primul rînd s-a trecut la confecţionarea Date fiind rezultatele de pînă acum se poate In lrelă m conducerea secţiei pînă cesităţilor (mal ales pentru lucrările se din procesele verbale.
unor lozinci mobilizatoare, afişate în cele mai spune că furnaliştii din Călan, în frunte cu co­ cînd vor m ai lipsi pe m uncitorii restante), să fie numit un sculier în Rămîne ca pe viitor, comitetul sin­
vizibile locuri. De asemenea, angajamentele şi muniştii, îşi vor duce la bun sfîrşit angajamente­ de la secţia m ecanică de cele ne­ cadrul atelierului, să se amenajeze
primele realizări au fost popularizate prin gaze­ o m agazie cu piese necesare atelie­ dical al T.R.C.L,H.-Deva, să ţină cont
le luate. cesare penlril buna întreţinere a rului etc. de cele amintite mai sus şi să ia m ă­
tele de perete. surile cuvenite pentru ca propune­
O atentîe deosebită s-a acordat muncii agita- m aşinilor ? Normal, toate aceste propuneri ar rile făcute de muncitori în consfă­

A şteptăm răspuns. fi trebuit extrase şi cuprinse într-un tuirile de producţie, să se bucure de
plan de măsuri specificîndu-se term e­ atenţia meritată.

nul de executare şl cine răspunde. GH. C.

Pin experienţa muncii de agitaţie dorilor că prin tolosirea la m a ­ NOI CHEMĂRI DE PACE
xim um a fiecărui cap de elec­
Agitatorii mobilizează muncitorii trod, în fiecare zi se pot rea­ adresate pupoareior- lum ii
liza econom ii la acest m aterial
la realizarea de economii in c a n titate de cel p u ţin 1 kg., Mîine vor avea (oc în Uniu­ secretar al C.C. al P.C.U.S. a ţări de democraţie populară de
ceea ce echivalează cu aproxi­ nea Sovietică alegerile pentru subliniat faptul că Uniunea So­ către Occident va fi considerată
In sectorul cazangerie al Ate­ cesară întăririi forţei patriei tori m odul cum trebuie făcută m ativ 10— 12 bucăţi electrozi Sovietele Supreme ale republici­ vietică a făcut preţioase propu­ ca o încălcare a suveranităţii
lierelor C.F.R. Simeria mun­ noastre. cit m ai judicios ştem uirea ca­ întregi şi astfel, num ai din e- lor unionale, in acest scop, în neri pentru rezolvarea acestei Uniunii Sovietice.
ceşte un colectiv de nădejde, petelor de nituri şi îm binarea lectrozii econom isiţi să se poată prezent, campania electorală este probleme importante. După cum
harnic şi priceput. Pe cazangii, D in rîndul m uncitorilor ca­ virolelor, el le-a d em o n strat că suda m ari părţi ale cazanelor în plină desfăşurare. Cu prilejul se ştie, la 27 noiembrie au fost O altă problemă căreia N. S.
niiuitori, ştemuitori, sudori, zangii s-au ridicat oam eni m i­ pot realiza econom ii însem nate de locom otivă. întîlnirilor cu alegătorii, condu­ publicate propunerile guvernului Hruşciov i-a acordat o atenţie
monfatori, pe toţi muncitorii de nunaţi, fruntaşi cunoscuţi \ şi de nituri şi de teav ă de aram ă. cătorii P.C.U.S. şi ai guvernului sovietic privind lichidarea situ­ mare e convocarea unei confe­
aici îi însufleţeşte un singur stim aţi de întreg colectivul ate­ A g ita to rii d e la cazangerie. sovietic se referă Ia unele din aţiei anormale din Berlinul oc­ rinţe la nivel înalt a şefilor gu­
gind, o singură dorinţă : să-şî lierelor. C ine de la A telierele D e asem enea, şeful de sector sint perm anent preocupaţi şi de cele mai importante probleme ale cidental, iar Ia 10 ianuarie Uni­ vernelor marilor puteri. Această
îndeplinească cu cinste sarci­ C .F.R . S im eria nu cu n o aşte >pe D u m itru M ăru n ţ, a g ita to r şi el, extinderea iniţiativelor unor orînduirii interne din Uniunea unea Sovietică a făcut cunoscut problemă, după cum se ştie, a
nile ce le stau în faţă, să-şi m o n ta to ru l Îrim i'e T ra ia n , ' pe a dem onstrat nituitorilor cum m uncitori fruntaşi. A şa, de pil­ Sovietică, la cele mai importan­ proiectul său de tratat de pace fost ridicată de către Uniunea
realizeze permanent planul de sudorul Sim ion R uteanu sau . să e x e c u te „ n itu ire a c,u p a n ă '- dă, ei au popularizat pe larg te probleme ale actualităţii in­ cu Germania. Reîerindu-se la Sovietică încă de la începutul
producţie, Şi, succesele lor sînt pe cazangiul N iţă C onstantin, inovaţia strungarului G heorghe ternaţionale. răspunsurile puterilor occidenta­ anului 1958. Din vina puterilor
remarcabile. In luna ianuarie şi decorat cu „M edalia M uncii “? a plăcilor la cazan e. P rin acest C rişan — „D ispozitiv pentru occidentale, care au făcut tot ce
ferbruarie muncitorii sectorului Sini cunoscuţi şi fruntaşii, şînt procedeu se realizează econo­ In acest sens, e deosebit de le la propunerea U.R.S.S. cu Ie-a stat în putinţă pentru a tor­
de cazangerie au executat peste cu n o scu te şi realizările lor. Şj m ii în sem n ate Ia m a n o p eră şi prins in stru n g ap aratele de importantă cuvîntarea pe care privire la lichidarea regimului
plan reparaţia generală a ca- tot m a i . m u lţi m u n c ito ri d e la purjare-E verleiste“, ceea ce a tovarăşul N. S. Hruşciov, prim- de ocupaţie din Berlinul occiden­ pila convocarea conlerinţei, a-
zanelor de la locomotivele secţia cazan g erie intră în rin- în acelaşi tim p o econom ie de făcut :a m ajoritatea stru n g ari­ secretar al C.C. al P.C.U.S., tal, N. S. Hruşciov a arătat că ceasta n-a avut loc . nici pînă
40.004 şi 40.018. durile fruntaşilor. A gitatorii lor de la c a z a n g e rie să-şi în su ­ preşedintele Consiliului de Mi­ acestea constituie o încercare de astăzi. Subliniind necesitatea u-
popularizează larg experienţa m aterial feros care reprezintă şească această inovaţie şi s-o niştri al U.R.S.S., a rostit-o la a impune Uniunii Sovietice vo­ nei întîlniri între conducătorii
Un loc important în întrece­ 50 procente. aplice astăzi cu succes reali- întîlnirca cu alegătorii săi din inţa lor. N. S. Hruşciov a subli­ marilor puteri, N. S, Hruşciov a
fruntaşilor, m etodele lor de m u n ­ zînd econom ii însem nate de circumscripţia în care candidea­ niat din nou faptul că problema arătat Ia întîlnirea sa cu alegă­
rea în care sînt antrenaţi toţi D atorită m uncii politice de tim p la m a n o p eră. ză. Nilcita Sergheevici Hruşciov unificării Germaniei e o chesti­ torii din circumscripţia electora­
că in lupta pentru realizarea a remarcat faptul că, deşi la o- une a germanilor înşişi şi că ea lă Kalinin că un asemenea eve­
muncitorii îl ocupă lupta pentru m asă, m uncitorii cazangii rea­ C u sprijinul organizaţiei de rizont au apărut şi nori negri nu poate fi discutată de către niment ar avea o mare impor­
d e e c o n o m i i , în a ş a f e l c a ; a* bază şi al com itetului de partid — în zona Germanici occidentale terţe puteri. tanţă pentru destinderea actua­
economii de metal. Comuniştii, lizează econom ii im portante şi de la ateliere, colectivul de a-
cestea să fie a p lic a te ’ de în tre­ g itatori de la sectorul c a z a n g e ­ şi a Berlinului — totuşi stă în în legătură cu unele amenin­ lei încordări internaţionale. Şefii
agitatorii, sint în fruntea aces­ la electrozi, lă carbid şi oxi­ rie d esfăşoară perm an en t m u n ­ putinţa statelor ca, prin eforturi ţări care se fac în Occident Ia de guverne ar putea djscuta cele
gul colectiv. M ajoritatea m u n ­ ca de agitaţie prin m unca comune, să risipească norii a- adresa R. D. Germane, preşedin­ mai arzătoare probleme ale actu­
tei lupte. Prin munca politică gen. F olosind fiecare electrod cît de la om la om , iniţiind d iscu ­ meninfători, să contribuie la în­ tele Consiliului de Miniştri al alităţii internaţionale ca : înche­
citorilor c a re ac tiv ea ză în rîn ­ ţii şi co n v o rb iri, p rin a g ita ţia sănătoşirea actualei situaţii in­ U.R.S.S. a subliniat că Uniunea ierea Tratatului de pace cu Ger­
pe care o desfăşoară in rîndul m ai co m p lect, su d o rii de la vizuală şi prin gazeta de pe­ ternaţionale. mania, securitatea europeană,
dul ag itato rilo r sînt fru n taşi în rete a sectorului în scopul m o­ Sovietică va apăra independenţa retragerea trupelor de pe terito­
muncitorilor, cît şi prin exem­ c a z a n g e rie au re a liz a t in ci- bilizării tuturor m uncitorilor la O bună parte a cuvîntării lui şi suveranitatea fiecărei ţări rii străine, dezarmarea, interzi­
producţie. C azangiul V iorel teva ltini o econom ie de elec­ lupta pentru econom ii de m etal N. S. Hruşciov a fost consacrată care face parte din Tratatul de cerea armelor atomice şi cu hi-
plul personal ei conving pe problemei germane, în ansamblu, la Varşovia. Orice încălcare a
B ota este unul din agitatorii trozi cu care au •putut executa şi m ateriale, pentru reducerea şi problemei Berlinului. Primul frontierelor R.D.G. sau a altei (Cortliniiare în pag. 4-a)
muncitori că fiecare kg. de ta­
care se ocupă cu dragoste de su d area c a zan u lu i de la lo co ­ preţului de cost, pentru lucru
blă, ţeavă sau bară de aramă, m otiva cu nr. 40:055 căreia i
educarea şi creşterea tinerilor de bună calitate.
fiecare nit, fiecare electrod în­ s-a făcut reparaţie capitală.
m u n cito ri P re c u p S eb aş şi Uie
seamnă o producţie în plus, ne­ Intr-una . din convorbiri, ag ita­
B urza. A rătînd tinerilor ştem ui­
torul Sim ion R uteanu arăta su ­