Page 96 - 1959-02

Pa«?. 4
JuUiUneJle ş lir i • xiXtlmj&Ls ştiri. • xdtLrnj&ie ştiri • uUlnteia stint*
D e z b a t e r i l e Cercurile ultracolonialisteîn parlamentul francez
pun la cale noieste tot mai redusă
din parlamentul italian P A R I S 27 ( A g e r p r e s ) . — In
RO M A 27 (A gerpres). — C a­
m era deputaţilor din Italia con­
tinuă discutarea declaraţiei-pro-
gram a preşedintelui C onsiliului
de M iniştri, Segni. D eputatul co­
m unist G iorgio A m endola a re­
levat că actuala criză g u v ern a­
m entală este nu o criză m inis­
terială obişnuită, ci o profundă
criză politică care a cuprins în ­
treaga conducere a partidului de-
m ocrat-creştin.
In prezent, ă continuat vorbi­
torul, există posibilitatea de a
se discuta program ul m inim a-
supra căruia com uniştii, socialiş­
tii, so cial-d em o cratii, o m a re
M a rşu l în a p ă ra re a c e lo r con d a m n aţi
î n „ ptfi r o c e s u l M a t z u k a w a “
T O K IO '27 (A g erp res). T A S S
a n u n ţ ă : L a 26 feb ru arie, de la
F ukuok'a, p rin c ip alu l o raş al in ­
sulei K iusiu a pornit spre Tokio
m arşu l în ap ărarea' celor 17 ac­
tivişti sindicali co n d am n aţi în
..procesul M atzu k aw a“ , care a
fost pus la cale acu m zece ani
de reacţiunea japoneză cu aju­
torul autorităţilor de ocupaţie a-
m erjcăne.
O p in ia p ublică din 'Japonia
d esfăşo ară în p rezen t o nouă
cam p an ie a luptei pentru elibe­
ra re a d e ţin u ţilo r 'din în c h iso a re a
• 583- t u r ă c u u n e l e t r a t a t i v e „ u l t r a - g u v e r n u l f r a n c e z ' n u a r e î n î n ­ integrează în pregătirile pentru Con­ buie să subliniem faptul că o trimiţînd în acest scop o dele­
înrăutăţirea condiţiilor de viaţă
ale oamenilor muncii din Anglia
LO N D R A 27 (A gerpres). —
In ultim ul tim p, reprezentanţii
cercurilor industriale şi finan­
ciare d in A n g lia îşi ex p rim ă
profunda n elinişte în leg ătu ră
cu situaţia econom ică â ţării
şi cu perspectivele de dezvol­
tare în viitor a econom iei en­
gleze.
„In m om entul de faţă, a de­
clarat lordul M onkton, preşe­
dintele băncii „M idland B an k “,
una din cele m ai m ari bănci
din A nglia, cea m ai m are n e­
linişte o provoacă acele aspec­
te ale situaţiei in tern e din ţară
Procesul lui
¦ V A R ŞO V IA 27 (A gerpres).—
D u p ă cum tra n sm ite P A P , la 25
feb ru arie la p ro cesu l lui E rick
K ock a luat cuvîntul procurorul
W ojtaszew ski, care a exam inat
detailat crim ele de război com i­
se de K ock îm p o triv a păcii şi a
0 măritat e la slăbim încordării internationale
Vizita pe care primul ministru
al Angliei o îace în aceste zile
la Moscova şi convorbirile pe
care le are cu conducătorii sta­
tului sovietic sînt urmărite cu
interes de opinia publică din
cele două ţări, ca şi de celelalte
popoare iubitoare de pace. A-
ceasta pentru că, în afară de
problemele legate de relaţiile
dintre cele două ţări, convorbi­
rile de la Moscova prilejuiesc
în mod firesc şi discutarea prin­
cipalelor probleme ale actualei
situaţii internaţionale.
Primele ştiri cu privire Ia des­
făşurarea convorbirilor permit
speranţa că ele vor da rezultate
pozitive. In această privinţă a-
trag atenţia cuvîntările rostite
luni seara de Macmillan şi N. S.
Hruşciov în cadrul dineului ofe­
rit de ambasadorul britanic la
Moscova.
Aprecierile elogioase făcute la
adresa eroicei Armate sovietice
şi evocarea alianţei din timpul
celui de-al doilea război mon­
dial a prilejuit primului ministru
al Angliei reflecţia că „şi astăzi
avem cel puţin în egală măsură
un interes comun. Acest interes
comun — a subliniat Macmillan
— este pacea. Intr-un fel *sau
altul, a spus el, în ciuda tuturor
greutăţilor şî piedicilor să ne
unim în numele păcii“.
Redacţia şi adniinişţraţia ziarului şir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189L75. Jaxa plătită în numerar conform aprobării Rirecţiunii Generale P.Ţ.T.R. nr. 236.320 din 6 ppieiptrie 1949. ^T iparul: întreprinderea Poligrafică „1. MgL“ — Deva•
Influenta depufa}ilor
parte dintre republicani şi un
a n u m it n u m ă r de catolici sînt în
principiu de acord. A cest pro­
g ra m co n stă în urm ătoarele':' a-
părarea sectorului de stat al in­
dustriei, p ro m o v area unei politici
de dezvoltare econom ică, elabo­
rarea şi înfăptuirea unui plan de
investiţii capitale, industrializa­
re, m o d e rn iz a re a 'agriculturii.
A m endola a subliniat că, în ciu­
d a d iv e rg en ţelo r id eologice şi în
dom eniul politicii externe, are
loc o ap ro p iere a poziţiilor, d a ­
to rită d o rin ţe i c re s c în d e 'de a
slăbi încordarea internaţională.
S ondai pentru că în m artie-a-
prilie a.c. T rib u n alu l suprem al
Japoniei trebuie să pronunţe
verdictul definitiv în procesul
M atzukaw a. In oraşele şi satele
prin care vor trece participanţii
la acest m a rş v o r av ea loc m i­
tin g u ri şi dem on 'raţii în apăra-
ffecf v ic tim e lo r p r o v o c ă r ilo r p o li­ şi al Germaniei accidentale
ţieneşti. La 1 m artie un m arş a-
sem ănător va începe din nordul
Jap o n iei. P articip a n ţii la cele
d o u ă 'm a r ş u r i se v o r în tîln i la
Tokio, un d e va avea' toc un m i­
ting naţional. !
legate de producţia şi de folo
sirea braţelor de m uncă. P rin ­
cipala cauză a neliniştii este
sporirea num ărului de şom eri
şi de m uncitori..care lucrează o
săptăm înă incom pletă, precum
şi faptul că capacitatea de p ro ­
ducţie din industrie este incom ­
plet folosită“. T oate acestea, a-
rată M onkton, trebuie apreciate
ca „o am eninţare a unui de­
clin v ăd it“.
Accentuarea declinului econo­
mic va duce la înrăutăţirea con­
tinuă a relaţiilor de trai ale oa­
menilor muncii din Anglia.
Erick Kock
um anităţii şi a cerut să se pro­
n u n ţe îm p o triv a lui K o ck p e­
deapsa cu m oartea.
Cel de-al doilea acuzator, pro­
curorul Sm olenski, a spus că pe­
deapsa cu m oartea este o sen­
tinţă dreaptă pentru Kock.
* «O - O
In răspunsul său, N. S. Hruş­
ciov a confirmat spusele primu­
lui ministru al Angliei cu pri­
vire la interesul comun în men­
ţinerea păcii şi, exprimînd nă­
zuinţele de pace ale poporului
sovietic, a arătat că „noi, în­
tocmai ca şi dvs., regretăm foar­
te mult că nu a fost posibil să
se menţină şi după război acel
spirit de colaborare şi prietenie
care apăruse în luptele împotri­
va duşmanului comun“.
Reaîirmînd încă odată nece­
sitatea coexistenţei paşnice a ce­
lor două sisteme, conducătorul
guvernului sovietic a subliniat
cu tărie necesitatea de a se găsi
„calea înţeleaptă pentru a în­
vinge actualele greutăţi şi pen­
tru a face totul în scopul asigu­
rării păcii pe pămîntul nostru".
Popoarele, toate popoarele lu­
mii au nevoie de pace. In amin­
tirea lor mai dăinuie încă oro­
rile celui de-al doilea război
mondial şi ele îşi dau seama ce
ar însemna o nouă conflagraţie
în condiţiile existenţei armelor
nucleare.
De aceea, odată mai mult,
conducătorii tuturor statelor, şi
în primul rînd conducătorii ma­
rilor puteri, trebuie să găsească
calea spre o înţelegere spre a-
sigurarea păcii mondiale. Acea­
sta este sarcina cea mai impor­
DRUMUL SOCIALISMULUI
cadrul dezbaterilor care au avut
loc zilele acestea cu ocazia co n ­
gresului federaţiei M . R. P , din
departam entul M oselle, R obert
Schum an a d eclarat: „Influen­
ţa n o astră în p arlam en t devine
din ce în ce m ai red u să şi m ai
ineficace. D upă părerea m ea este
destul de stupid, dar asta este
realitatea, că în actu ala situ a ­
ţie politică din F ra n ţa noi, p ar­
lam entarii, am devenit de pri­
sos“.
T otodată în cadrul dezbateri­
lor a fo st a d o p ta ta o rezo lu ţie
în le g ă tu ră cu p ro b le m a a lg e ­
rian ă în care se s p u n e : „A tîta
tim p cît g u v ern u l francez nu re­
cunoaşte personalitatea algerie­
nilor şi nu duce tratative cu g u ­
vernul provizoriu algerian nu
se p o ate vorbi de o pace în A l­
geria, pace care astăzi este m ai
necesară ca oricînd“.
Tractive „(dlr&conMentíale
între guvernele francei
P A R IS 27 (A gerpres)'. S a p *
tăm înalul „F rance O bservateur"
se ocupă în ultim ul său n u m ă r
de zvonul care circu lă la b u rsa
din P aris şi în rîndul cercurilor
b an care bine inform ate în le g ă­
confidenţialo" ce se desfăşoară
între g u v ern u l francez şi al
G erm aniei occidentale.
C ercurile financiare franceze
sînt neliniştite pentru faptul că nu dispune de m ajoritate, el de­
o ev en tu ală în ţeleg ere între ţine n u m ai 35 la su tă din c a ­
F ran ţa şi G erm an ia occidentală
ar face ca F ranţa să cedeze
G erm aniei occidentale participa­
b a sa la so cietatea „Irak P e tro ­
l e u m “ . A c e a s t ă p a r t i c i p a ţ i e s e -.
rid ică la 23,75 la su tă din c o n ­
so rţiu l c a re c o n tro le a z ă 1n u n u ­
m ai zăcăm in tele petrolifere din
Irak ci şi n u m ero ase alte ex p lo a­
tări petrolifere din G olful Per-
sic. In total acestea au p rodus
în 1958 22 m ilioane tone, din
care 5.000.000 tone revin „C o m ­
p a n i e i f r a n c e z e d e p e t r o l “-, r e ­
p rezen tan ţa F ran ţei în „Irak P e ­
troleum “.
G erm ania occidentală caută
acu m să obţină din nou poziţi­
ile p ierd u te în O rien tu l m ijlo ­
ciu în ajuni.il p rim ului război
m ondial. „Irak P etroleum “ a
fost constituit de către A nglia
tantă a zilelor noastre. In a-
ceastă privinţă Uniunea Sovie­
tică a făcut în repetate rînduri
propuneri concrete care au mers
în întîmpinarea propunerilor pu­
terilor occidentale. Popoarele eu­
ropene sînt pe bună dreptate în­
grijorate de faptul că datorită
politicii obstrucţioniste a puteri­
lor apusene unele probleme in­
ternaţionale, cum ar fi de pildă
problema germană, nu, au fost
încă soluţionate.
Desigur, după cum a subliniat
şi conducătorul guvernului so­
vietic, nu pot îi rezolvate din-
tr-odată toate problemele care
s-au acumulat de mai mulţi ani.
Trebuie realizată însă o apropie­
re, trebuie găsită o cale de înţe­
legere asupra celor mai urgente
probleme.
Vizita şi convorbirile actuale
ale primului ministru al Angliei,
care vizitează Uniunea Sovieti­
că, permit să se aprecieze ce
mare însemnătate ar avea o în-
tîlnire a şefilor guvernelor ma­
rilor puteri.
Luînd cunoştinţă de atmosfe­
ra în care se desfăşoară con­
vorbirile de la Moscova dintre
şefii guvernelor englez şi sovie­
tic, şi avînd posibilitatea reali­
zării unor acorduri pozitive, o-
pinia publică mondială se poate
întreba pe bună dreptate de ce
ALG ER 27 din Franţa
acţiuni subversive
(A g e rp re s). — „M işcarea p o p u la ră diri 13
In rindul cercurilor extrem iste
de dreapta ale reprezentanţilor
colonialiştilor din A lgeria se
observă în ultim ul tim p o în ­
cercare de reg ru p are a forţelor
şi pregătirea unor noi acţiuni
subversive.
La scurtă vrem e după ce pu­
blicaţiile de dreapta relatau
despre un adevărat com plot al
cercurilor extrem iste de dreap­
ta din Lyon, aceste cercuri pun
acum din nou la oale aşa-zise
m anifestaţii de dreapta.
Ziarele „Le F ig aro “ şi „La
C roix“, vorbind despre aceste
m anifestaţii, arată că „se ob­
servă in ultim ul tim p o ten ­
dinţă de reg ru p are -a diverselor
organizaţii de extrem ă dreaptă
cum sîn t: „A lgeria franceză“,
şi F ra n ţa pentru a substitui
com pania „T urnish P etroleum “,
care exploata aceste zăcăm inte
şi avea printre altele capital
germ an.
D e asem enea ziarul arată că
tregim e m îinile libere în această
afacere. El poate ceda num ai
p artea statu lu i în „C o m p an ia
fran ceză a p etro lu lu i“ , în să el
pitalul francez al acestei com pa­
nii. V a trebui deci ca societăţile
p articu lare m em b re să fje „co n ­
vinse“ să-şi cedeze drepturile.
împotriva înarmării atomice a R.F. Germane,
pentru încheierea tratatului de pace
B E R L IN 27 (A gerpres). — va înarm ării atom ice“ a ad re: D upă cum anunţă agenţia
In G erm ania occidentală p ătu ­ sat deputaţilor B undestagufui F rance Presşe, intr-o declaraţie
rile largi ale populaţiei conti­
nuă să ceară să se studieze pro­
iectul sovietic al T ratatului de
pace, să se stabilească contacte
cu partidele şi organizaţiile din
R.D . G erm an ă, să se îm piedice
înarm area atom ică şi cu rache­
te a R epublicii F ederale G er­
m ane.
A genţia A D N a anunţat că
„C om itetul de acţiune al stu ­
denţilor din K arlsruhe im potri-
oare o astfel de întâlnire n-ar
putea reuni şi pe ceilalţi şefi de
guverne, după cum propune gu­
vernul sovietic.
In legătură cu această proble­
mă, comentatorul ziarului „New
York Herald Tribune“, YValter
Lippman, scrie: „Discutarea e-
Sectivă a problemelor decisive
ale războiului şi păcii nu tre­
buie făcută neapărat într-un ca­
dru festiv, aşa cum s-a întîm-
plat în 1955 la Geneva. Trata­
tivele cu privire !a cele mai im­
portante probleme ale războiului
şi păcii trebuie însă să fie duse
Ia nivelul „cel mai înalt“, adică
între cei care au dreptul de a
lua hotărîri. Putem aprecia cel
mai bine vizita lui Macmillan la
Moscova, pornind de la aceste
considerente“.
In toate ţările ideea tratative­
lor îşi îace tot mai mult Ioc şi
guvernele puterilor occidentale
vor trebui să ţină seama de vo­
inţa de pace a popoarelor. Calea
tratativelor, a colaborării şi prie- I LO T O CENTRAL
teniei îşi face tot mai mult loc
în relaţiile actuale dintre ţările
lumii şi e neîndoielnic faptul că
această cale va bara. calea „răz­
boiului rece“, care mai continuă,
din păcate, să fie cuvîntul de or­
dine al unor conducători politici
şi a unor state.
Nr. 130
M A C M IIIIL IL W
IN VIZITĂ LA K IEV
KIEV 27 (Agerpres). — TASS s-au interesat îndeaproape de
transmite : In dimineaţa zilei de gospodăria artelului şi s-au fo­
27 februarie, Harold Macmillan, tografiat împreună cu ţăranii.
primul ministru al Marii Brita­
nii, şi persoanele care îl însoţesc, La înapoiere premierul englez
au vizitat colhozul „Komunist“ a vizitat Expoziţia experienţei
din apropierea Kievului, unde înaintate în economia naţională
a R.S.'S. Ucrainene.
Noi chemări de pace
adresate popoarelor lumii
m ai“ şi „Frontul naţional“. M a­ (Urm are, din pag. 3~a) sovieto-iraniene. N. S. Hruşciov
nifestaţiile care au av u t loc în a suhliniat că încercările forţe­
lor ostile păcii de a tulbura trai­
ultim ul tim p au avut tocm ai drogen. In legătură cu această nicele relaţii de prietenie dintre
acest scop. din urmă problemă, care e dis­ popoarele sovietice şi ale Repu­
cutată de o conferinţă tripartită blicii Arabe Unite au suferit un
In legătură cu am ploarea ce la Geneva, Nikita Hruşciov a a- eşec. Deosebirile politice şi ideo­
o capătă aceste m işcări, „La logice ce există între U.R.S.S.
C roix“ sc rie : „E ste sigur că rătat că puterile occidentale nu şi R.A.U. nu pot împiedica a-
dau dovadă că doresc o rezol­ ceste ţări de a întreţine strînse
tem peratura creşte în A lg eria“. vare pozitivă a problemei cu pri­ relaţii de prietenie. Evenimentele
Săptăm ânalul „Salvarea pu­ vire la încetarea experienţelor cu ultimilor ani au dovedit cu pri­
sosinţă faptul că Uniunea Sovi­
blică“, organul „M işcării popu­ etică e o prietenă sinceră şi de­
lare din 13 m a i“, den u n ţă poli­ votată a acelor popoare care
t i c a g u v e r n u l u i ş i î n t r - u n a r t i ­ arma nucleară. Gu toate acestea, luptă pentru apărarea suverani­
c o l a l l u i S h e v a l e t i n t i t u l a t „ M a ­ a declarat N. S. Hruşciov, Uni­ tăţii şi independenţei lor naţio­
r e l e b a z a r “ î n c e a r c ă o r e a b i l i t a ­ unea Sovietică continuă să spe­ nale. Atunci cînd imperialiştii
r e a m a r e ş a l u l u i P e t a i n ş i a a n ­ re că guvernele S.U.A. şi Marii anglo-îranco-israelieni au încer­
Britanii îşi vor schimba poziţia. cat să răpească poporului egip­
turajului acestuia. tean Canalul de Suez şi, apoi,
Subliniind importanţa contac­ cînd împotriva Siriei imperialiş-
„E a C roix“ inform ează de a- tii urzeau planuri murdare, Uni
s e m e n e a c ă 8 m i ş c ă r i „ n a ţ i o n a ­ telor personale între oamenii de unea Sovietică a luat de fiecare
l i s t e “ s - a u g r u p a t p e n t r u a r e ­ stat, între fruntaşi ai vieţii pu­ dată poziţie hotărîtă în apărarea
d a c t a o m o ţ i u n e r e l a t i v ă l a e x ­ blice, N. S. Hruşciov a vorbit cauzei drepte a popoarelor ara­
despre actuala vizită, în Uniu­ be. Lucrul acesta, ca şi eşecul
pulzarea a 50 de personalităţi nea Sovietică a primului minis­ recentelor uneltiri, arată limpede
u ltra c o lo n ia liste . că prietenia dintre Uniunea So­
„ I n u l t i m u l t i m p l a A l g e r s e tru englez, Harold Macmillan. Ni- vietică şi Republica Arabă Uni­
v o r b e ş t e î n t e r m e n i t o t m a i kita Hruşciov şi-a exprimat spe- tă e trainică şi de nezdruncinat.
„ t a r i “ , m a i v e h e m e n ţ i , i a r s p i ­ ranţa că această vizită va con­
r i t e l e u l t r a c o l o n i a l i s t e s e î n c ă l ­ stitui un important pas pe ca­ Relaţiile sovieto-iraniene. a
z e s c t o t m a i m u l t “ — s c r i e î n lea dezvoltării relaţiilor de prie- subliniat N. S. Hruşciov, s-au
. tenie dintre U.R.S.S. şi Marea înrăutăţit în ultima vreme. Pen­
încheiere „L a C roix“. tru a contribui la întărirea prie­
• Britanie. In acest sens, N. S. teniei sovieto-iraniene, guvernul
sovietic a făcut unele concesii,
-O - Hruşciov a arătat că popoarele s-a declarat gata să încheie un
nou tratat de prietenie cu Iranul,
C o n g re s u l Angliei şi Uniunii Sovietice ar
fi şi mai satisfăcute dacă între
Uniunii compozitorilor aceste două ţări s-ar încheia un
tratat de prietenie şi neagresiu­
c e h o s lo v a c i ne. Guvernul sovietic, a decla­
rat N. S. Hruşciov, este gata să
PRAGA 27 Corespondentul Agerpres încheie un asemenea tratat pe o
a n u n ţă : La Praga se desfăşoară cel perioadă de 50 de ani şi chiar
de-al doilea Congres al Uniunii com­ mai mult, dacă guvernul englez
pozitorilor cehoslovaci. Congresul se va fi de acord cu aceasta. Tre­
gresul culturii socialiste care va avea
loc în iunie 1959. asemenea propunere are o în­ gaţie guvernamentală în Iran.
semnătate deosebită, ea deschi- Guvernul Iranului duce însă o
La prima şe d in ţă -a congresului dr. zînd largi posibilităţi pentru n politică de duplicitate, ostilă U-
Antonin Korcus, prim-secretar al Uniu­ niunii Sovietice. Faptul că Iranul
nii compozitorilor cehoslovaci, a pre­ pace trainică în lume.
va încheia în curînd un tratat
zentat raportul despre activitatea uni­ militar cu Statele Unite nu face
unii. Preşedintele Consiliului de decît să dăuneze intereselor na­
Miniştri al U.R.S.S. s-a referit ţionale ale Iranului. Uniunea So­
in şedinţa din 26 februarie a Con­ de asemenea la relaţiile dintre vietică doreşte o reglementare si
gresului, compozitorul Zeno Vancea a o îmbunătăţire a relaţiilor sale
cu Iranul, dar lucrul acesta, in
salutat pe participanţii la congres in Uniunea Sovietică şi Republica condiţiile create, depinde numai
numele compozitorilor romîni. 1 Arabă Unită, ca şi Ia relaţiile
-wsaas-
şî numai de Iran. In încheierea
cuvîntării sale, N. S. Hruşciov
a remarcat relaţiile foarte bune
stabilite în ultimul timp între
Uniunea Sovietică şi Republica
Irak.
Cuvîntarea rostită de N. S.
din G erm ania occidentală o făcu tă la B o n n , ’ p reşed in tele Hruşciov la întîlnirea cu alegă­
scrisoare deschisă în care cere partidului social-dem ocrat, H er­ torii din circumscripţia electora­
să fie sp rijin ită pro p u n erea tra ­ bert W erner, a arătat că în ac­ lă Kalinin din Moscova arată
tativelor privind proiectul T ra­ tualele - condiţii internaţionale, într-un mod grăitor că Uniunea
tatului de pace prezentat de g u ­ Sovietică se pronunţă cu fermi­
vernul sovietic. C om itetul , sub­ guvernele occidentale, ţinînd
liniază că num ai dorinţa sin­ seam a de propunerea' conţinu­ tate pentru rezolvarea grabnică
ceră pentru tratative poate con­ tă în no ta g u v ern u lu i sovietic a celor mai arzătoare probleme
tribui la d estin d erea încordării d in 10 ian u arie, relativ la tra ­ ale actualităţii internaţionale, în
din centrul E uropei şi lichidării tativele pentru pregătirea unui spiritul păcii şi colaborării rod­
prim ejdiei unui război. tratat de pace cu G erm ania, ar nice între toate statele lumii, in­
trebui să ceară im ediat începe­ diferent de orînduirea lor soci­
C om itetul de tinerel al sin­
dicalului funcţionarilor din co­
m erţ, bănci şi instituţii de asi­ rea unor astfel de tratative. ală.
g u rări din landul B aden-W ur- .'m•L-
terberg a lansat un apel în oa­
re cere tratativ e între cele două
state g erm an e in problem a în ­
cheierii unui tratat de pace, se
pronunţă pentru acţiuni îm po­
triva înzestrării B undesw ehru-
lui cu a rm am en t atom ic şi p en ­
tru stabilirea de contacte ofi­
ciale între tinerii m em bri ai
sindicatelor din cele două părţi
ale G erm aniei.
O am enii m uncii din R .F. G er­
m an ă îşi ex p rim ă solid aritatea
cu populaţia din D ortm und, ca­
re luptă cu hotărîre îm potriva
stabilirii în regiunea acestui o-
raş a unei baze engleze de ra ­
chete atom ice. La adunarea con­
vocată de „C om itetul îm potri­
va înarm ării atom ice“ din W ur-
sburg participanţii au declarat
cu căldură că se solidarizează
şi sprijină pe oam enii m uncii
din D ortm und.
?
B ER LIN 27 (A gerpres). —
L a tragerea Loto C entral din tetri* .
seara zilei de 27 februarie 1959,
au fost extrase din urnă u rm ă­ Punctul de vedere al lui Konrad Adenauer in problema
toarele nouă n u m ere: 38, 40, germană.
12, 24, 50, 73, 8, 68„ 76.-
D e s e n ‘d e V . M I H A I E E S C U
La tragerea specială pentru
prem ii în obiecte, au ieşit u rm ă ­
toarele cinci num ere :' 68, 60,
32, 31, 73. '