Page 10 - 1959-03
P. 10
Pag. 2 IIROMUL SOCIALISMULUI Nr. 1306
w—MBWaaWHmmmrmiM»
L E G U M IC U L T U R APe drumul indicat de rezoluţia plenarei Contribuţia
C C . al P.M.R. din 3 -5 m arile 1949 femeilor
RAMURA ADUCĂTOARENu de mult la Comitetul ra
ional de partid ' Haţeg a avut
Sărbătoarea celor din Caraci Comuna loc o şedinţă de instructaj cu DE MARI VENITURI BĂNEŞTI
comitetele şi comisiile de femei
Duminică 1 martie a.o„ looui- caselor, în Garaci sînt unele te din oraş şi raion, la care au
participat peste 40 de femei.
torii satului Garaci, raionul renuri arabile. Aşa stat tarlalele i i i UE CRiŞ Tovarăşa Maria Faur, preşe O bună parte din regiunea eonstituie şi cultivarea cartofi perimentalâ horti-pomicolă din
Brad, au inaugurat gospodăria denumite Răcurele, Peri, Gură- dinta Comitetului raional al fe noastră este brăzdată de rîuri, Geoagiu a început încă din lu
agricolă colectivă „Steagul ro tura, Poiniţa, Mihalcu şi altele complect meilor, vorbind despre munca pe lîngă care se întind pămîn- lor timpurii bineînţeles, pe su na ianuarie să iacă paturi calde
şu“, în care au intrat toate cele oare însumează 107 hectare te femeilor, a arătat sarcinile ce turi fertile ce permit dezvoltarea prafeţe cît mai întinse. Cartofii pe o suprafaţă de 380 m.p. Aici
64 familii ale satului. ren arabil. Această suprafaţă a le revin in perioada actuală, în culturii legumelor în condiţii op timpurii trebuie însă să fie re
coltaţi la timp, cu cîteva săp- s-a insăminţat varză timpurie,
Locuitorii satului ©arad, 'aşe fost înscrisă de asemenea in COLECTIVIZATĂ ce priveşte cultivarea zarzava time. tămîni înaintea celor vărateci, conopidă timpurie şi gulioare.
zat între dealuri şi coline, se G.A.G. Colectiviştii au mai în turilor, sfeclei de zahăr, florii- Sînt în curs de efectuare Iu-
ocupă cu creşterea animalelor. scris 55 pluguri, 53 grape, 10 Z In cursul lunii lebruarie soarelui, creşterea păsărilor, a Gu sprijinul organelor de par obişnuiţi, căci atunci ei au crările pentru executarea altor
Sînt aici crescători de animale S a.c. s-au constituit gospo porcilor, a viermilor de mătase tid şi de stat, multe gospodării o valoare mai mare. Aşa 850 m.p. răsadniţe necesare în-
fruntaşi, unii distinşi chiar cu semănători porumb, 7 prăşitorî, precum şi despre valorificarea agricole colective din regiune au au procedat colectiviştii din
diplome. Printre aceştia se nu doua trioare, o batoză, 67 care dării agricole colective în surplusului de produse prin obţinut în anul trecut importan G.A.C. „Partizanii păcii“-6istei, sămînţărilor de roşii timpurii şi
mără comuniştii Petru Balei şi şi cărufe, o moară şi altele. satele Cărăstău, Lunca şi cooperative. te venituri băneşti prin cultiva raionul Alba, care au cultivat a- de vară, de ardei şi de vinete,
Zaharie Ilieş, deputaţii comunali Rişca — aparţinătoare co rea şi valorificarea unor legu nul trecut un hectar de cartofi ce se vor cultiva pe o suprafaţă
Gheorghe Martin şi Ioan Leziuc In numele muncitorilor de la munei Baia de Criş. Luînd cuv intui la discuţii, to me de larg consum ca varză, iarovizaţi şi au obţinut o recol
şi alţi ţărani muncitori din sat. întreprinderea de explorări mi varăşa Maria Chiţeseu a ară ardei, roşii, ceapă etc. tă timpurie de 24.000 kg. cartofi irigată de 15 hectare. De aseme
Atunci cînd organele comunale niere Brad, tovarăşul Simion Duminică 1 martie a. c. tat că femeile din Berthelot au Prin valorificarea lor s-a obţi nea, se fac amenajări pentru pu
şi raionale de partid şi de stat Mărcuş a felicitat pe colectivişti. pe raza acestei comune au dus o muncă perseverentă in Golectiviştii din Turdaş, raio nut un beneficiu de 52.000 lei nerea la iarovizat (încolţit) a
i-au îndrumat pentru a se în fost inaugurate alte 3 gos rindul ţăranilor pentru a se în nul Orăştie, au cultivat cu le 6.000 kg. cartofi pentru cultura
scrie în gospodăria colectivă, ei — Pentru dumneavoastră, a podării colective, în satele scrie în gospodăria agricolă co gume în anul trecut o. suprafaţă Recenta hotărîre a Consiliului' timpurie.
au fost primii care şi-au înain spus tov. Mărcuş — muncitorii Ţebea, Baia de Griş şi Ga lectivă şi rezultatele au fost irigată de 0,8 hectare şi alta de Miniştri cu privire la dezvol
tat cereri. Ei au fost urmaţi de raci. Odată cu inaugurarea cele dorite. In cuvîntul său, tov. neirigată, de 1,2 hectare. De tarea sectorului legumicol, pune Pentru că unele legume ca sa-:
ahi ţărani muncitori din sat, noştri au confecţionat din re ultimelor trei gospodării, Tina Crăciunescu din Livadea aici, ei au obţinut peste 79.000 în faţa tuturor cultivatorilor sar lata, spanacul, ridichile, mază-«
buni gospodari şi crescători de surse locale o semănătoare de comuna Baia de Criş a şi altele, ¦au propus ca loturile kg. legume şi zarzavaturi în va cini măreţe cum s în t: organiza rea ş.a., au o durată scurtă de
animale, ca Lazăr Lup, Petre cereale şi o grapă, pe care vi le fost complect colectivizată. sfaturilor populare să fie culti loare totală de 37.782 lei. rea temeinică a producţiei de vegetaţie, prin rînduirea chibzu
Lup, Zaharie Ianc, Aron Ivan, oferă în dar. Ajutor din partea Cei 900 colectivişti din co vate cu sfeclă de zahăr şi floa- legume, reglementarea desfacerii ită a acestor culturi cu altele
Augustin Buruiană, Ioan Oană lor, veji primi în permanentă. mună au înscris în G.A.C. rea-soarelui, iar munca pe a- Semnificativ este şi exemplul •acestora etc. De aceea, e bine care au durata de vegetaţie mai
şi alţii. Rînd pe rîrtd a intrat în o suprafafă de 2.517 hecta ceste loturi să ţie făcută volun colectiviştilor din Miercurea — ca gospodăriile colective şi în lungă (roşii, varză de toamnă,
G.A.C. tot satul. Luînd Guvîntul tov. Gheorghe re teren agricol şi . un nu? tar de către femei, beneficiile raionul Sebeş, care au recoltat tovărăşirile agricole din regiune ardei şi altele) se pot obţine
Martin, preşedintele G. A. ©, urmind să fie vărsate in con în anul trecut de pe o suprafaţă să cultive suprafeţe cît mai 2-3 recolte anual de pe aceeaşi
Colectiviştii au înscris în gos „Steagul roşu" Garaci, a mulţu tul Consiliului Naţional al fe de 9 hectare, cantităţi aprecia mari de legume, pentru a putea suprafaţă. Acest lucru se poate
podărie 75 de boi buni pentru mii pentru daruri şi a asigurat bile de legume şi zarzavaturi, în aproviziona din plin centrele
muncă, 36 vaci ou lapte, 14 ca pe cel prezent! că noul consiliu meilor. valoare totală de 200.000 lei. muncitoreşti Hunedoara, Sugir, face foarte- bine insăminţînd pri
de conducere se va strădui să Pe marginea acestor ’propu Aceasta înseamnă că veniturile Gălan şi altele. măvara de timpuriu, mazăre, ri«
consolideze tînâra gospodărie co dichi, salată, varză timpurie,'
lectivă. spanac, cartofi timpurii, "după
De asemenea, mulţi colectivişti
pete tineret bovin' şi 3 cai. Su ca Petre Lupu, Zaharie Martin măr de 595 animale mari, neri s-au luat o serie de anga de pe urma acestor culturi se Nu trebuie trecut cu vederea recoltarea cărora să se cultive
prafaţa de păşune pe oare colec şi alţii, s-au angajat că vor precum şi numeroase unel jamente. ridică numai pe un hectar, la faptul că Hotârîrea amintită dă roşii, ardei, vinete, castraveţi,
munci cu rîvnă în gospodărie, te şi atelaje agricole. peste 22.000 lei. posibilitate cultivatorilor indivi
tiviştii au înscris-o in G.A.C. conştienji că astfel îşi vor îm I SIDONIA RUSAN duali să se organizeze în aso varză de toamnă etc. Legumele
este de 135 ha. O sursă de mari venituri o se pot cultiva intercalat: ardei
corespondentă
Pe lîngă grădinile din jurul bunătăţi propriul lor trai . ciaţii simple pentru producţia de cu morcovi, pătrunjel, ridichi,
Consfătuire en activai voluntar legume. De asemenea, e stimula salată sau alte combinaţii, ţi-
S-au unit şi silvăşenii de sus tă cultura legumelor pe loturile nîndu-se bineînţeles seama de
salariaţilor din întreprinderi şi durata culturilor respective, de
, HAŢEG (de la subredacfia noastră Intoaărăşiţii, care erau convinşi de Sus numără acum 111 familii care BRAD (De Ia subredacţia noastră Brad, consfătuirea a adoptat un plan instituţii de stat. teren, distanţe de semănat şi
voluntară). — Sini multe eveniment superioritatea lucrării pănuntului In dispun de 589 ha. teren agricol pre voluntară). Din iniţiativa comitetului de măsuri pentru impulsionarea şi pe plantat şi altele.
iele pe care loouitorii unui sat nu le comun după metode înaintate, au lă cum şi de un Inventar viu compus raional de partid a avut loc la Brad mal departe, a activităţii cultural-edu Seminţe de soiuri superioare,
pot uita. Silvăşenii au trăit şi ei, In murii şi pe ţăranii cu gospodării indi din 16 vaci, 100 boi, 63 cai şi 9 o l o consfătuire la care au participat ac cative de masă. îngrăşăminte chimice şi prepa Fiindcă producţia de legume şi
anii puterii populare clteaa din a- viduale. Duminică, d n d a fost inau Ca proprietate obştească, colectivişti tivişti culturali, intelectuali şi repre rate pentru combaterea bolilor şi zarzavaturi în regiunea noastră
vestea. In 1957, de pildă, SUvaşul de gurată, gospodăria agricolă colectivă mal au 97 de care şl căruţe, 92 piu zentanţi ai organizaţiilor de masă. Gonsfătuirea a ales apoi comisia ra
Sus a fost electrificat, iar anul trecut ,8 Martie“ din SUvaşul de Sus, nu guri, 75 grape, 7 prăşitari, 4 semănă ională de organizare a celui de-al insectelor ce atacă culturile le este încă deficitară şi ţinînd sea
s-a deschis aci un cinematograf să măra 101 familii cu o mare suprafa iori de porumb, un Mor şi 50 de ha Consfătuirea a analizat munca depu IV-lea festival raional al tineretului.
tesc. Ziua, în bătaia soarelui, aşeza ţă agricolă, multe vite şi atelaje a- mari pentru cai. să în prima jumătate a perioadei de gumicole necesare legumicultori ma de cerinţele mereu crescîn-
rea satului oferă o privelişte grea de gricole. iarnă de către unităţile culturale. Pe Tot cu această ocazie, conducerea lor în această perioadă sînt şi de ale marilor centre populate
uitat. In ultimii ani oamenii din acest dr linjgă raportul secţiei de învăţămînt căminului cultural „Dr. Petru Groza"
sat şi-au clădit case moderne, încă Exemplul oomaniştilor, după care şi cultură au mai făcut informări că din comuna Bălţa a lansat o chemare vor mai fi puse la dispoziţia din bazinele noastre industriale,
pătoare şi luminoase. s-au înscris şi ţărani muncitori ca La sărbătoarea silvăşenitor de sus minele culturale din Baia de Criş, la întrecere către toate căminele cul
losif Pop, Ladislau Palcău, Ioan Dra- au luat parte oaspeţi veniţi din multe Bălţa, Blăjeni şi bibliotecile săteşti turale din raionul Brad, în vederea cultivatorilor, în cantităţi sufi nevoia cultivării pe scară mare
Seara, cînd becurile alungă întune gata, losif Stoica şi alţii, a fost ur sate. Alături de gazde, ei au cinstit din Criscior şi Baia de Criş. desfăşurării unei susţinute munci eul- ciente şi la' preţuri ieftine, prin a legumelor se impune cu toată
ricul, in casele siheăşenUor, apara mat treptat de toţi locuitorii satului. sărbătoarea inaugurării gospodăriei tural-educative, pentru a întîmpina cu oomerţul de stat şi cooperatist. seriozitatea.
tele de radio prind viaţă, tn timp ce colective şi au urat noilor colectivişti In urma discuţiilor purtate de către noi succese cel de-al IV-lea festival
pe uliţe înttlneşti grupuri-grupari de Pentru conducerea colectivei silvă spor la muncă în activitatea de viitor. numeroşi tovarăşi, şi pe marginea con raional al tineretului, ö l« chemarea In ceea ce priveşte asigurarea De aceea toţi cultivatorii de
oameni indreptîndu-se spre sala cămi şenii aa ales an consiliu de 11 to cluziilor trase de tovarăşii Vasile Su- Ia întrecere W 'desprind ühHätöirtl«! desfacerii produselor grădină- legume trebuie să depună efor-
nului cultural să vizioneze un ţttm In varăşi, iar ca preşedinte pe colecti- Cel de-al 7-lea sat din raionul Ha pureanu, activist al Comitetului regio obiective mai importante: Informarea
cinematograful k>r. vistul Samoilă Dragpta, ( Brînzan). ţeg colectivizat în întregime, a pornii nal de partid, şl Ioan Raczek, secre politică a oamenilor muncii asupra e- reşti, Hotărîrea dă posibilitate turi pentru a trece neintirziat
cu paşi siguri pe drumul vieţii noi. tar al Comitetului raional de partid cultivatorilor să încheie contrac la producerea răsadurilor de le
începe sărbătoare» Ultimele cereri venknentelor interne şi internaţionale, te din timp cu unităţile statului, gume prin răsadniţe," în cariti-'
PETRE FARCAŞ IU ţinerea de conferinţe cu caracter agri puţind astfel să beneficieze de ,tăţi suficiente., ş i , de calităţi su
Sala, frumos pavoazată, era plină Darea de seamă fusese citită, dis col şi de ştiinţă popularizată, organi împrumuturi pe termen scurt perioare. Paralel cu aceasta, ei
pînă la refuz. Printre cei prezenţi se cuţiile tn farul ei purtate. Din sală, zarea ia căminul cultural a cercurilor prin băncile agricole, şi de unele trebuie să transporte pe teren
aflau şi comuniştii Anton Nopcea, comunistul Samoilă Ungur a propus „Să ne cunoaştem patria" şl „Din tre reduceri de impozit pentru su îngrăşămintele necesare.
Moise Sălăşan, Samoilă ¦Ungur, can- să fie discutate încă d teva cereri cutul de luptă a l poporului nostru", prafeţele contractate.
didaţii de partid Macra C. Francisc, care s-au depus după încheierea lu- desfăşurarea s&ptămîiiaiS a programe Este necesară intensificarea
Anton Deac şi alţii care au depus erorilor de sinteză. In sală s-a ridi lor artistice Ia cămin, crearea de noi De măre însemnătate este în transportului şi depozitării gu
cat un freamăt. Intii unul, apoi altul, formaţii artistice, care, pe (îngă re
primii cererile de înscriere tn gospo s-au ridicat ciţiva ţărani muncitori pertoriul indicat de forurile superioare, lesnirea ce li se face cuîtivatori- noiului de grajd, a părnîntului,
şi s-au îndreptat ou cererea către să promoveze folclorul local, antrena lor pentru a se putea aprovizio- mraniţei şl nisipului în platfor-
dăria ooleciivă. masa prezidiului. rea unul cît mai mare număr de tineri
Acum veniseră cu toţii la adunare la spartachiade, desfăşurarea corespun na din timp cu materialele ne- me de reîncălzire. Trebuie de a-
Ioan d u rea e bolnav tn spital, dar zătoare a învăţămîntului agrotehnic de cesare construirii răsadniţelor semenea să fie reparat şi de-
ca să aleagă consiliul de conducere cererea a dat-o nevastă-sa — Elisa- masă.
al gospodăriei şi să sărbătorească în beta. Au adus şi ei în gospodărie 4 (sôînduri, geamuri, cuie) precum zinfectai inventarul grădinăresc
cîniec, în foc şi voie bună întemeie hectare de teren, 2 boi, un car, plug, In încheierea consfătuirii, căminele
rea colectivei. In darea de seamă pre grapă. Şi ca ei au adus şi Toma Anti, culturale din Criscior şi Luncoiul de şi cu unele instalaţii de irigat, (tocuri, geamuri, unelte şi al
zentată de tov. Samoilă Dragată, s-a Lăscul Holdaş, Alexandru Nopcea, lo Sus au prezentat în faţa participanţi
vorbit printre altele despre holărîrea sif Dragota şi alţii. Erau cele din ur lor un program alcătuit din cîntece ea motopompe, ţevi etc. tele) stropindu-se cu o soluţie
pe care membrii celor două întovără mă familii, care nu-i vorbă, îşi făcu populäre romîneşti, dansuri şi piesa de
şiri agricole ce existaseră în sal o seră şi ele cereri mat de mult, dar IN CLIŞEU : La sera O.C. L. Aprozar — Deva se recoltea teatru „Un pas necugetat". Rezultatele bune obţinute în ^e. ^ L sută piatră vînătă.
luaseră cu 2—3 săptămlm în urmă te purtaseră în buzunar, nehotărîţi. ză ceapă verde pentru a fi trimisă magazinelor de desfacere. înainte de a-I introduce în ră
să se unească într-o gospodărie co IONEL RECEANU anii trecuţi la producţia de legu
lectivă. G.A.C. „8 Martie“ din SUvaşul de me au determinat unele gospo sadniţă, amestecul de pămînt se
dării colective să majoreze cu
mult în acest ăn suprafeţele pe va dezinfecta contra bolilor şi
care vor cultiva legume. Aşa este insectelor vătămătoare cu forma
cazul gospodăriilor colective din lin! în concentraţie de 2 la sută
Pricaz, Turdaş, Geoagiu şi al
tele. (2 litri îa 100 litri apă), reve
nind la un m.c. de pămînt 25
Pentru a contribui Ia aprovi litri din această concentraţie.
zionarea populaţiei din regiunea
noastră cu legume, zarzavaturi Imediat ce gunoiul de grajd
şi cartofi timpurii, Staţiunea ex- s-a încălzit, trebuie să se trea
că la efectuarea paturilor calde
pentru însămînţarea de varză,
conopidă şi gulioare timpurii.
In a doua jumătate ă lunii fe
DESPRE UNELE SARCINI tor din G.A.C., să se organizeze dacă este nevoie de mai multe sigură îndeplinirea întocmai a bruarie trebuie să se facă pa
sarcinilor de plan şi a hotări- turile calde în vederea însă--
iii c m iliilil de ciidicere din BAG. — cu sprijinul agronomilor — ori, adunarea generată a colec rilor, consiliul de conducere îşi mînţării de roşii, ardei şi vinete.
creează şi o puternică .ut iri
cimpuri de experienţă pentru tiviştilor. Adunările generate şi tate în faţa colectiviştilor. In Ing. DUMITRU PRICA
cazul cînd controlul din partea Staţiunea experimentală pomicolă
fiecare cultură. şedinţele de consiliu trebuie consiliului de conducere nu se
vede, cînd sprijinul acestuia nu Geoagiu
Consiliul de conducere are pregătite din timp şi cu multă se simte, munca lîncezeşte, iar
autoritatea consiliului de con întreceri la popice
şi dreptul de a aplica colecti răspundere pentru a da cele ducere este slabă. Astfel de ca
zuri mal există în regiunea noa In zilele de 28 februarie şi 1 mar*
viştilor anumite sancţiuni sta- mai bune rezultate. Ele trebuie stră şi ele trebuie să dispară. tie s-a desfăşurat la Lupeni un cdru
curs de popice, organizat de comisia
bilite prin statut. La aplicarea să dezbată problemele cele mai O sarcină statutară şi tot raională de popice Petroşani.
odată şi o datorie de cinste a
înainte de a trece la descrie tuirii gospodăriei. Din păcate măsuri pentru oa ia magazii, acestor sancţiuni trebuie să se esenţiale oare stau la ordinea consiliului de conducere din Concursul a fost organizai în cin
rea altor sarcini şi atribuţii pe insă unele consilii de condu grajduri, depozitele de furaje G.A.C. este înfrumuseţarea sa stea zilelor de 6 şi 8 Martie. La în
care le au consiliile de condu cere ale G.A.C. din regiunea etc., să nu se turneze şi să nu aibă multă grijă pentru oa ele zilei şi să ia hotariri care să telor, prin plantarea de pomi treceri au participat echipele mascu
cere din G.A.C. considerăm că noastră nu se îngrijesc în des se admită folosirea unor unelte fructiferi şi decorativi de-a lun line şi feminine din localităţile Alba
este necesar să facem o preci tulă măsură de această pro sau maşini care prin natura să nu ducă la demobilizarea co ducă la îmbunătăţirea activită gul străzilor şi şoselei comunei, Iulia, Baru Mare, Lonea, Vulcan, ale
zare în legătură cu o afirma blemă. Există şi cazuri cînd în lor ar putea să provoace incen prin crearea de parcuri, între asociaţiilor Utilajul Petroşani, Voinţa
ţie din articolul anterior. In a- unele gospodării colective nu dii. In afară de toate acestea, lectiviştilor, ci dimpotrivă să ţii de viitor. Există in regiunea ţinerea drumurilor, repararea şi Petroşani şi Minerul Lupeni.
cest articol s-a arătat, din e- sînt păstrate cu grijă nici mă trebuie să se iacă o temeinică curăţirea străzilor etc. In regiu
roare, că tabelele cu evidenţa car documentele de evidenţă fo educaţie colectiviştilor pentru aibă un puternic efect in ce pri noastră unele gospodării colec nea noastră există numeroase Iată rezultatele:
zileior-muncă trebuie afişate lu losite in anul în curs. Este o ca aceştia-să-şi poată da sea safe complect colectivizate. A-
nar. Această afirmaţie este gre ma de pagubele pe care le-ar veşte educarea lor în spiritul tive în care adunările generale cestea, precum şi celelalte în La echipele masculine: Alba Iulia
şită. Statutul G.A.C. prevede că Răspundem putea pricinui lipsa de aten care există gospodării colecti — Minerul Vulcan 2.092—2.116 lemne,
tabelele cu evidenţa zilelor-mun- cililorilor ţie, care de cele mai multe ori unei atitudini noi, socialiste nu sînt convocate de către con ve, trebuie să-şi schimbe înfă Paringul Lonea — Baru Mare 2.331
că să se afişeze din 15 In 15 zile. duce la izbucnirea incendiilor. ţişarea în sensul de a deveni — 1.758 lemne, Utilajul Petro
Aşa trebuie să se procedeze. "«IM Lor trebuie să li se explice că faţă de muncă şi de avutul ob siliile de conducere, conform mat frumoase, mai curate, mai şani — Voinţa Petroşani 2.247 ~
Consiliile de conducere din gos fiecare colectivist are datoria bine organizate şi gospodărite. 2.246 lemne, Minerul Lupeni — Baru
podăriile colective în care se o- obligaţie a fiecărui consiliu de de a feri avutul obştesc de ori ştesc. Practica a dovedit că la statutului. Acest lucru este toar Mare 2.085—1.789 lemne. Echipa U-
bişnuieşte ca aceste tabele să conducere pentru a lichida a- ce distrugeri şi degradări. In întreaga sa activitate, con fiiajul Petroşani s-a clasat pe tocul /.
se afişeze lunar sau după di ceste lipsuri şi pentru a pune aplicarea sancţiunilor este gre te greşit, deoarece colectiviştii siliul de conducere va trebui să
ferite campanii, trebuie să li ordine în documentele de evi întreg procesul de producţie ţină o strînsă legătură cu ma La echipele feminine s-au întilnit,
chideze această practică dău denţă şi în arhiva gospodăriei din G.A.C. este organizat pe şit ca consiliul de conducere să sînt lipsiţi de dreptul de a-şi sele de colectivişti, să se spri ia proba individual, Alba Iulia şt Mi
nătoare. colective. baze ştiinţifice şi pe experienţa nerul Lupeni. in cadrul acestei pro
înaintată cîştigafă d:e unităţile tacă exces de drepturile ce le spune părerea asupra unor pro- be, Amalia Vlădiceanu a cucerit lo
Vorbind despre sarcinile con In sarcina consiliului de con agricole socialiste din ţara noa cul I cu 416 lemne. Pe echipe s-au
siliului de conducere din G.A.C. ducere cade şi luarea măsurilor stră şi de către colhozurile din are. Dar tot atlt de greşită este ţ bfome ce-i frămlntă, de á frage
trebuie să arătăm că acesta are necesare pentru prevenirea in Uniunea Sovietică. Consiliul de
obligaţia de a păstra cu grijă cendiilor. La sediul gospodăriei, conducere trebuie să înţeleagă şi tendinţa de a nu aplica sanc la răspundere consiliul de con
toate documentele d© evidenţă limpede acest lucru şi să lupte
ţiunile prevăzute de statut a- ducere pentru greşelile săvîr-
tunci cînd cineva săvârşeşte a- şife, de-a veni cu iniţiative şi
numite abateri. A cocoloşi aba propuneri valoroase.
terile, a le frece cu vederea, în Controlul îndeplinirii sarci
seamnă a încuraja indisciplina nilor este o altă atribuţie im
in muncă, înseamnă a crea cîmp portantă a consiliului de condu
prielnic pentru dezordine. De cere. Membrii consiliului de
aceea, orice abatere, indiferent conducere trebuie să aibă sar
de către cine ar îi săvîrşită ea, cini concrete pentru a controla,
trebuie discutată temeinic în şe a îndruma şi sprijini- activita
dinţe de consiliu, sau dacă e tea brigăzilor, a fermelor de a-
•cazul, în adunarea generală şi nimale şi a altor ramuri. Con
sancţionată în conformitate cu trolul şi sprijinul consiliului de
ale G.A.C., să asigure o bună la grajduri, la magazii etc., tre pentru a introduce în practica prevederile statutului. conducere trebuie să fie întă jine pe ele, să le asculte dorin întilnit Viscoza Lupeni ş i Minerul
organizare şi păstrare a arhi buie să existe în tot timpul lăzi gospodăriei colective cele mai O sarcină principală a con rit în acele brigăzi unde briga ţele şi să le rezolve ceea ce cer. Vulcan. Deşi la primul lor meci, cele
vei G.A.C. In fiecare gospodă cu nisip, vase cu apă, pompe, noi cuceriri ale ştiinţei agro dierii sînt noi şi nu au expe Fără a face acest lucru, consi două echipe au furnizat o dispută dîr-
găleţi şr alte unelte pentru in tehnice şi experienţa înaintată siliului de conducere este şi a- rienţa necesară. Exercitind un liul de conducere nu va putea ză. Echipa Minerul Vulcan a cîşiigat
rie colectivă trebuie să se g ă cendiu. Consiliul de conducere nu care se cîştigă an de an. In a- ceea de a ţine cu regularitate control sistematic şi acordind să-şi îndeplinească cu succes întrecerea la o diferenţă de 32 lemne.
sească oricînd toate scriptele — de două ori pe lună, — şe
folosite în decursul unui an, trebuie să se mărginească însă cest scop trebuie sa se acorde dinţele de consiliu şi de a con sprijinul necesar brigăzilor şi marile sarcini ce-i sînt stabilite STAICU BALOI
incepind chiar din anul consti numai la a ţii El trebuie să ia atentia cuvenită casei labora voca în fiecare lună odată, sau fermelor, pe lingă faptul că a- de statutul G.A.C. corespondent