Page 100 - 1959-03

..hkíseüoaíft L'üva ^
Anul XI Nr. 1329
na
PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE R O M ÎN E
DECRET
pentru lichidarea răm ăşiţelor oricăror forme de exploatare Rezultate frumoase
a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării
continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii
muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste
In anii puterii populare, în agricultura şi în viaţa
ţărănimii noastre muncitoare s-au produs adînci
prefaceri revoluţionare. Statul democrat-popular
înfăptuieşte cu consecvenţă principiul înscris în
Constituţie, potrivit căruia pămîntul aparţine ce­
lor ce-1 muncesc şi realizează năzuinţa de veacuri
a oamenilor m uncii: desfiinţarea exploatării omu­
lui de către om.
Drmînd îndemnul partidului, ţărănimea munci­
toare a pornit cu încredere şi hotărîre pe calea
transformării socialiste a agriculturii. Astăzi, pes­
te 2 milioane de familii ţărăneşti, din totalul de
circa 3.600.000, fac parte din gospodării agricole
colective şi întovărăşiri agricole, care, împreună
cu sectorul socialist de stat, cuprind peste
8.400.000 ha., reprezentînd mai mult de 60 la sută
din totalul suprafeţei agricole a ţării. Regiunea
Constanţa este pe deplin colectivizată, regiunile
Galaţi, Timişoara şi altele înaintează rapid spre
cooperativizare totală, în toate regiunile ţării miş­
carea pentru reorganizarea socialistă a agricul­
turii a luat un mare avînt. Se transformă din te­
melii relaţiile sociale economice la ţară, înfăţişa­
rea satului, modul de trai al ţărănimii muncitoare.
Rezultatele de mare însemnătate istorică obţi­
nute de ţărănime pe calea socialismului se dato-
resc faptului că ţărănimea noastră a devenit
tot mai conştientă că numai agricultura socialistă
îi poate asigura ridicarea continuă a bună stării
sale materiale şi culturale; se datoresc muncii ei
neobosite, sprijinului primit din partea aliatului ei
de nădejde, clasa muncitoare, din partea Partidu­
lui Muncitoresc Romîn şi a statului democrat-popu­
lar.
Aplicînd consecvent politica de industrializare
socialistă a ţării, statul a înzestrat agricultura cu
tractoare şi maşini agricole moderne, investind
numai în anii 1956-1960 cca. 11 miliarde lei. Pe
baza directivelor partidului, staţiunile de maşini
şi tractoare care deservesc gospodăriile colective
şi întovărăşirile agricole ajutînd pe ţăranii mun­
citori să obţină recolte bogate, precum şi gospo­
dăriile agricole de stat, vor fi înzestrate în anul
1959 cu încă 9.150 tractoare convenţionale, 4.700
combine, 6 .200 semănători şi alte maşini care vor
contribui la creşterea mecanizării agriculturii, a-
jungîndu-se în anul 1960 la peste 58.000 tractoare
convenţionale.
In anii viitori se vor investi fonduri din ce în
ce mai însemnate pentru lucrări de îmbunătăţiri
funciare (îndiguiri, desecări, irigaţii) precum şi
pentru producerea seminţelor de soi, a materialu­
lui săditor viti-pomicol şi înmulţirea animalelor
de rasă. Industria chimică în plină dezvoltare va
pune la dispoziţia agriculturii cantităţi din ce în
ce mai mari de îngrăşăminte şi alte produse chi­
mice, în vederea obţinerii unor recolte bogate an
de an.
Statul a pregătit şi pregăteşte numeroase cadre
de ingineri agronomi, zootehnicieni şi alte catego­
rii de specialişti necesare creşterii continue a ni­
velului tehnic şi al productivităţii muncii în agri­
cultură.
in procesul transformării socialiste a, agricul­ sau arendă şi nici lucrat prin exploatarea muncii
turii se formează ' conştiinţa socialistă a ţărănimii
muncitoare, cresc energia şi hotărîrea ei de a
lupta pentru binele propriu şi binele comun al
poporului. Din rîndurile ei se ridică o ţărănime
de tip nou, care numără de pe acum mai mult de
jumătate din totalul ţăranilor muncitori şi repre­
zintă o forţă uriaşă a construcţiei socialiste, un
exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii
socialiste întreaga ţărănime.
Cu toate acestea, în numeroase sate mai dăinuie vreo îndreptăţire legală în această privinţă ;
încă rămăşiţe ale unor relaţii de producţie înve­
chite, cum sînt darea „în parte“ sau în arendă,
ori lucrarea pămîntului cu muncă salariată, folo­
site de către elementele capitaliste chiabureşti.
Avînd mai mult pămînt decît pot munci ei şi fa­
milia lor, elementele capitaliste chiabureşti, bo­
gătanii satelor, dau ţăranilor muncitori pămînt în
parte sau în arendă, ori folosesc muncă străină.
Astfel primesc în natură sau în bani, fără să mun­
cească, o bună parte din roadele muncii altora.
După ce exploatează pe ţăranii muncitori, ei ex­
ploatează şi pe muncitorii de la oraşe, cărora le
vînd la preţ de speculă producţia-marfă realizată.
Ca urmare a realizărilor obţinute pînă acum în
construcţia socialistă la sate şi a ritmului de creş­
tere a sectorului socialist agricol, lichidarea rămă­
şiţelor de lucrare a păinîntului „în parte“, în a-
renda şi a oricăror alte forme ale exploatării o-
V mului de către om în agricultură a devenit o ne­
cesitate obiectivă.
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VAI
Marji 31 martie 1959
Acei care în urma aplicării dispoziţiilor prezen­
tului Decret nu vor mai exploata munca altora,
vor trece în categoria ce corespunde noii lor stări
social-economice încetîndu-le obligaţiile legale
de natură economică sau fiscală ce decurgeau din
starea lor anterioară. Alături de ceilalţi oameni
ai muncii, se vor putea încadra în atotcuprinză-
toarea activitate de construire a socialismului, ce
sc desfăşoară cu succes în patria noastră.
in orînduirea socialistă pe care o construieşte
întregul popor muncitor, fiecare om al muncii
trebuie să-şi asigure existenţa sa şi a familiei sale,
prin muncă proprie.
In afară de terenurile date în parte, în arendă,
sau lucrate cu forţă de muncă străină măsurătorile
cadastrale şi verificările făcute în ultimii ani au
stabilit existenţa unor însemnate suprafeţe de te­
ren care nu figurează în registrele agricole şi care
au fost folosite ani de-a rîndul, fără ca deţinătorii
lor să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de stat. De
asemenea, s-a constatat existenţa unor terenuri
agricole lucrate de persoane fără îndreptăţire le­
gală, precum şi a unor terenuri agricole a căror si­
tuaţie se cere a fi reglementată pentru a se asigu­
ra cultivarea şi valorificarea lor deplină.
Pentru lichidarea rămăşiţelor relaţiilor de ex­
ploatare a omului de către om în agricultură, în
scopul ridicării continue a nivelului de trai mate­
rial şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dez­
voltării construcţiei socialiste,
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii
Populare Romîne decretează:
Capitolul I
Art. 1. Se interzice darea în parte sau în aren­
dă a terenurilor agricole, precum şi orice alt fel
de exploatare a muncii străine de către producă­
torii agricoli.
Prevederile alineatului 1 sînt aplicabile chiabu­
rilor care au terenuri agricole a căror întindere
depăşeşte puterea lor de muncă, precum şi cea a
membrilor familiei cu care duc gospodăria îm­
preună.
Prevederile primului alineat sînt de asemenea
aplicabile celor care, avînd alte îndeletniciri, nu
lucrează cu munca lor şi a membrilor familiei cu
care duc gospodăria împreună, terenurile agricole
ce le aparţin. -
Alineatul întîi al acestui articol nu se referă la
gospodăriile ţăranilor mijlocaşi care lucrează pă­
mîntul ei înşişi, împreună cu membrii familiei cu
care duc gospodăria împreună, neexploatînd mun­
ca străină, deşi în unii ani sînt nevoiţi să se în-
tr-ajutoreze, un număr mic de zile, cu alţi ţărani
muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci
agricole ce trebuie făcute în termen scurt.
Minorii, bătrînii, precum şi suferinzii de o boală
statornică, inapţi de a munci, pot lucra cu alţii
suprafeţele ce ar putea munci dacă ar fi apţi de
muncă. Această prevedere se menţine atîta vreme
cît durează incapacitatea acestora de a lucra.
Capitalul Ii
Art. 2. In scopul de a se asigura cultivarea su­
prafeţei de pămînt ce nu va mai fi dat în parte
străine, vor trece în folosinţa gospodăriilor agri­
cole colective sau altor organizaţii agricole socia­
liste, în urma aplicării procedurii prevăzute de
dispoziţiile art. 3, următoarele terenuri agricole:
a) terenurile lăsate în nelucrare mai mult de un
an ;
b) terenurile al căror proprietari nu sînt în­
deobşte cunoscuţi, chiar dacă sînt lucrate de alţii,
dar fără ca cei ce le lucrează să poată justifica
c) terenurile care nu au fost declarate spre a
f.1 înscrise în registrul agricol;
d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1 , în
măsura în care întinderea lor depăşeşte puterea
de muncă a celui căruia ii aparţin, precum şi a
membrilor familiei cu care duce gospodăria îm­
preună.
Sînt exceptate de la dispoziţiile lit. c, din ali­
neatul precedent, terenurile celor care, dovedind,
potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plăti
statului, în termen de 90 de zile de la primirea
înştiinţării ce Mi se va face,- impozitele sau sarci-' neatelor precedente se va constata de către comi­
nile de predare obligatorie a produselor agricole
pe timpul cît s-au sustras de la ‘ împlinirea lor
prin nedeclararea pentru înscrierea în registrul a-
gricol şi cel mult pe timp de 3 ani.
Art. 3. Stabilirea terenurilor ce cad sub preve­
derile art. 2 se va face de către comitetul execu­
tiv ' al sfatului popular raional sau orăşenesc în
raza. căruia sînt situate terenurile, cu chemarea
4 pagini 20 bani
tuturor celor interesaţi, care vor da orice lămuriri
ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dis­
poziţiilor prezentului decret.
Proprietarii care intră în dispoziţiile art. 1,
alineatul 2 sau 3 vor arăta ce suprafaţă de teren
au putinţă să lucreze ei şi membrii familiei cu
care duc gospodăria împreună şi vor propune că­
rei gospodării agricole colective sau cărei alte or­
ganizaţii agricole socialiste ar urma să-i fie tre­
cută folosinţa întinderii de teren pe care nu o pot
lucra în acest fel.
Comitetul executiv al sfatului popular raional
sau orăşenesc va face comitetului executiv al sfa­
tului popular regional propuneri referitoare la în­
tinderea de teren a cărei folosinţă urmează să fie
trecută la gospodăria agricolă colectivă sau la
altă organizaţie agricolă socialistă.
Trecerea folosinţei terenului la o anume gospo­
dărie agricolă colectivă sau altă organizaţie agri­
colă socialistă se va face prin decizia comitetului
executiv al sfatului popular regional.
Art. 4. Determinarea persoanelor care îndepli­
nesc cerinţele dispoziţiilor art. 1 . alineatul ultim,
se va face de către comitetul executiv al sfatului
popular comunal sau orăşenesc în raza căruia este
situat terenul.
C apitalul III
Art. 5. Folosinţa terenurilor, intrînd în preve­
derile prezentului decret, trece la gospodăriile a-
gricole colective sau alte organizaţii agricole so­
cialiste, liberă de orice sarcini.
Art. 6. Datoriile faţă de stat, în bani sau în
natură, ale proprietarilor de terenuri a căror folo­ U. M. Cugir, fabricii „1 Mai“
sinţă a trecut la gospodăriile agricole colective Petreşti, fabricii de marmeladă
sau alte organizaţii agricole socialiste, prin apli­ Haţeg, Chimica Orăştie şi al­
carea prevederilor art. 2 , se anulează, pe data tele.
trecerii folosinţei şi proporţional cu valoarea aces­
teia, dacă datoriile s-au născut în legătură cu Combinatului siderurgic Hune­
acele terenuri. 1.
Proprietarii terenurilor a căror folosinţă a tre- { I.C.S. Hunedoara s.a.
cut la gospodăriile agricole colective sau alte or­
ganizaţii agricole socialiste, prin aplicarea dispo­
ziţiilor art. 2 , vor primi în bani o sumă corespun­
zătoare.
Orice alte sarcini, în afară de datoriile faţă de
stat, ce grevau terenurile prevăzute de alineatul
precedent sînt strămutate, fără îndeplinirea vreu­
nei formalităţi asupra sumei de bani cuvenite pro­
prietarului.
Art. 7. Celor cărora li s-a făcut aplicaţiunea pre­ oraşele Deva şi Hunedoara, au ter­
vederilor art. 2 le încetează obligaţiile legale de
natură fiscală sau economică decurgînd din sta­
rea lor social-economică anterioară, ei trecînd în
categoria ce corespunde noii lor stări social-eco­
nomice.
Capitalul IV
Art. 8. Prin Hotărîrea Consiliului de AAiniştri
se vor stabili:
a) modul de determinare a sumei de bani cu­
venite pentru folosinţa terenurilor trecute la gos­
podăriile agricole colective sau la alte organizaţii
agricole socialiste, precum şi modalitatea de plată ;
b) instrucţiunile de aplicare a decretului de faţă.
Art. 9. Dispoziţiile prezentului decret sînt apli­ ţărani muncitori clin regiunea teren agricol, 22 vaci, 2 boi şi • Colectiviştii din G.A.C. „Progre­
cabile în mod corespunzător şi celor care folosesc,
în calitate de uzufructuari, terenuri supuse preve­
derilor decretului.
Art. 10. Folosinţa terenului agricol care, cu căl­
carea dispoziţiilor art. 1 , se va da în parte sau
arendă, ori se va lucra prin exploatarea muncii
străine, va trece, fără plata vreunei sume de bani,
la gospodăriile agricole colective sau la alte or­
ganizaţii agricole socialiste. ,
Proprietarul sau uzufructuarul terenurilor, in­
trînd în prevederile prezentului decret, care, ca
autor, instigator ori complice va vătăma, în tot
sau în parte, prin orice mijloace, via, livada,
plantaţia, arborii sau alte asemenea, aflate pe un
astfel de teren, va fi supus, osebit de aplicarea
dispoziţiilor legii penale, sancţiunii trecerii folo­
sinţei, fără plata vreunei sume de bani, la gos­
podăriile agricole colective sau la alte organizaţii
agricole socialiste, a întregii întinderi de pămînt
ce-i aparţine.
Săvîrşirea faptelor prevăzute de dispoziţiile ali­
tetul executiv al sfatului popular comunal sau oră­
şenesc în raza căruia este situat acel teren, iar
trecerea folosinţei se va face prin decizia comite­
tului executiv al sfatului popular regional.
Art.- 11. Cererile şi actele făcute în aplicarea
prezentului decret sînt scutite de orice impozit şi
taxe.
28 martie 1959.
\\
Cu planul trimestrial
Citiţi în pagina Il-a
HOTĂRÎREA Îndeplinit înainte de termen
Comitetului Central Sfîrşitul primului trimestru al anului 1959 este întîmpinat de
al Partidului către minerii Văii Jiului cu realizări frumoase. Pe zi ce
trece, noi'şi noi colective de mineri trec în rîndurile acelora cu
Muncitoresc Romîn planul trimestrial îndeplinit înainte de termen.
şi a Consiliului
de Miniştri ’k
al R. P. Romîne C a urmare a sporirii productivităţii muncii cu 1,6 la sută —
succes repurtat prin dezvoltarea întrecerii socialiste între
cu privire la unele brigăzi şi sectoare pe baza iniţiativei minerilor de la Aninoasa,
m ăsuri pentru prin crearea unor condiţiuni optime de muncă tuturor brigăzilor
îm bunătăţirea din abataje — colectivul minei Lonea a reuşit să-şi îndeplineas­
conducerii şi că planul trimestrial cu 4 zile înainte de termen. El s-a situat
controlului de partid astfel şi în anul acesta printre fruntaşele bazinului carbonifer al
Văii Jiului. Pînă la data de 28 martie, el a d-at peste planul lu­
şi a activităţii nar la zi 4.629 tone de cărbune.
econom ice în ?
gospodăriile agricole
S îmbată dimineaţa, colectivul minei Petrila a extras primele
de stat tone de cărbune în contul trimestrului II.
Muncind cu multă însufleţire şi conştiinciozitate, harnicii
mineri de la Petrila au reuşit să-şi îndeplinească angajamen­
tele la producţie, productivitate şi preţ de cost. Astfel, ei au de­
păşit productivitatea de o tonă pe post pe exploatare şi au rea­
în întrecerea pentru lizat economii la preţul de cost în valoare de peste 400.000 lei.
Pînă la data de 28 martie inclusiv, ei au dat peste planul
cît mai mari economii lunar la zi 2.524 tone de cărbune.
ir
în producţie
P rintre cei cu planul trimestrial îndeplinit înainte de termen
Chemarea celor 8 întreprinde­ se numără şi colectivul de mineri de la Uricani. Prin apli­
ri din Capitală, privind reali­ carea unor măsuri tehnico-organizatorice bine gîndite, minerii
zarea a cit mai multe economii din Uricani s-au situat în fruntea întrecerii dintre colectivele
a găsit un larg ecou în rîn­ miniere ale bazinului, a ajuns să depăşească încă de mult pro­
dul muncitorilor, tehnicienilor şi ductivitatea de o tonă pe post pe exploatare.
inginerilor din regiunea noas­
tră. Plusul de producţie realizat pînă la 28 martie se cifrează
Ia 3.399 tone.
Sub conducerea organiza­
ţiilor de bază, în întreprinderile M inereu de fier
din regiune s-a desfăşurat o
vastă campanie de ieftinire a pentru furnale
costului produselor. Drept ur­
mare, la data de 20 martie, Colectivele de muncitori, in- sînt tineri, s-au extras în luna
totalizate pe regiune, econo­ gineri şi tehnicieni de la între- aceasta 328 tone minereu de fier
miile realizate se ridică la pes­ prinderile miniere Teliuc şi Ghe- peste prevederile sarcinilor de
te 9.000.000 lei. Iar şi-au sporit în ultimul timp plan. Şi în aceste sectoare de
lucru s-a acordat anul acesta o
Fruntaşi în această uriaşă mare atenţie extinderii metodelor
înaintate de lucru.
acţiune s-au situat muncitorii, eforturile pentru a asigura fur­
Din minereul 'de fier extras în
tehnicienii şi inginerii din în­ nalelor de la Hunedoara şi Gă- primele 25 de zile ale lunii a-
cesteia de către minerii de la’
treprinderile raionului Petroşani -lan o producţie mai mare de Ghelar şi Teliuc în afara sarcini­
lor de plan, se poate obţine o
— cu peste 4.000.000 lei eco­ minereu de fier. cantitate de fontă necesară pen­
tru fabricarea a 476 tractoare
nomisiţi, urmaţi de colectivele In intervalul 1-26 martie, de U.T.O.S. 26.
întreprinderilor raionului Hu­ pildă, minerii de la Teliuc au
nedoara (fără oraşul Hunedoa­ extras în afara sarcinilor de plan
ra) — cu peste 1.600.000 eco­ 1.828 tone de minereu de fier.
nomii la preţul de cost. Rezul­ Acest succes se datoreşte apli­
tate frumoase au obţinut şi cării în procesul de producţie a
colectivele întreprinderilor din unor măsuri tehnico-organizato­
raioanele Orăştie ( aproape rice propuse de mineri. Astfel, au Cuvîntuî
1.000.000 lei) şi Haţeg. fost îmbunătăţite condiţiile de colectiviştilor
extracţie şi transport în subte­
Cuvinte de laudă merită co­ ran, s-a organizat folosirea mai însufleţiţi de chemarea la întrecere
lectivele întreprinderilor minie­ intensivă a excavatoarelor şi ce­ socialistă a colectiviştilor din Nădăştia
re Petrila, Vulcan, preparaţiei lorlalte utilaje care lucrează la
Petrila, depoului şi Atelierelor .suprafaţă.
C.F.R. Simeria, minei Teliuc,
Printre brigăzile de mineri ca­ Inferioară, tot mai mulţi colectivişti
re se situează în fruntea întrece­ din regiunea noastră răspund acestei
rii se numără şi cele conduse chemări cu angajamente i sporite,
de Gaşpar Florincaş şi Simjon
Petric, care înregistrează zilnic Iată cîteva din acestea.'
însemnate depăşiri de plan. Colectiviştii din Rapollu Mare s-au
angajat să obţină la hectar cantităţile
La întreprinderea minieră Ghe­ de produse indicate în chemare şi să
Sub posibilităţi sînt realizările lar, în orizontul nr. VI şi mina reducă volumul zilelor-muncă cu 12 la
vest, unde majoritatea minerilor sută faţă de cel planificat. De aseme­
nea, ei s-au angajat să termine pînă
doara, Uzinei „Victoria"-Căian,
On număr de 6 raioane din regiune la 23 August a.c. construirea unui
au terminai tnsămînfăriie din epoca l-a grajd cu o capacitate de 10 0 vite mari
şi a unei maternităţi pentru 20 scroa­
Ca urmare a folosirii din plin a raionului Sebeş. Numai colectiviştii fe. Pînă la sfîrşitul anului în curs, co­
timpului prielnic în ziua de 30 mar­ din gospodăriile colective din acest lectiviştii s-au mai angajat să-şi for­
tie a.c. muncitorii şi mecanizatorii din raion au însămînţat în epoca I-a pes­ meze o fermă cu 250 oi, cu lină fină
G.A.S., colectiviştii, întovărăşiţii şi te 870 hectare cu orz, ovăz, borceag şi semifină.
ţăranii cu gospodării individuale din şi grîu de primăvară, 130 ha. cu floa-
raioanele Alba, Brad, Hunedoara, Ilia, rea-soarelui, peste 200 ha. cu sfeclă ® Colectiviştii din Bălata s-au anga­
Orăştie şi Sebeş precum şi cei din de zahăr, etc. jat să obţină în. acest an, în medie la
hectar, o producţie de cel puţin 2 .10 0
minat însăinînţările din epoca I-a. In total, lucrătorii de pe ogoarele re­ kg- grîu, 3-800 kg. porumb, 30.000 kg.
giunii noastre au însămînţat pînă în sfeclă de zahăr şi 35.000 kg. porumb
Printre primii care au terminat în- prezent peste 25.000 hectare teren cu — siloz.
sămînţările din epoca I-a sînt lucră-- culturi din epoca I-a.
torii şi mecanizatorii din G.A.S. Că- o Alembrii gospodăriei colective
lan, Sîntămărie Orlea, etc. şi colec­ In regiune au mai rămas de însă­ „Şoimuşana“ din Şoimuş s-au angajat
tiviştii din gospodăriile colective ale mînţat cu culturi din epoca I-a cîteva să obţină mai mult cu 10 0 kg. porumb ,
sute de hectare în raionul Haţeg. şi 10 0 kg. grîu în medie la hectar de­
cît se prevede în chemarea colectivişti­
Noi gospodării colective lor din Nădăştia inferioară. Şi la ce­
lelalte culturi, ei s-au angajat să obţi­
Datorită muncii politice des­ Besermeni şi alţii, s-au înscris nă producţii mărite. De asemenea, co­
făşurată de către organele de în gospodăria colectivă. Ei au lectiviştii din Şoimuş îşi vor construi
partid şi de stat tot mai mulţi înscris pe lingă cele 183 ha. în acest an un grajd, pentru 50 vaci
şi o maternitate pentru 50 scroafe, 4
pătule cu o capacitate de 20 vagoane,
şi un siloz pentru 20.0 00 kg. porumb.
noastră se unesc în gospodării 36 cai. De asemenea, ei au a- sul" Mintia s-au angajat să constru­
colective. dus în G.A.C. un cazan de fiert iască un grajd model cu instalaţii de
ţuică, o moară, un atelier de apă, o maternitate pentru 2 1 scroafe,
Duminică 29 martie a.c., în fierărie şi numeroase atelaje un siloz cu o capacitate de 20 tone şi
satul Piclişa din raionul Ha­ printre care .45 pluguri, 41 un eleşteu pe o suprafaţă de 0,80 ha.
ţeg a avut loc inaugurarea gos­ grape, 49 care şi căruţe etc. pentru a-şi forma o crescătorie de
podăriei colective „Ogor nou". peşte. In acest an colectiviştii din Min­
Toate cele 79 familii de ţărani Tot în raionul Haţeg a tia vor curăţa întreaga păşune a gos­
muncitori din sat, urmînd exem­ podăriei, care numără peste 100 ha.
plul comuniştilor Cornel Pa- (Continuare tri pag. 2 -a) teren.
veloni, Anca Romulus, Iosif
&
Membrii gospodă­
riei colective din
Veţel, raionul llia
au contractat cu
ocolul silvic plan­
tarea cu puieţi a
unei suprafeţe de
peste 10 ha; teren
neproductiv ce ur­
mează a fi împă­
durit.
IN CLIŞEU: Co­
lectiviştii ascultînd
cu atenţie explica­
ţiile date de specia­
liştii silvici cu pri­
vire la tehnica plan­
tatului.
#»*W'v-r/W