Page 102 - 1959-03

Nr. 1329
mu CRITICE
•»/—»f—>/—1 r j
L Pe curînd aniversarea T
^ Prin iulie m u l trecui, la o ^
^ şedinţă pe exploatare, cineva ~]
L s-a ridicat şi a spus:
ţ1.. —— nN--aavveemm ooaailee daee ccoonndueennss.. ^ din Valea Jiului. Gu această o-
C. La locurile de muncă primim ţj
jr apă în loc de aer comprimat. ]
^ De aceea nu ne facem planul. 1
Mecanicii sîrd de vinăI
C Şi parcă otita s-a aşteptat, -j
C Au început cu toţii să dea vina ]
L pe mecanici.
In arma acestei şedinţe far- ^
L tunoase, mecanicii au început *|
C să trimită solii la U.R.U.M. Pe- }
i- troşani, la Combinatul carboru- 1
^ fer Valea Jiului.
[. Şi celor de laU.R.U.M. Pe- j
L iroşm i, şi celor de la Combina- ^
L tal carbonifer Valea Jiului li -j
^ s-a făcut milă de situaţia me- ţ)
conicilor de la Lupeni şi au fă- "j
L cat totul pentru ca. pe la ince- 1
I putui lunii octombrie anul tre- ^
f- cat, să le trimită oalele attt de
mult dorite. Ctnd le-au primit, ~)
[¦ mecanicii au sărit în sus de 1
^ bucurie. Dar bucuria lor n-a ^
[_ 'durat mult. Cineva din condu- -]
l cerea minei a dat un ordin : j
L — Deocamdatăoalele să fie
^ depozitate în magazie.
>[_ Şi s-au depozitat oalele în ^
C magazie.
Peste cîteva luni se împlineş- ^
te un an de cînd a început po- •j
t vestea cu oalele. Poate cu pri- 1
C lejul primei aniversări se vor T
L gindi şi şefii sectoarelor şi con- ^
^ ducerea minei să ia măsuri pen- ¦j
[_ iui ca oalele să fie scoase din ]
[. magazie şi montate în reţeaua 1
L pneumatică a minei.
t. „Păcaflul" unor
tC l o c o m o t i¦v e i^
f- De aproape o lună şi !urnă- 1
f tale, la sectorul I B al minei 1
Lupeni o haveză stă nefolosită. *j
^ Pentru aceasta însă mina tre- ~]
L buie să plătească importante T
^ sume de bani drept amortis- ^
[ meni, fără ca hqpeza să aducă -j
[. vreţin serviciu.
l De asemenea, în garaful de ţ
la orizontul 480 din cadrul sec- 1
^ torului l stau de vreo două luni ^
(_ nefolosite două locomotive Die- -j
l sel pentru care la fel se plă- j
C tesc amortismente mari. Una 1
t din ele este degradată, dar j
^ n-au fost luate măsuri pentru ^
[_ a fi scoascţ din mină şi de- ]
[ clarată starea ei. Cea de-a doua, ]
[¦ necesită de multă vreme repa- 1
^ raţii capitale, dar încă nu s-a ^
[_ „găsit" vreme pentru a fi scoa- -j
L să. Trebuie amintit că aceste j
i reparaţii pot fi făcute chiar la )
Lupeni. Păcat că aceste loco- ~l
motive nu pot ieşi singure din 1
L mină...
L N. ANDRONESCU J
Jk J
Organizaţia de Oazi se p ren p i de întărirea mare care cuprinde acum în­ Deşi în munca politică de
si feznitarea gospodăriei «M ine
Spre deosebire de anii tre­
cuţi, anul acesta în centrul ac­
tivităţii organizaţiei de bază de
partid de la gospodăria agrico­
lă colectivă din Rapoltu Mare
a stat îmbunătăţirea muncii
politice în rîndul colectiviştilor
pentru dezvoltarea continuă a
gospodăriei colective.
In adunările generale ale or­
ganizaţiei de bază au fost dis­
cutate in mod periodic proble­
mele cele mai esenţiale ale
muncii de partid în strînsă le­
gătură cu bunul mers al gos­
podăriei. Organizaţia de bază
şi biroul său s-au îngrijit ca să
sprijine în mod activ consiliul
de conducere în munca sa. In
cîteva rînduri preşedintele gos­
podăriei a prezentat în faţa bi­
roului, sau a adunării generale,
informări despre activitatea pe
care o desfăşoară consiliul de
conducere. Astfel, au fost dis­
cutate de organizaţia de bază
probleme c a : măsurile luate
pentru desfăşurarea campanii­
lor agricole, organizarea mun­
cii în gospodărie, preocuparea
consiliului pentru asigurarea
construcţiilor necesare adăpos-
tirii animalelor, activitatea des­
făşurată în direcţia atragerii de
noi membri în gospodărie etc. şi unelte agricole.
In urma acestor analize au Rezultate bune a obţinut în muncă poliiică de masă a fost se desfăşoară în bune condi- tivişti.
putut fi descoperite unele lip- această muncă agitatorul Ionel îmbunătăţită, ei s-au convins ţiuni, frecvenţa este satisfăcă­
Din a c tiv ita te a c o o p e ra tiv e lo r m eşte şu g ă re şti
Deservirea populaţiei —
în centrul atenţiei
Zilele trecute, membrii coope­
rativelor meşteşugăreşti „Jiul“
şi „Partizanul“ din Petroşani au
analizat activitatea depusă de
J consiliile respective pe linia bu­
nei deserviri a minerilor
cazie s-a scos in evidenţă fap­
tul că în GUrsuî anului trecut
reţeaua de deservire a popu­
laţiei s-a dezvoltat mult prin
înfiinţarea de noi unităţi în lo­
calităţile Konea, Petrila şi Pe­
troşani. Astfel, în Valea Jiului
^ au luat fiinfă : o unitate de bo-
iangerie, un centru de reparaţii
radio, un centru de mecanică
fină, un centru pentru reparat
biciclete şi motociclete, o secţie
de ceasornicărie, 3 oabinete den­
1 tare şi altele. De asemenea, pa­
ralel cu mărirea numărului de
unităfi s-a' îmbunătăţit şi deser­
virea populaţiei executîndu-se în
general luorări de calitate şi în
termenele stabilite. A mai reieşit
însă că cele două conduceri ale
cooperativelor mai au înoă multe
de făcut pentru a se ajunge la
1 o deservire ireproşabilă. Mai sînt
încă sectoare de activitate care
nu satisîao pe deplin cerinţele
populaţiei. In acest sens adună­
rile generale ale celor două co­
operative au luat o seamă de
măsuri menite să ducă la dez­
voltarea şi îmbunătăţirea reţelei
de deservire. Astfel s-a hotărît
a se înfiinţa încă o unitate pen­
tru reparat radio şi o secţie de
coafură în Lonea, o unitate pen­
tru nichelat şi cr'omat şi un cen­
tru de reparaţii tapiţierie în ora­ bilitatea înfiinţării de noi uni­
şul Petroşani ş.a.
-j
1 m. Cu aceasta, s-a termi­
¦A- serviciu cît mai complect.
O asemenea adunare a avut
loc şi lă cooperativa „Moţul“ din
-ţsss-
Incheierea Săptăimnii Mondiale
a Tinerelului
"j
La festivitatea încheierii Săp­
tămânii Mondiale a Tineretului,
care a avut loc sîmbătă în Deva,
au participat numeroşi tineri
din oraş. Gu acest prilej tov.
Ştefan Nebela, prim-secretar a!
comitetului orăşenesc Deva al
U. T. M., a făcut un bilanţ al
succeselor obţinute de tineretul
devean în cadrul acestei săptă-
mîni. El a arătat că în cadrul
„Zilei muncii voluntare" şi-au
adus contribuţia 21 brigăzi de
muncă patriotică care cuprind
915 tineri din oraşul Deva. In
numai 4 ore ei au săpat la sta­
dionul de sub cetate 500 gropi
pentru plantatul plopilor şi au
nivelat 2.000 m.p. teren. De a-
i
VIAJA DE PARTID
suri şi neajunsuri, s-au putut
lua măsuri pentru lichidarea
acestora.
O atenţie deosebită a acordat
organizaţia de bază atragerii
de noi familii în gospodărie.
Pentru aceasta toţi membrii şi
candidaţii de partid au primit
sarcina să se ocupe de anumiţi
ţărani întovărăşiţi pentru a-i
convinge să intre în gospodă­
ria colectivă. De asemenea, în
această muncă, prin grija orga­
nizaţiei de bază, au fost antre­
naţi tovarăşi din corpul didac­
tic, cum sînt Mihai Surianu şi
Gh. Enaşcu, deputaţi, tovarăşi
din activul fără de partid şi
numeroşi colectivişti fruntaşi.
Periodic biroul organizaţiei de
bază, a analizat activitatea des­
făşurată de agitatori. Gu acest
prilej a fost generalizată expe­
rienţa bună şi au fost luate mă­
suri pentru remedierea unor
lipsuri ce s-au manifestat. In
urma' muncii dusă de comunişti,
agitatori, deputaţi, cadre ‘didac­
tice şi colectiviştii fruntaşi, s-a tovărăşiţi au considerat că re­
ajuns ca în mai puţin de trei
luni să fie atrase în gospodăria
colectivă 275 noi familii care
au înscris cîteva sute de hec­
tare teren, numeroase animale
Baia de Griş. Aici, din darea de
seamă a consiliului de conduce­
re a reieşit că planul la produc­
ţia globală pe anul trecut a fost
depăşit cu 6 la sută, la produc­
ţia marfă cu 2 la sută, iar la lu­
crările pentru populaţie cu 12 la
sută. De asemenea, s-a îmbună­
tăţit simţitor şi calitatea produ­
selor. Acest lucru este dovedit
de faptul că anul trecut nu s-a
înregistrat nici un refuz din par­
tea beneficiarilor. Rezultate fru­
moase au fost obţinute şi în a-
menajarea unor centre pentru
deservirea populaţiei, ceea ce a
făcut ca populaţia să solicite cu
mai multă încredere serviciile
cooperativei. Un vădit progres
s-a înregistrat şi pe linia’ acti­
vităţii culturale.
Dar discuţiile purtate au scos
în evidenţă şi faptul că la a-
ceastă cooperativă mai sînt încă
o serie de lipsuri care trebuie
înlăturate. Astfel, pentru viitor
în atenţia consiliului trebuie să
stea lărgirea centrelor de co­
menzi pentru încălţăminte şi ca­
lificarea unui număr mai mare
de membri cooperatori de la a-
ceste centre. Gonsiliul coopera­
tivei va trebui să studieze posi­
tăţi necesare deservirii popu­
laţiei din G urabarza(şi Băiţa. Ga
o măsură imediată este şi aceea
de a aproviziona cu cele nece­
sare toate centrele de comenzi şi
reparaţii pentru ca în felul a-
cesta să se ofere populaţiei un
N. DONOVIC1
P. MOISIUC
semenea, au curăţat şi stivuit
piatra pe străzile G-ral Bălan
şi 6 Martie şi au curăţat aleile
de pe cetate.
In cadrul Săptămînii Mondia­
le a Tineretului au mai fost or­
ganizate „Ziua luptei pentru pa­
ce“, „Ziua tinerelor fete“, „Ziua
ştiinţei şi culturii“ etc., în care
au fost antrenaţi peste 1.500 ti­
neri din oraş. In toate aceste
zile tinerii deveni au participat
la acţiuni cu caracter patriotic,
educativ şi distractiv. Tinerii de
Ia întreprinderea „Banpotoc"
şi de la fabrica de teracotă au
organizat o zi de producţie mă­
rită.
D. MANTU
Roman care a reuşit să-i con­
vingă pe ţăranii întovărăşiţi
Aron Meştereaga, David Mă-
runţ şi Viorel Mărunţ să-şi fa­
că cereri pentru gospodăria
colectivă. Asemenea rezultate
au obţinut şi tovarăşii din acti­
vul fără de partid cum sînt Pavel
Blaga, Gh. Branea, Petru Deac
şi alţii. Numai Petru Deac, de
pildă, a atras în gospodăria
colectivă peste 20 de ţărani
muncitori printre care' pe Pe­
tru Suciu, Nicolae Trif, Gostea
Solomon (Ioân), Inochentie Su­
ciu, Lazăr Deac ş.a.
Trebuie totuşi arătat că or­
ganizaţia de bază nu a folosit
din plin posibilităţile existente
pentru atragerea mai din vre­
me a tuturor ţăranilor munci­
tori în gospodăria colectivă. In
prea mică măsură au fost popu­
larizate rezultatele obţinute de
gospodăria colectivă deşi ele
erau superioare celor obţinute
de ţăranii întovărăşiţi din sat.
Datorită acestui fapt mulţi în­
zultatele muncii lor le asigură
venituri tot aşa de mari ca şi
în gospodăria colectivă şi. ca ur­
mare s-au mulţumit să rămînă
pînă în ultimul timp în această
formă de cooperare a agricul­
turii. Recent însă, cînd întreaga propagandistul Ioan Cîmpeanu, mai buni şi mai harnici colec­
'DRÖMU'ß SÖ GIAfiTSM ÜLUI
Brigăzile
de muncă
patriotică la lucru
n o rrv i Stremţ, raionul Alba, a înregis­
v -y- w - v ,
La p lan tare a de pomi ;
Peste 100 de tineri din [
oraşul Deva au participat
zilele trecute la o acţiune
de muncă patriotică. Cu
această ocazie tinerii din
Deva, organizaţi în bri­
găzi de muncă patrioti­
că, au plantat pe şoseaua
Deva—Simeria ' şi Sîntu-
halm—Hunedoara un nu­
măr de 600 pomi orna­
mentali realizînd prin a-
ceasta' o economie de 695
lei. S-au evidenţiat în mod
deosebit tinerii Zoie Cără-
baş, Rodica Radu, Elena
Dula, Tamara Simion şi
alţii.
Ing. GH. MERGEA
3 3 .4 9 0 Kg. fier vechi
La acţiunea patriotică
de colectare a fierului ve­
chi au participat şi cei
320 tineri de la sectorul
mecanic-şef al I.C.S.H.
Organizaţi în brigăzi de
muncă patriotică, aceştia
au prestat pînă acum un
număr de 960 ore de mun­
că voluntară.’ Pînă acum
ei au colectat şi predat la
l. C.M,. cantitatea de 33.490
kg. fier vechi. Trebuie spus
că paratei cu colectarea
fierului vechi, tinerii de la
atelierul mecanic-şef au
prestat munci voluntare şi
pentru înfrumuseţarea ate­
lierului. In această acţiune
patriotică s-au evidenţiat
în mod deosebit utemiştii
Gheorghe Barbu, Ion Stă-
nescu, loan Niculescu, Mir-
cea Pătraşcu ş.a.
IACOB OGNEAN
corespondent
Indiguîesc Mureşul
Zilele trecute, tinerii ca­
re formează brigada de
muncă patriotică din satul
Lăipuşnic au participat ta
acţiunea iniţiată de sfatul
popular comunal privind
îndiguirea Mureşului. Nu­
mai în după-amiaza unei
zile ei au executat 20 m.
de dig, cu o înălţime de
2 m. şi o lăţime de 2,30
nat construirea complectă
a digului pe o lungime de
4 km. Dintre participanţii
la această acţiune s-au e-
videnţiat tovarăşii Aurelia
Josan, Maria Todoran,
Aurelia Costea, Viorel
Barna, Gheorghe Baie ş.a.
VETURIA MOISE
corespondentă şenească.
de avantajele pe care le aduce toare, iar cursanţii dovedesc
munca în gospodăria colectivă multă preocupare pentru însu­
şi au aderat la această familie şirea materialului predat.
tregul sat.
Organizaţia de bază a fost necontestat, este necesar ca ac­
şi este sprijinită de către comi­ tivitatea agitatorilor, acum du­
tetul comunal de partid prin tov. pă ce toţi ţăranii muncitori din
Ioan Gîmpeanu, secretarul co­ sat sînt colectivişti, să fie mai
mitetului, care participă cu re­ temeinic organizată, să se a-
gularitate la adunări, ajută la
pregătirea şedinţelor, la întoc­
mirea planurilor de muncă, la
organizarea muncii politice de
masă etc. Un sprijin preţios a
primit organizaţia de bază şi
din partea tov. I. Radovici, se­
cretar al Comitetului raional
de partid Hunedoara, care a
dat îndrumări organizaţiei de
bază în ceea ce priveşte dez­
voltarea multilaterală a gospo­
dăriei şi în munca pentru întă­
rirea ei economico-organizato-
rică.
Un factor important pentru
ca organizaţia de bază să-şi
poată îndeplini rolul său de
conducător politic în gospodă­
ria colectivă, în îndeplinirea cu
succes a multiplelor sarcini ce-i
revin, îl constituie ridicarea
continuă a nivelului politic şi
ideologic al membrilor şi can­
didaţilor de partid. In această
privinţă trebuie arătat că orga­
nizaţia de bază de aici a mun­
cit destul de bine. Toţi membrii
şi candidaţii de partid sînt cu­
prinşi şi studiază fie în cadrul
cercului de politică curentă, fie
în cercul de studiere a Statu­
tului P.M.R. Despre acesta din
urmă se poate arăia că fiind
condus cu pricepere de către
Pentru o continuă activitate
la căminul cultural
In perioada lunilor de iarnă,
căminul oultural din satul
trat rezultate bune în ceea ce
priveşte axarea conţinutului acti­
vităţii culturale pe probleme e-
conomice şi politice actuale, reu­
şind să se încadreze în acţiunile
întreprinse de către comitetul co­
munal de partid şi comitetul e-
xecutiv al sfatului popular co­
munal,
Căminul cultural din Stremţ a
participat la cel de-al V-lea
concurs al echipelor artistice de
amatori, a organizat două cer-
Guri de cultură generală şi un
cerc agrotehnic. Săptămînal
s-au prezentat conferinţe axate
pe probleme ca : transformarea
socialistă a agriculturii, educaţia
patriotică a oamenilor muncii,
ştiinţa şi tehnica în slujba omu­
lui etc.
Pentru a imprima un caracter
de continuitate activităţii cultu­
rale în perioada muncilor agri­
cole de primăvară şi vară, şi
pentru a întîmpina cea de-a
XV-a aniversare a eliberării pa­
triei noastre cu succese şi pe
tărîm cultural,'colectivul de con­
ducere al căminului cultural din
comuna Stremţ, îndrumat îndea­
proape de comitetul comunal de
partid şi cu sprijinul direct al
comitetului executiv al sfatului
popular comunal, s-a angajat să
Emisiuni apreciate de ascu ltători
Sub îndrumarea dr. Victor Alicu,
medicii de la spitalul unificat din
Haţeg prezintă în fiecare joi, ia sta­
ţia de radioficare, rubrica „Sfatul me­ unul din membrii colegiului. Astfel
dicului".
Printre cei oare au susţinut cu
regularitate rubrica „Sfatul medicu­
lui" se află dr. Victoria Biscăreanu,
Ladislau Straus, Victor Alicu, Tiberiu
Dîrlea şi Cornel Mesaroşiu. Şi-au
mai dat de asemenea contribuţia dr.
Adam Petroiescu, directorul spitalu­
lui unificat, şi dr. luliu Gherman,
medic la circumscripţia sanitară oră­
Urmînd exemplul medicilor, cole­
giul de avocaţi de pe lîngă tribu-
masă s-au obţinut rezultate de
corde mai multă atenţie agita­
ţiei vizuale atît în cadrul G.A.C.
cît şi în sat, lucru ce s-a făcut
prea puţin pînă în prezent.
In momentul de faţă organi­
zaţia de bază are sarcina im­
portantă de a mobiliza pe co­
lectivişti pentru aplicarea în
viaţă a sarcinilor reieşite din
plenara G.G. al P.M.R. din no­
iembrie 1958. Este necesar ca
în acest scop organizaţia de
bază să ducă o muncă politică
susţinută în rîndul colectivişti­
lor pentru executarea în epo­
ca optimă a lucrărilor din cam­
pania de primăvară, pentru dez­
voltarea şeptelului, pentru creş­
terea producţiei la hectar, pen­
tru dezvoltarea multilaterală a
gospodăriei în aşa fel încît ea
să constituie şi pe mai departe
un exemplu viu pentru întrea­
ga masă de ţărani muncitori
cu gospodărie individuală din
raion şi chiar din regiune.
Acest lucru va putea fi uşor
înfăptuit dacă organizaţia de
bază îşi va îmbunătăţi continuu
activitatea sa, dacă va mobiliza
toate forţele existente în gos­
podărie la munca de întărire a
acesteia, dacă se va preocupa
cu răspundere de întărirea sa
prin primirea în partid a celor
V, P.
prezinte în fiecare săptămînă
cîte o conferinţă. Lunar se vor
organiza cîte două şezători cul­
turale cu programe artistice pre­
gătite şi prezentate de echipele
căminului cultural şi ale şcolii
elementare de 7 ani din locali­
tate. Formaţia corală a căminu­
lui va pregăti în fiecare lună un
cîntec nou, astfel ca la 23 Au­
gust repertoriul corului să cu­
prindă 6 cîntece noi. In aceeaşi
perioadă echipa de teatru va
prezenta trimestrial cel puţin o
piesă nouă, iar brigada artistică
de agitaţie două programe noi.
Conducerea căminului cultural
va organiza săptămînal cîte o
seară culturală axată pe proble­
me agricole, ştiinţifice, de infor­
mare politică, educaţie patriotică
etc.
In această perioadă activita­
tea căminului cultural va fi axa­
tă pe următoarele obiective: e-
xecutarea la timp şi în bune
condiţiuni a lucrărilor agricole
de primăvară şi vară, întărirea
sectorului socialist din agricultu­
ră, educaţia patriotică a oame­
nilor muncii, sărbătorirea şi a-
niversarea evenimentelor impor­
tante din viaţa poporului nostru
muncitor şi lupta popoarelor
pentru menţinerea păcii în lume.
GAVRIL POPA
directorul căminului cultural
din Siremt
nalul raional a stabilit ca în fiecare
zi de marţi în faţa microfonului să
vorbească^ timp de 8 — 10 minute, cîte
tov. Cornel Ivaşcu, avocat, a vorbit
despre „Consideraţiuni pe marginea
decretului 256 cu privire la carnete­
le de muncă“. Săptămînă viitoare,
avocatul Manase Petriu va vorbi în
faţa microfonului despre „Combaterea
infracţiunii de huliganism".
Atît rubrica „Sfatul medicului"
cît şi emisiunea „Au cuvîntul juriş­
tii" sînt apreciate de ascultători.
PETRE FARCAŞ IU
corespondent
In incubatoarele gospodăriei de stat din Mintia se scot în
fiecare primăvară zeci de mii de puişori. IN CLIŞEU: Opera­
toarele Zamfira Băcanu şi Victoria Cursaru controlînd ouăle
din incubatoare.
Realizări ale constructorilor
de la Călan
In anii puterii populare, re­
giunea Hunedoara a cunoscut o
mare dezvoltare industrială. Pe
lîngă construirea de furnale noi,
oţelării noi, uzine cocsochimice,
s-a trecut şi la reconstrucţia u-
zinelor vechi. Astfel, la uzina
„Victoria“-Gălan, în anii 1957 şi
1958 s-a refăcut hala turnăto­
riei vechi — hală veche de a-
proape 100 de ani — precum şi
atelierele de întreţinere (strungă-
rie şi lăcătuşerie). Prin reface­
rea halelor s-au creat condiţii
optime de lucru pentru munci­
tori.
La lucrările acestea de mare
amploare, conducerea uzinei a
antrenat tot colectivul de tehni­
cieni şi ingineri, pentru ca lu­
crările să fie predate la timpul
planificat. Deşi lucrările acestea
au fost introduse în plan, ulte­
rior, colectivul uzinei a ştiut să
se achite cu cinste de sarcinile
primite. Numai în anul 1958, la
refacerea turnătoriei actuale, e-
tapa a Il-a, âu fost necesare
peste 300 tone construcţii me­
talice, care s-ău confecţionat pe
şantier.
Pentru buna desfăşurare a lu­
crărilor s-a trecut la întocmirea
graficului de execuţie, reparti-
zîndu-se în aşa fel lucrările ca
şi planul de' producţie să se
Pag. 3
POVESTEA UNUI
OM ADEVARAT
de BORIS POLEVOl
Pana încercaţii a Iul Boris
Polevoi zugrăveşte cu un deo­
sebit dramatism evenimente
din timpul Marelui Război
pentru Apărarea Patriei.
Eroul principal este Alexei
Maresiev, Erou al Uniunii So­
vietice, membru in Consiliul
Mondial al Păcii. Prăbuşin-
du-se cu un avion de vînă-
toare — rănit la ambele pi­
cioare, el se tîrăşte timp de
18 zile prin pădure pentru a
ieşi din zona frontului inamic
şi a nu cădea pradă nemţilor.
Dîrzenia lui ieşită din co­
mun, voinţa ncînSrîntă dc a-şi
birui durerea fizică şi morală
pe care i-o aduce amputarea
picioarelor, precum şi dorinţa
de a învăţa să umble pe pro­
teze, i-a fost susţinută de un
ţel m ă re ţ: dorinţa aprigă dc
a zbura iarăşi, de a îi iarăşi
folositor patriei.
Şi acest ţel Maresiev l-a a-
tins. El a intrat din nou în
luptă pentru a zdrobi fiara
fascistă şi a aduce patriei safe
iubite măreţe victorii.
Colecţia „Cutezătorii"
PARALELA 45°
de POP SIMION
Reportajul înfăţişează o bu­
nă parte a ţării, văzută de-a
lungul paralelei 45°, de Ia O-
raviţa şi pînă in deltă. Peisa­
jul ce se desfăşoară în faţa
ochiului este mereu nou şi de
o mare varietate : oraşe vechi,
încă de pe vremea romanilor,
ca băile Herculane, vechi a-
şezăminte culturale, cum este
mînăstirea Tismana, centre
miniere, regiuni petrolifere,
cîmpia bărăganului, Dunărea
şi delta.
Scris într-un ritm vioi, re­
portajul „Paralela 45°", apă­
rut în colecţia „Patria noas­
tră", se citeşte cu multă plă­
cere şi interes.
poată realiza în acelaşi timp.
Acest grafiG a fost. urmărit şi
discutat săptămînal în prezenţa
organelor de partid şi sindicale,
luîndu-se măsuri acolo unde se
observa întîrziere.
Trebuie menţionat că reuşita
acestor lucrări n-ar fi fost po­
sibilă fără concursul ministeru­
lui de resort, care ne-a pus la
dispoziţie fonduri şi materialele
necesare. Astfel, în curînd va îi
dată în funcţie turnătoria de
fontă, lucrare care face cinste
atît colectivului de' proiectare cît
şi colectivului care a executat-o.
Dl CU ŞTEFAW
corespondent
,, I ozukilL-w m c * se cAsesó !
sPKE-vfuzAxe la coopc/ŞĂTivele SS/rreşr> ]
DEICCNSUM.LA AGENŢIILE IÖTO-PMNOSPO/ţr !
tNl&LSIUKl, TlpGÚKl. PIEŢELE Á~??C?i j
'ALIMENTARE CARI Sl TRENURI