Page 11 - 1959-03
P. 11
'N r 1306 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag: 3
RAID - ANCHETA *pi CĂRŢI Prevederi însemnate
Reducerea cousumurilor IN CONTRACTUL COLECTIV
LITERATURA POLITICA Contractul colectiv pentru a- tru muncitorii oare locuiesc în tele şi crearea de condiţii pen
JOHN EATON« Marx
nul 1959 încheiat intre colecti cămin, să mai instaleze 4 fîn- tru formarea echipelor Artistice
împotriva Iul Keynes —
Răspuns „socialismului“ Iui vul de muncitori, tehnicieni, in tini ţişnitoare şi o serie de alte de amatori, măsuri pentru func
Herbert Morrison — 176
cărbune pag. — 2,80 Iei. gineri şi funcţionari ai uzinei instalaţii tehnico-sianitare. Co ţionarea unor biblioteci mobile
Ed. politioă „Viotoria“-Că;la(n şi condu mitetul de întreprind ere se o- în secţii, excursii in regiune cu
„ , ,, *> , * , l.,i cerea uzinei, prevede o seamă bligă să educe pe salariaţi in muncitorii fruntaşi, obţinerea
Plenara O.C. al P.M.R. din dere, îşi găseşte întrebuinţarea. realizat însă -'debit două, adică de angajamente pe care ambele spiritul păstrării bunului ob unui autobus pentru deplasa
noiembrie anul trecut, arată că mai puţin de 50 la sută. Iată un
o cauză pentru care preţul de Un accent deosebit s-a pus pe motiv pentru care consumul spe *** Dialectica marxistă părţi se obli-gă a le respecta, ştesc. In vederea rezolvării pro rea formaţiunilor artistice şi
cost al unor produse continuă calitatea lucrărilor de susţinere. cific de lemn n-a fost respectat. şi ştiinţele moderne —
să rămină ridicat o constituie Executivul o susţinere de bună 424 pag. — 8,85 lei. în scopul asigurării unei bune blemei spaţiului locativ, se pre sportive, sprijinirea consiliului
nerespectarea consumurilor spe Cantităţi exagerate de lemn
cifice. Acest lucru iese in evi calitate, lucrarea va rezista în s-au consumat pentru lucrările Ed. politică desfăşurări a procesului de pro vede construirea în anul 1959 sportiv.
denţă şi la exploatările miniere bune condiţiuni mai mult timp de întreţinere. Şi aceasta pentru
ale Văii Jiului, care in majo şi întreţinerea ei va fi mai pu că armarea este de slabă calita ducţie. a 73 apartamente pentru fami In ultima parte a contractu
ritatea lor, au depăşit in mod ţin costisitoare. Pe lingă aceas te. Dacă toate colectivele de
sistematic consumurile specifi ta, atunci cînd durata de ser conducere ale sectoarelor şi-ar *** P.C.R. — conducăto Bunăoară, privind planul de lişti în oraşul muncitoresc, a- lui, comitetul de întreprindere
ce de lemn, aer comprimat şi viciu a expirat, lemnul va putea rul luptei maselor popu producţie, colectivul de munci cordarea a 30 de împrumuturi şi conducerea uzinei se anga
energie electrică, lună de lună. fi recuperat mai uşor. Dacă ar fi făcut o preocupare din această lare pentru consolidarea şi tori, ingineri şi tehnicieni se pentru construirea de locuinţe jează să ia o serie de măsuri
Fără îndoială, in aceste con- problemă, cu siguranţă că altele dezvoltarea regimului de angajează să sporească valoa individuale noi, şi acordarea a pentru buna desfăşurare a con
diţiuni, nici preţul, de cost al marea s-a făcut cu grijă şi dacă ar fi fost rezultatele. mocrat-popular (6 martie
tonei de cărbune nu putea fi tot aşa se face şi răpirea, lem 1945—30 decembrie 1947) rea producţiei globale marfă cu 20 de împrumuturi pentru re sfătuirilor de producţie, in care
sub cel planificat. nul acesta poate îi reîolosit ob- Am amintit mai sus că în nici 60 pag. — 1 leu. 2 la sută faţă de plan, sa ri pararea ., locuinţelor individuale scop se vor constitui comisii pe
ţinîndu-se astfel importante e- o lună a anului trecut nu s-a f dice indicii de utilizare a fur vechi, Cit priveşte cantina, ea probleme. De asemenea, se o-
Conferinţa regională de par conomii. Pentru exemplificare, putut realiza consumul specific Ed. politică nalelor cu 9 la sută faţă de va fi aprovizionată cu alimen bligă să analizeze lunar înde
tid din ianuarie a.c. a trasat vom aminti că, procedînd ast de energie electrică şi că într-o
sarcini concrete privind reduce fel, grupa condusă de comunis singură lună s-a realizat con sarcina planificată, consumul de tele necesare deservirii a trei plinirea reciprocă a angajamen
rea preţului de cost al cărbu tul luliu Somogyi a folosit o ar sumul specific de aer compri
nelui prin reducerea consumu mătură de 4 ori. mat. Să vedem cîteva din cau PUBLICAŢII cocs pe tona de fontă să fie mese pe zi şi se vor continua telor prevăzute în contractul
rilor specifice de materiale şi zele care au dus la nerespecta respectat sută la sută, să spo lucrările de construcţie a unei colectiv, iar trimestrial să or
energie. Din noul' an s-au scurs Tot în vederea reducerii con rea acestor consumuri.
deja două luni. Să vedem ce sumului de lemn, s-a introdus *** Kommunist — nr. rească productivitatea muncii cu cantine noi. ganizeze adunări generale pe
s-a făcut în acest timp în Va în cursul anului trecut armarea La mina Lupeni funcţionează 17, decembrie 1958, anul
lea Jiului, cum au reuşit să se cu bolţari de beton şi armarea un ventilator cu o capacitate de XXXV. Traducerea revistei 8 la sută, procentul de vola Protecţia muncii şi asigură întreprindere cu dări de seama.
achite de aceste sarcini ' cele metalică a unor galerii. Consi 3.500 m.G. pe oră. Ventilatorul teoretice şi politice a Co
mai mari exploatări carbonifere. derăm totuşi că nu s-a acordat mitetului Central al Parti tile la semicocs să fie rile sociale, alcătuiesc şi ele Dacă aruncăm o privire a-
suficientă atenţie acestei pro acesta—foarte util, de altfel — dului Comunist al Uniunii redus la maximum etc. Pentru un capitol important din con supra felului in care au fost
Preocupare Intensă —» bleme. are o'turaţie ptea mare (500 ture Sovietice, — 160 pag. — a sprijini realizarea acestor an tractul colectiv. Aici, se preve duse la îndeplinire angajamen
pe minut) din care cauză viteze 4 lei. gajamente, conducerea uzinei de ca lucrările de protecţia mun tele contractului colectiv din a-
rezultate bune Planii tehnic pe anul 1951) se obligă să ia o serie de mă cii să se execute in termenul nui trecut, constatăm că sint
prevede extinderea armării me le de aer în lucrările miniere LITERATURA suri c a : defalcarea sarcinilor stabilit, la agregatele noi şi puţine angajamente neîndepli
talice în abatajele frontale şi trec 'peste, cele adfnis'ibMe. Pen ŞTIINŢIFICA lunare pe secţii şi repere şi pre cele ieşite din reparaţii capita nite, şi, acestea din motive o-
tru ca totuşi să , poată fi folosit, TOPOGRAFIE darea lor serviciului producţiei le să se ia măsurile necesare biective. Totuşi, merită să n&
acest ventilator lucrează cu Su de către serviciul de planifica de tehnica securităţii, descon oprim puţin asupra punerii în
R. FILIMON şi alţii: To re cu 10 zile- înainte de înce- gestionarea locurilor de muncă, funcţiune a bazinului de colec
pografie generală — 800 putuU fiecărei luni; predarea iar prevederile planului de pre tare de 1.000 m.c. ce urma să
pag. — lei 36,40. planului defalcat pe luni, secţii, gătiri pentru iarnă să fie exe asigure colonia cu apa necesara,
sortimente, agregate, echipe şi cutate pînă la 1 octombrie, La lucru care nu s-a făcut datori
Ed. tehnică om, de către serviciul produc cursurile de calificare se va ţine tă construcţiei necorespunzătoa
ţiei cu minim 5 zile înainte de cont de tehnica securităţii con re executată de către I.C.S. Hu
Urmărind activitatea exploa extinderea susţinerii cu inele de baru! opturăt. E de la sine înţe MEDICINA începutul fiecărei lu n i; asigu form programei analitice dată nedoara. Lucrările au început
tării miniere Petrila în ultimii bolţari a unei însemnate porţi les că motorul funcţionează cu Dr. I. BULBUCA şi alţii: rarea cu materii prime şi ma de Ministerul învăţământului în anul 1957, iar în 1958 ba
ani, se poate vedea că de la un uni — peste 1.600 de metri — încărcare maximă şi deci consu Metode de explorare a e- teriale a îndeplinirii şi depăşi şi Culturii. De asemenea, zinul trebuia dat în folosinţă.
an la altul, treburile au mers mul de energie este peste cel ne chilibrului hidroelectrolitic. rii planului de producţie con inginerii, tehnicienii şi elec
tot mai bine. Productivitatea de galerii. Planul acesta va tre cesar. Colectivul tehnic al minei 164 pag. — 8,75 lei. form planurilor de aproviziona tricienii întreprinderii vor fi S-a dovedit însă, că fundaţia nu
muncii a crescut mereu, tonele bui însă respectat. In acest fel, a găsit soluţia' pentru 'înlătura re date de secţii; dezvoltarea examinaţi pentru a se ve rezistă la încărcarea totală a
de cărbune date peste plan sînt consumul specific de lemn va rea acestui neajuns. In locul Ed. medicală mişcării de inovaţii ş.a, De a- dea în ce măsură şi-au bazinului. Se cere deci din par
tot mai multe, iar preţul de cost scădea şi mai mult şi odată cu cuplajului direct, trebuie intro semenea s-a întocmit un plan tea conducerii I.C.S. Hunedoa
al cărbunelui scade. De aseme el şi preţul de cost al cărbune dusă o transmisie cu curele tra- Prof. GH. ÖLÄNESCÜ de măsuri tehnlico-organizato- însuşit normele de tehnica secu ra, ca împreună cu conducerea
nea se reduc consumurile speci lui. - pezoidale pentru ca turaţia să şi alţii : Insuficienta renală tice cu obiective concrete. Din rităţii. Comitetul de întreprin uzinei „Victoria“, să ia toate
fice : fie redusă, economisindu-se ast acută — 260 pag. — 14,30 tre măsuri amintim ridicarea dere şi conducerea uzinei se o- măsurile necesare pentru pune
Colectivul minei Petrila a por fel'ccâ. 600.000 lei anual. Pen lei. temperaturii aerului insuflat în bligâ să folosească în mod ju rea în funcţiune cit mai grab
In prima lună a acestui an nit pe drumul cel bun. Rămîne tru această transmisie sînt însă furnale, şi formarea unei comi dicios şi conform instrucţiuni nică a acestui bazin,
situaţia consumurilor specifice doar ca să se menţină pe acest necesare două şaibe care au Ed. medicală sii de rebuturi la turnătorie. In lor, locurile lâ casele de odihnă,
se prezintă a stfel: drum, să lupte pentru a obţine fost comandate la U. R. U. M. vederea sporirii numărului mun staţiuni şi tabere, să asigure îndeplinirea ang ajarrientelor
rezultate şi mai frumoase. AL. RADULESCÜ, N. citorilor calificaţi, vor fi anga funcţionarea policlinicii sociale prevăzute în contractul colectiv,
ROBÄNESCU Artoplastia jaţi absolvenţi ai unor şcoli de (sprijinind-o cu material gos trebuie să constituie una din
calificare în producţie, iar la în podăresc), să sprijine comitetul preocupările de seamă ale con
Consum »peciile Petroşani încă din iulie anul. (Colecţia „Biblioteca medi cadrarea lor se va ţine cont de de cruce roşie, şi să întocmeas ducerii uzinei şi a comitetului
trecut. Din păcate aceste şaibe gradul de pregătire al fiecăruia. că la timp dosarele de pensii. de întreprindere. De aceea, sini
M ateriale Unitate n-au ajuns nici pînă acum la cală" XI) 176 pag, - In plus, atît comitetul de între necesare măsuri. bine chibzuite,
sf energip de măsură Lupeni. De remarGat că şi Com prindere cit şi conducerea uzi La capitolul „Disciplina so iar obiectivele de realizat să fie
planificat realizat binatul carbonifer Valea .1!ului 24,30 lei. nei' se obligă să' controleze jus cialistă în muncă şi activitatea eşalonate în timp, avîndu-se în
cunoaşte această şţare de lu- ta aplicare a sistemului de sa cult ural-sportivă “r-âe prevede a vedere necesitatea lor. ¦Comite
Lemn de min» fcruri ,şi totuşi ,nu ia măsuri. Ed. medicală larizare, încadrarea salariaţilor, se face cunoscut tuturor mun tul de partid al uzinei are dato
"Economisirea -a 100.000 kwh. ân aplicarea măsurilor tehnico-or- citorilor legile privind discipli ria ca periodic să analizeze fe
f răşinos - ... nr.c./t 0,04715 0.U4650 EUGENIA SORU, Biochi ganizaforice, aiplicareâ sistemu na în muncă, angajarea şi des lul cum se înfăptuiesc obiecti
0,00565 mie m e d i c a l ă . voi. I, e- lui premial, şi corelaţia indici facerea contractelor de muncă vele contractului colectiv şi $ă
! Lemn de mină r-•- •»-<¦ •¦j.Ţvy?jhL n r-, Ţ n;h diţia 11-a 928 pag. — 66 lor de pian. conform Codului muncii, afişa ia măsuri atunci cînd se obser
m.c./t . ,9,00547, Iei. rea regulamentelor de ordine vă vreo rămîrtere în urmă. De
foios Pentru îmbunătăţirea condi interioară in secţii şi prelucra asemenea, comitetul de între
Ed. medicală ţiilor de trai, conducerea uzinei rea lor ia fiecare loc de muncă, prindere trebuie să urftiăfoaseă
Energie electrică Kwh/t 40,5 fiecare lună, numai prin econo se obligă să întocmească un re crearea condiţiilor pentru buna în permanenţă felul cum se &-
Aer comprimat m.c./t 223 40,4 micitatea folosirii acestui venti ISTORIE funcţionare a comisiilor de li chită de obligaţiile asumate, a-
K. HOTEST Contribuţii gulament de folosire şi păstra tigii cu sprijinul oficiului juri tit conducerea întreprinderii, cit
lator, nu reprezintă oare nimic 7 la istoria Transilvaniei în dic, etc. Pentru buna desfăşu şi colectivul uzinei,
203 Consumuri exagerate de ener secolele 1V-XIII (Colecţia re a bunului obştesc, să între rare a activităţii culturâl-spor-
„Biblioteca istorică" VII) tive se mal prevede printre al GH. COMŞUŢÂ .
Din tabelul de mai sus se vede R<azuifa4e slab« gie electrică se obţin şi la ora- 196 pag. — 16,90 lei. ţină igienic dormitoarele pen
că în prima lună a acestui an ţere. Aceasta din cauză că cra
consumurile specifice au fost Dacă la Petrila lucrurile stau terele mai funcţionează destul Ed. Academiei R.P.R.
reduse sub cele planificate. Ca bine, la Lupeni sînt necesare de des în gol sau gu capacitate
urmare, preţul de cost al cărbu măsuri urgente şi bine chibzu redusă. La capătul unui deceniu de mari realizări
nelui a fost redus în cursul lunii ite pentru a se pune capăt de
ianuarie cu peste 3 lei pe tonă păşirilor consumurilor specifice Gît priveşte pierderile de aer în opera fe tm fb iw e socialistă a
faţă de planificat, iar faţă de şi creşterii preţului, de cost. comprimat pe reţea, în mod frec
preţul mediu obţinut în anul vent ele se pot aprecia cam la
195S cu peste 10 lei pe tonă. Să vedem mai întîi care e si 30 -ta sută. Ce au de zis despre
tuaţia consumurilor specifice pe treaba asta şefii sectoarelor 7 Se
Cum au fost obţinute aceste anul trecut şi în prima lună a pare însă că nu zic nimic de
rezultate ? La mina Petrila pro acestui an. vrem. în luna ianuarie a.c.
blema economisirii lemnului de Materiale Unitate Anal 1958 Luna ianuarie 1959
mină s-a pus încă din anul tre şi energie de Consum specific Consum specific
cut. Nu puţine erau constatările planificat realizat
că lemnul de mină nu ajungea măsura planificat realizat
la locurile de muncă la dimen Lemn de mină
siunile cerute. De aceea, el ur
răşinos m.c./t 0,041 0,044 0,04095 0,04320 (Urmare din pag. l-a). peste 500.000 Iei anual, iar altele ca de maşini şl tractoare. Acestea ajută mari pe tot terenul cultivat de G.A.C.
cea din Apoldu de Sus, realizează ve pe colectivişti să smulgă pămînlului Despre realizările gospodăriilor co
ma să fie retezat din nou, ră- Lemn de mină m.e./t 0,0037 0,0044 0,00380 0,00270 Sate şi comune întregi de ţărani mun nituri băneşti anuale care se apropie roade bogate şl să-şi uşureze munca,
mînînd astfel capete care se pier folos citori, cum sînt de exemplu Şeuleşti, de 1.000.000 lei. Datorită acestor veni in locul plugului de lemn iras de două lective, despre viaţa nouă a colectiviş
rîmpa, Nădăştia de Jos, Sîntandrci, turi gospodăriile colective reuşesc să vite slabe, lucrează acum tractorul. Pă- tilor se mai pot spune multe lucruri
deau. Acţiunea de economisire Energie Kwh/t 31 41,5. - , -.40 • 43,5 Rapoli şi altele din raionul Hunedoa repartizeze colectiviştilor, în afară de mîntul nu mai este scormonit numai la frumoase. Ele dovedesc că ceea ce se
trebuia deci pornită de Ia su electrică ra, Chimindia, Balata, Bîrsău, Mintia, produse agricole şi însemnate sume de suprafaţă ca altădată, ci .arăt la adîn- spune în rezoluţia plenarei C.C. al
Veţel şi altele din raionul Ilia, Foit, bani la zi-muncă. G.A.C, „Peţofi San- cirnea potrivită : culturile nu se însă- P.M.R., apărută acum 10 ani, şi ceea
prafaţă. Trebuiau luate măsuri, Aer comprimat m.e,/t 210 228,2 230 278 Turdaş, Bobîlna Gelmar din raionul dor“ din Deva a repartizat, de exem mînţează aceleaşi mai mulţi ani in ce unii socoteau pe atunci vis sau
trebuia ca totul să fie bine în Orăştie, Silvaşul Superior, Poeni şi al plu, în acest an cîte 25 lei la zi-mun- şir pe acelaşi teren, pînă cînd îi secă- fantezie, a devenit acum realitate,
drumat şi controlat. N-a fost o Se observă că aproape toate consumul specific de aer compri tele din raionul Haţeg, pornesc cu în că, în afară de produse, iar G.A.C. din tuiesc de substanţele hrănitoare. Ele fapte vii care conving ţărănimea mun
treabă uşoară, însă pînă Ia ur consumurile specifice au fost mat a fost depăşit cu 48 m. c. credere, la îndemnul organizaţiilor de Miceşti, raionul Alba, a repartizat au o rotaţie ştiinţifică. Metoda primi cltoare despre binefacerile mecanizării
mă s-a pus pe picioare. Şi acea depăşite. De altfel, cercetînd si / tonă. partid, pe drumul gospodăriei colective. 35,50 lei la zi-numeă, valoarea totală tivă a însămînţatulul cu mîna a fost şi ale chimizării şl electrificării agricul
sta mai ales în semestrul II al tuaţiile lunare, se poate consta a unei zile-muncă, catculîndu-se şi ea înlăturată, fn G.A.C. se însâmîn- (urii, despre superioritatea gospodăriei
anului trecut cînd orizontul X a ta că în ceea ce priveşte consu Iată. pe scurt, cum se prezin Care sînt cauzele ce determină ţără produsele, ridieîndu-se în această gos ţeazn cu maşini moderne. Colectiviştii colective.
fost destinat transportului de mul specific, de lemn de mină nimea muncitoare din satele regiunii podărie la 52 Iei. Familia unui membru se bucură de binefacerile mecanizării
lemn. La acest orizont lucrează răşinos a fost realizat doar în tă situaţia . consumurilor speci noastre să se îndrepte în masă înspre al G.A.C. din Miceşti a realizat în anul şi la prăşit, recoltat şi Ia diferite alte Conferinţa regională de partid, care
o echipă permanentă care se o- lunile mai şi iunie, consumul fice la mina Lupeni. Deloc gospodăria colectivă ? Principala cauză trecut, cu toate că a fost un an agri lucrări. Ei nu mai sînt nevoiţi să stea a avut loc în ianuarie a.c., a analizat
cupă numai cu operaţiunea de specific la energie electrică n-a îmbucurătoare. Şi mai ales la esle faptul că vechile gospodării colec col slab, venituri care se cifrează Ia săptămîni la rînd gîrboviţi pentru a situaţia transformării socialiste a agri
distribuire a lemnului. Lucrurile fost realizat în nici o lună, iar energie electrică şi aer compri tive au devenit unităţi agricole socia 2.000 Iei lunar în medie. Trebuie pre aduna cu secera întreaga recoltă de culturii în regiunea noastră şi a tra
au mers din ce în ce mai bine, cel de aer comprimat doar în mat, unde deşi s-au majorat liste puternice şi ele exercită o uriaşă cizat că acesta nu este unicul exem păioase. Aceasta se adună acum în sat organizaţiilor de partid de la sate
aşa că acum se poate spune că luna.mai a fost sub cei planifi consumurile specifice tată de influentă asupra întregii ţărănimi mun plu. Toate gospodăriile colective din numai cîteva zile cu combina sau cu sarcini importante. Urmînd indicaţiile
totul e pus la punct. cat. anul trecut, ele au fost cu mult citoare. Ajutate şi îndrumate zi de zi regiune care acordă atenţia cuvenită maşina de secerat trase de tractor, conferinţei, organizaţiile de partid şi-au
depăşite în cursul primei luni de către organizaţiile de partid, gos dezvoltării fondului de bază realizează îrilăttirîndu-se în acest fel nu numai îmbunătăţit simţitor stilul de muncă.
Un merit deosebit pentru re Colectivul de conducere al mi a acestui an. podăriile colective au reuşit să înfiin venituri mari. munca istovitoare ci şl pierderile de Ele au început să popularizeze mai
ducerea consumului de lemn nei Lupeni s-a obişnuit să spu ţeze şi să dezvolte diferite ramuri a- boabe prin scuturare. larg şi mai sistematic realizările gos
revine sectoarelor de producţie, nă că de vină este lemnul, care ¦A Veniturile realizate de colectivişti podăriilor colective, viaţa fericită a
care au reîolosit lemnul vechi. în lunile de iarnă e verde şi deci nexe aducătoare de mari venituri bă ie-au peroiis să-şi construiască case Mecanizarea şi aplicarea metodelor colectiviştilor, statutul G.A.C. şl aceas
Aşa, de pildă, în cursul semestru se depăşeşte cu mult consumul Deşi au avut sarcini precise neşti, să-şi realizeze construcţii mo spaţioase şi să ie împodobească cu mo ştiinţifice de lucrare a pămîntului fac tă muncă concretă şi-a arătat de în
lui II, sectorul I a intensificat specific. Din situaţiile lunare în pentru reducerea consumurilor derne, să-şi cumpere maşini etc. Pu bilă de oraş. In locul opaiţului şl a ca producţia in G.A.C. să crească sis dată roadele. De ia conferinţa regională
acţiunea de colectare a lemnu specifice în vederea reducerii terea economică a unei gospodării co lămpii cu petrol arde acum în casele tematic. An de an ele realizează pro şi pînă acum au fost constituite peste
lui vechi. Acest lemn s-a redi- să, nu rezultă acest lucru. Con preţului de cost, nu toate exploa lective se socoteşte după mărimea fon colectiviştilor din majoritatea satelor ducţii la hectar care întrec cu mult pe 40 G.A.C. cu peste 5.000 familii şi a-
mensionat şi apoi s-a folosit la sumul specific maxim realizat tările miniere din Valea Jiului dului de bază. In această direcţie tre becul electric, Iar în locul sobelor de cele ale individualilor. Producţia me proape 16.000 hectare teren. In aceste
stive. In prezent sectorul dispu în cursul anului trecut la lemn s-au achitai de aceste sarcini. buie să arătăm că avem în regiune pămînt, au apărut sobe de teracotă. In die pe regiune realizată în anul trecut gospodării colective ţăranii muncitori
ne de o echipă alcătuită din 2 de mină răşinos s-a înregistrat în Acolo unde s-a dat atenţia cuve gospodării colective în care valoarea casele colectiviştilor găseşti acum şi la grîu de către G.A.C. a fost cu 420 au mai adus un număr de peste 2.500
oameni care se ocupă de proble nită economisirii materialului fondului de bază a trecut de mult de alte obiecte care indică un nivel de kg. la flecare hectar mai mare docît animale şi un bogat inventar agricol.
ma aceasta. Este foarte impor luna iulie (0,047 m.c./t), iar la lemnos şl energiei, rezultatele trai ridicat Mulţi şi-au cumpărat apa cea a individualilor. Producţia de po
tantă această acţiune pentru că foios în luna septembrie (0,0063 obţinute sînt frumoase. 1.000.000 Iei. In urma dezvol rate de radio, patefoane, covoare, bi rumb în G.A.C. ă fost de asemenea Mergînd pe linia trasată de rezoluţia
stivele sînt consumatorul cel m.c./t). Cert este însă că Ia Lu tării fondului de bază, a măririi nu ciclete, felurite obiecte de uz casnic mult mai mare decît în sectorul indi din 3-5 martie 1949 şi luptînd pentru
mai mare de lemn în straiele peni există mai puţină preocupa Pentru a reduce consumurile mărului de animale, a cultivării de ca: aragaze, maşini de cusut etc. Iată vidual. Unele G.A.C. au organizat Io traducerea în fapte a hotărîrilor Con
subţiri. specifice este nevoie înainte de plante tehnice, a sporirii' cantităţilor deci cît de mult s-a schimbat viaţa turi experimentale pe care realizează sfătuirii de la Constanţa şi ale Con
re pentru economisirea materia toate să fie luate măsuri în a- colectiviştilor în aceşti 10 ani. producţii record. G.A.C. din Obreja de ferinţei regionale de partid, organiza
Foarte important este faptul cest sens. Dar atît nu e sufici de cereale şi diferite produse ca lînă pildă, a realizat peste 7.000 kg. po ţiile de partid din satele regiunii noas
că în acţiunea de economisire lelor şi a energiei. ent. Aceste măsuri trebuie ur lapte, legume etc. cît şr a animatelor Alunea colectiviştilor diferă şi ea rumb Ia hectar în anul trecut, pe un tre vor acorda şi de aci înainte o a-
a lemnului au fost cuprinşi a- Ca toate celelalte exploatări mărite zi de zî,. trebuie să fie contractate eu statul, multe gospodării nespus de mult faţă de cea a ţăranu lot experimental. Fără îndoială că me tenţie sporită consolidării organizato-
proape toţi muncitorii. Membrii dusă o susţinută muncă politică colective, printre care se numără cele • lui individual. Ea este mai uşoară, mai todele de cultivare folosite pe acest lot rico-economice a gospodăriilor colective
şi candidaţii de partid s-au si miniere din Valea Jiului şi ex de masă pentru ca fiecare mun plăcută şi mai productivă. De ce ? vor fi aplicate în viitor pe întreaga su şi îndeosebi a celor nou înfiinţate, con-
tuat de la început în frunte. Fie ploatarea minieră Lupeni a a- citor să devină un agitator în a- din Pricaz, Miercurea, Simerra Veche Pentru că statul a creat la sate S.M.T.- prafaţă, realizîndu-se astfel producţii tinuînd totodată cu aceeaşi perseveren
care miner, vagonetar sau cra- ceastă direcţie. Rezultatele ob urile care dispun de un puternic parc ţă munca politică pentru constituirea
ţerist de la Petrila ştie că fie vut în cursul anului trecut un ţinute în prima lună a acestui şf altele, realizează venituri băneşti de de noi gospodării colective.
care bucaf de lemn, cît de ne pian tehnic. In acest plan era an de către colectivul exploată
însemnată pare ea Ia prima ve- prevăzută extinderea armării rii miniere Petrila dovedesc jus
metalice în abatajele frontale. teţea acestor afirmaţii.
Din cele cinci abataje planifica Irig. IV. ANDRONACHE
te a se arma metalic nu s-au
