Page 12 - 1959-03
P. 12
Pan. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1301
BBCB*
u i . u i t i m e l ß sJLLrú • xüllrrveXe şJdri • uL tuaeie ş t i r i Plecarea unei delegafii
guvernamentale a H.P.R. ia Moscova
/Vo/a guvernului sovietic Recepţia oferită de guvernul U.R.S.S. Luni dimineaţă a părăsit Ca sosit la Moscova delegaţia gu
în cinstea lui Harold Macmillan pitala, plecînd spre Moscova, o vernamentală a Republicii Popu
delegaţie guvernamentală. Din lare Romîne în frunte cu Alexan
adresată guvernului S. U. A. MOSCOVA (Agerpres). — lai Ignatov, Aleksei Kiricenko, delegaţie îac parte tovarăşii: dru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al
TASS transmite: La 2 martie Frol Kozlov, Anastas AAikoian, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşe Consiliului de Miniştri al R.P.R.
guvernul U.R.S.S. a oferit în Mihail Suslov, Aleksei Kosi- dinte al Consiliului de Miniştri,
AAOSCOVA (Agerpres). — garanţiilor împreună cu celelal care ar putea fi discutate la o marele Palat al Kremlinului o ghin, Dmitri Polianski. conducătorul delegaţiei, Gr. Gas- Pe aerodromul Vnukovo, dele
TASS transmite: La 2 martie, te state interesate pentru a se conferinţă la nivel înalt. recepţie in cinstea primului mi ton Marin, preşedintele Comite gaţia a fost întîmpinată de losif
Andrei Gromîko. ministrul Afa ajunge la un acord reoiproo ac nistru al Angliei, Harold Mac Printre oaspeţi se aflau mem tului de Stat al Planificării, ing. Kuzmin, vicepreşedinte al Con
cerilor Externe al U.R.S.S., a ceptabil. Guvernul sovietic arată în nota millan. brii delegaţiei guvernamentale Mihai Florescu, ministrul Indus siliului de Miniştri al U.R.S.S.
remfs ambasadorului S.U.A., sa că dacă guvernele puterilor a Irakului, membrii delegaţiei triei Petrolului şi Chimiei şi ing. şi preşedinte al Comitetului de
Referindu-se la declaraţia cu occidentale nu sînt încă gata să Valentin Steriopol, adjunct al Stat al Planificării al U.R.S.S.,
guvernamentale a Republicii ministrului Comerţului. Simion Snacikov, preşedintele
Comitetului de stat pentru rela
L. E. Thompson, nota guvernu privire la nota guvernului S.U.A. participe la o conferinţă la nivel împreună cu conducătorul Populare Române, diplomaţi La plecare, membrii delegaţiei
au fost conduşi de reprezentanţi ţiile economice externe de pe lin
lui sovietic adresată guvernului că acesta este gata să folosească înalt, pentru examinarea proble guvernului englez la recepţie străini, ziarişti sovietici şi stră ai conducerii ministerelor econo gă Consiliul de Miniştri a!
S.U.A. ca răspuns la nota ame „toate mijloacele corespunzătoa mei Tratatului de pace cu Ger au participat ministrul Aface ini. U.R.S.S., şi de alte persoane o-
ricană din 18 februarie. In ace re“ pentru menţinerea ocupaţiei mania şi a Berlinului occiden rilor Externe, Selwyn Lloyd, mice şi ai Ministerului Afaceri ficiale.
eaşi zi au fost remise note co Berlinului occidental, guvernul tal, s-ar putea convoca o confe In timpul recepţiei Nikita
sovietic aminteşte că părţile care rinţă a miniştrilor Afacerilor Ex ambasadorul Marii Britanii la Hruşciov şi Harold Macmillan lor Externe. Printre cei care au venit în
respunzătoare ambasadorului sînt ameninţate cu folosirea „tu terne ai U.R.S.S., S.U.A., Marii Moscova, Patrick Reilly, şi alte au rostit cuvântări. S-a toastat
Marii Britanii, Sir Patrick Reiil- Au fost de faţă A. A. Epişev, întînipinarea delegaţiei se aflau
ly, şi ambasadorului Franţei, turor mijloacelor“ dispun de tot Britanii, Franţei, Poloniei şi Ce personalităţi engleze. de asemenea Aurel Vijoii, mi
in sănătatea reginei Elisabeta ambasadorul Uniunii Sovietice nistrul Finanţelor al R.P.R., Mî-
Ia Bucureşti şi membri ai amba hail Dalea, ambasadorul Repu
sadei U.R.S.S. blicii Populare Romîne, precum
? şi reprezentanţi ai presei.
MOSCOVA (Agerpres). —
TASS transmite: La 2 martie a
Maurice Dejean. Nota guvernu ce este necesar pentru a-şi apăra hoslovaciei. Totodată guvernul Din parte.a sovietică la recep a Il-a a Marii Britanii şi a
lui S.U.A., se spune în nota gu cauza în mod demn şi a da ri sovietic declară că este de acord ţie au participat Averki Aris- preşedintelui Prezidiului Sovie La Paris a sosit o delegaţie
vernului sovietic, nu dă un răs posta oricărei agresiuni. Dacă cu propunerea guvernelor S.U.A. tov, Leonid Brejnev, Ekaterina tului Suprem al U.R.S.S., Kli
puns la propunerile concrete ale ameninţările care se fac auzite Marii Britanii, şi Franţei ca la Furţeva, Nikita Hruşciov, Nîko- ment Voroşilov. tehnico-comercială din R.P. Romînă
Uniunii Sovietice cu privire la în Occident, se subliniază în această conferinţă să fie repre
încheierea Tratatului de pace cu notă, ascund într-adevăr dorinţa zentate R. D. Germană şi R. F. ESHfi PARIS 3 (Agerpres). — La Chimiei, precum şi experţi şi
Paris a sosit delegaţia tehnică- tehnicieni.
Germania şi cu privire la con de a se recurge la arme, oricine Germană. Guvernul sovietic con Convorbire înfre N.S. Hruşciov comercială condusă de ing. Mî-
vocarea în acest scop a unei con se va hotărî la aceasta, va tre sideră că este indicat ca pentru haâ Petri, adjunct al ministru La sosire, membrii delegaţiei
lucrările conferinţei miniştrilor lui Comerţului, care va duce au fost întâmpinaţi de reprezen
ferinţe de pace a statelor care au bui să-şi asume o răspundere Afacerilor Externe să se stabi şi H. Macmillan tratative pentru încheierea unor tanţi ai Ministerului Finanţelor
participat la războiul împotriva grea în faţa omenirii pentru dez lească un termen de cel mult şi Afacerilor Economice al Fran
Germaniei, precum şi cu privire lănţuirea unui nou război. două-trei luni. MOSCOVA 3 (Agerpres) TASS niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş contracte privind livrarea de e- ţei şi ai unor Întreprinderi in
la normalizarea situaţiei din transmite : La 3 martie, primul ciov, cu care a avut o convor dustriale.
Berlin. In nota guvernului sovi Guvernul sovietic arată că a- Guvernul sovietic consideră ministru al Marii Britanii, Ha bire. Convorbirea s-a desfăşurat chipamente industriale.
etic se subliniază că în prezent cum mai mult ca oricînd trebuie posibilă convocarea unei confe rold Macmillan, l-a vizitat pe Din delegaţie mat fac parte Au tost de faţă Mircea Bă-
mai există posibilitatea de a se întreprinse - măsuri eficace, ur rinţe a şefilor guvernelor în a- preşedintele Consiliului de Mi- într-o atmosferă de prietenie. lănescu, ministrul R. P. Romîne
gente pentru a preîntîmpina o prilie a.c. la Viena sau Ia Ge ing. N. Ionescu, adjunct al mi la Paris şi membri ai legaţiei
reveni la colaborarea între cele evoluţie periculoasă a evenimen neva. R. P. Romîne.
4 puteri în problema importantă telor. De aceea el revine din nistrului Industriei Petrolului şi
referitoare la Germania. înche nou la propunerea sa cu privire Dacă guvernul S.U.A'., se spu H. Macmillan şi Selwyn Lloyd :SSU
ierea' Tratatului de pace cu Ger la o întîlnire a oamenilor de ne în nota guvernului sovietic, Convorbiri între ambasadorul U.R.S.S,
în R.D. Germană şi W. Ulbricht
mania oferă o astfel de posibi stat la cel mai înalt nivel. nu este încă gata pentru o în
au părăsit Moscova plecînd la Londralitate. In baza Tratatului de pace şi O. Grotewohl
Guvernul sovietic, se spune în tâlnire a şefilor guvernelor, gu
cu R.D. Germană şi R. F. Ger notă, porneşte de la faptul că vernul sovietio propune să fie MOSCOVA 3 (Agerpres) TASS millan, Selwyn Lloyd şi celelal BERLIN (Agerpres). — La Germane, şi a avut cu ei con
mană şi-ar lua angajamente i- şefii guvernelor vor discuta pro convocată la termenul menţionat transmite: In după amiaza zi te persoane care f-au însoţit pe 28 februarie, din însărcinarea vorbiri pe marginea probleme
dentice care ar exclude posibili punerile pe care le-a prezentat şi la locul menţionat o conferin lei de 3 martie, primul ministru primul ministru, au părăsit Mos guvernului sovietic, M. G. Per- lor legate de propunerile gu
cu privire la încheierea Tratatu ţă a miniştrilor Afacerilor Exter al Marii Britanii, Harold Mac- cova plecînd la Londra. vulii-n, ambasadorul U.R.S.S. în vernului sovietic cu privire la
tatea reînvierii militarismului lui de pace cu Germania, pre ne. R. D. Germană, a făcut o vi încheierea' Tratatului de pare
german, ceea ce ar asigura con cum şi cu privire la luarea unor In cinstea şefului guvernului zită lui W. Ulbricht, prim-se-
diţiile dezvoltării paşnice a celor măsuri comune în vederea înlă M început lucrările de construire englez pe aeroportul Vnukovo cretar al C.C. al P.S.U.G., şi cu Germania şi lichidarea re
două state germane şi ar elibera turării situaţiei anormale care s-a aliniat o gardă de onoare. lui O. Grotewohl, preşedintele gimului de ocupaţie în Berlinul
popoarele de pericolul apăsător s-a creat în legătură cu ocupaţia a noii căi navigabile Au fost intonate imnurile de stat Consiliului de Miniştri al R. D. occidental.
al războiului. străină a Berlinului occidental. Volga — narea Baltică ale Marii Britanii şi U.R.S.S.
V
Referindu-se la problema uni Guvernul sovietic consideră că MOSGOVA 3 (Agerpres). — Vitegra, Belcu3dvk㙺i Gerepo- Harold Macmillan a fost con
ficării Germaniei, guvernul so la conferinţă trebuie să partici Au început lucrările de construc veţ — vor cuprinde centrale hi dus de Nikita Hruşciov, Frol Manifestaţie antiamericană în Bolivia
vietic declară încă odată în nota pe, în afară de cele patru puteri, ţie a noii căi navigabile Volga droelectrice. Gele^ 6 lacuri de a- Kozlov, Anastas Mikoian, Alek
sa că el consideră că în rezol astfel de ţări interesate cum sînt — Marea Baltică, care va lega cumulare proiectate pe traseul sei Kosîghin, Andrei Gromîko şi LA PAZ 3 (Agerpres). — La claraţiile unui diplomat american
varea problemei unificării este Polonia şi Cehoslovacia, ca sta liniile de comunicaţie pe apă din canalului vor forma o suprafaţă alţii. 2 martie a avut loc la La Paz o propunînd împărţirea Boliviei
cu neputinţă şi inadmisibil ames te vecine cu Germania, şi care centrul, sudul şi nord-vestu! totală de 1.770 km. p. Lacul de demonstraţie antiamericană la
au fost primele victime ale agre părţii europene a U.R.S.S. în- acumulare de la Gerepoveţ, cel Pe aeroport se aflau Sir Pa care au participat circa 1.000 de între vecinii ei ca o soluţie pen
tecul în treburile celor două sta siunii hitleriste. ir-un sistem unic de transport mai mare dintre ele, se va în trick Reilly, ambasadorul Marii studenţi. Manifestanţii şi-au ex tru rezolvarea problemelor eco
te germane şi înlocuirea lor de de mare adîncime. Noul canal, tinde pe o distanţă de 225 km. Britanii Ia Moscova, diplomaţi primat indignarea faţă de un ar nomice ale ţării. Manifestanţii
către oricare alt stat. Această Guvernul sovietic consideră de lung de 361 km., va trece în a- In prezent din zona ce va fi străini, ziarişti. ticol apărut în revista america au parcurs străzile oraşului stri-
problemă pot şi trebuie să o asemenea că la conferinţa la ni propierea vechiului sistem Mar- inundată sînt mutate 217 centre gînd: „Jos imperialismul yan
rezolve germanii înşişi. vel înalt, la examinarea proble tinski dat în exploatare încă la populate. Sute de moscoviţi adunaţi pe nă „Time“, care a reprodus de- keu 1“.
mei Tratatului de pace cu Ger începutul secolului trecut şi care aeroport au salutat călduros pe
In nota sovietică se arată că mama şi a problemei Berlinului nu asigură o navigaţie normală Gale 39 de ecluze învechite şi înaltul oaspete englez şl pe în de energie Au început manevrele
la garanţiile internaţionale pen occidental trebuie să fie repre deteriorate ale sistemului Mar- soţitorii săi. militare aeriene
tru asigurarea independenţei o- vor cunoaşte o largă răspîndire ale S.E.A.T.O.
raşului liber demilitarizat — zentate atît R. D. Germană, cît Noi surse procedeele simple de dirijare a
Berlinul occidental — pot parti şi R. F. Germană. temperaturii — de încălzire, ră BANGKGK 3 (Agerpres). —>
cipa marile puteri cu toată greu cire, precum şi de menţinere a La 2 martie au început la Bang*
tatea şi prestigiul lor. In nota sovietică sînt enume unei temperaturi constante, aşa' kok manevrele militare aeriene
cum se reglează automat tempe ale blocului agresiv S.E.A.T.O.
Guvernul sovietic declară că rate şi alte probleme care au pentru navele mari. tinski vor fi înlocuite prin 9 e- MGSGOVA (Agerpres) TASS ratura corpului omenesc.
La aceste manevre participă
este gata să discute problema mai fost menţionate anterior şi Pe traseul canalului Volga — cluze noi din beton armat. anunţă: După părerea academi Autorul articolului propune ca forţe aeriene din Statele Unite,
pentru extinderea lucrărilor de Marea Brîtanie, Australia, No
Marea Baltică vor fi construite Construirea canalului Volga cianului Abram Iofre, specialist cercetări în domeniul radioelec- ua Zeelandă şi Tailanda. După
tronilor să se înfiinţeze un insti cum s-a mai anunţat, la aceste
Poporul coreean a sărbătorit 40 de am 6 noduri hidroenergetice. Trei — yMarea Baltică va' fi terminată sovietio de seamă în domeniul tut de cercetări pentru radioelec- manevre participă pentru pri
dintre acestea — nodurile de la în cursul actualului septenal. semiconductorilor, într-un viitor tronica semiconductorilor. El ma dată şi forţe aeriene fran
este de părere că semiconducto- ceze, însă din cauza condiţiilor
de la insurecţia împotriva apropiat va fi posibil să se ob rii deschid căi noi în radiotehni- atmosferice nefavorabile forţele
ocupanţilor japonezi că şi energetică, cuprinzînd po aeriene franceze vor sosi cu în-
P rim a a dunare n a ţio n a lă ţină energia electrică direct de sibilităţi fără precedent pentru tîrziere.
a tin e re tu lu i socialist din Cuba la Soare cu ajutorul unor cupluri uşurarea vieţii omului.
termoelectrice cu cheltuieli mai
mici decît cele necesare construi
PHENIAN 3 (Agerpres). - şi măciuci lupta tot poporul îm rii şi exploatării centralelor ter
Agenţia centrală telegrafică co potriva odiosului ocupant ja NEW YORK'3 (Agerpres).— forţele şi viaţa, a luptat împo moelectrice.
reeană anunţă: La Phenian a ponez. După cum anunţă ziaruil cuba triva dictaturii sângeroase a lui Intr-un articol apărut în zia
avut loc un mare miting cu pri nez „Noticias de Noy“, între 21 Batista. Vorbitorii s-au oprit
lejul celei de-a 40-a aniversări Comentând insurecţia de la şi 24 februarie a avut loc la îndeosebi asupra sarcinilor ti rul „Pravda“, acad. Iofre scrie
a insurecţiei de la „1 Martie“. „1 Martie“, ziarul „Nodon Sia- Havana prima adunare naţio neretului pentru apărarea şi dez că în septenalul care a început
In urmă’ cu 40 de ani, ca rezul- mun“ arată intr-un articol că nală a tineretului socialist din voltarea continuă a revoluţiei. marea energetică a centralelor
'tat. al influenţei Marii Revolu această mişcare a demonstrat termoelectrice şi atomoelectrice
ţii Socialiste din Octombrie, spiritul patriotic şi revoluţionar Cuba, la care au participat S-a adoptat o hotărâre de a va fi complectată prin mica e-
300.000 de cetăţeni din Seul nergetică, unde electricitatea va
s-au ridicat la lupta împotriva al poporului coreean. Articolul peste 300 de delegaţi sosiţi din lupta pentru crearea unui cen fi obţinută fără mijlocirea maşi
militarismului japonez. Insurec
ţia s-a răspândit imediat în în subliniază deosebita importan toate colţurile ţării. Delegaţii tru unic a tineretului, care să nilor, ceea ce va permite intro
treaga ţară. Cu cuţite, topoare,
ţă a luptei poporului coreean au vorbit despre felul în care unească toate organizaţiile pro ducerea pe scară largă a electri Spectacole cinematografice
tineretul socialist cu arma în gresiste de tineri din Cuba. A cităţii în viaţa cotidiană. Acad.
pentru pace şi independenţă na fost ales Comitetul naţional e- Iofre consideră necesar să se în
xecutiv al tineretului socialist ceapă construirea primelor cen
ţională. , mină, fără să-şi precupeţească trale electrice solare. El arată
-' « > o - « * . - O - < U > - ' S * <S»0' ‘&>0' 3>-<L> JOI 5 M ARTIE 1959
T E R O A R E IN A L G E R IA în frunte cu preşedintele Ramon ?că într-un viitor apropiat, cu a- DEVA : Alo ?... Aţi greşit numărul i gostei i ILIA: Străbătîrid Parisul j
Cîndva la Paris ; PETROŞANI : Zile SIMBRIA: Inimă de oţel: PARO-
In Algeria lup Calcirez. jutorul cuplurilor termoelectrice, de dragoste ; Don Quichotte ; ALBA Ş E N I: Căpitanul bătrînei carapace j
IULIA : Alo?... Aţi greşit număral ; BARD MARE: Familia U lianovj
tele dintre trupele Rîpa dracului î BRAD : Romanţa ZLATNA : Surorile ; LONEA : La on
periferiei: SEBEŞ: Alo?... Aţi dinele dumneavoastră ; TEIUŞ : Tai
colonialiste france „Tratatul de securitate“ japono-american greşit numărul ; ORAŞT1E : Fără fun la N agasaky: APOLDU DE
ze şi forţele na acoperiş ; HAŢEG : Simfonia dra- S U S : Gloria Balticii.
ţionale algeriene nu trebuie să fie revizuit ci lichidat
s-au intensificat.
IN FOTO: Un do Declaraţia lui Nosaka, preşedintele C.C. . RADIO
cument convingă
tor al teroarei ce al P.C. din Japonia PROGRAMUL I: 6,25 Muzică u- lare romîneşti: 17,30 Legendele, po'î
domneşte în satele şoară: 9,00 Muzică din opere; 10,00
algeriene. Locui TOKIO 3 (Agerpres). — Du poniei pe viitor. Acest „tratat“ Melodii populare rom îneşti; 10,30 Mu poarelor: 18,05 Piese romîneşti pen-"
torii nevinovaţi pă cum relatează ziarul „Mai- a declarat Nosaka, nu trebuie zică de estradă: 11,35 Jocuri popu *ru fanfară j 19,15 Itinerar 1959 j
din satele algerie niţi“, la 2 martie Sandzo No să fie revizuit ci lichidat. lare romîneşti: 11,45 Muzică corală; 19,30 Muzică populară lituaniană. Noi
ne, femei, copii şi saka, preşedinte al C.C. al Par 12,00 Din melodiile dv. preferate: înregistrări 20,15 Muzică uşoară romî«
moşnegi sînt ucişi. tidului Comunist din Japonia, Referindu-se la acţiunile 12,25 Inovatori şl inovaţii: 14,00 Me n ească: 20,45 Din repertoriul naistu
Cadavrele lor sîni a făcu* o declaraţie in oraşul Consiliului General al Sindica lodii din opera „Traviata" de V erdi: lui Ion Oprea: 21,30 Muzică populară
transportate prin Miigata, in care a arătat că in telor din Japonia, care au drept 15,10 Program pentru iubitorii muzi romînească: 21,45 „Părinţi şi copii“ )
; scop reînnoirea relaţiilor comer cii populare romîneşti: 15,45 Tînărul 22,40 Muzică uşoară; 23,40 Melodii
scriitor: 16,40 Muzică uşoară: 18,05 populare romîneşti.
• sate pentru a in prezent în parlament şi în afa ciale cu R. P. Chineză, el a Almanahul ştiinţific; 19,30 Emisiune
spira groaza locui ra parlamentului trebuie desfă spus că dacă nu se va pune ca de cţntece: 22,30 Din cîntccele şi BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 : 6,00:
torilor. Transpor şurată o largă mişcare de pro păt politicii ostile faţă de Chi dansurile popoarelor.
turile de cadavre test împotriva revizuirii „trata na, promovată în prezent de ca- 7,00: 11,00: 13,00: 15.00: 17,00:
pe spinarea asi tului de securitate“ japono-ame- ,binelui Kişi, atunci nu se poate PROGRAMUL II: 14,07 Melodii
nilor sînt excor- populare romîneşti: 16,15 Jocuri popu 19.00 : 20,00 : 22,00 : 23.52 (progra
tate de soldaţi ,rican, care poate avea o influ sconta pe stabilirea unui co mul 1): 14,00: 16,00: 18.00: 21,00:
francezi. enţă nefastă asupra soartei Ja meri normal intre ambele ţărt. 23.00 (programul II).
_ •_ *- ^ _______ L . . . . . |— — ______ __ -
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Marile nr. 9 ,T§Iefon: 188: 189:75; Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 238,320 din 6 noiembrie 1949. ~ Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „IMai“ — Deva
)