Page 14 - 1959-03
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1307
CIFRE Şl FAPTE NUM
La puţină vreme după apariţia re de experienţă, dar hotăriţi să meargă trînilpr şi ajutor de boală acelora care ¦ir Valoarea fondului de ba La 3 ani de la înfiinţarea gos FINA Si la sfîrşitul acestui an, peste 70
zoluţiei plenare a C.C. al P.M.R. din pe drumul arătat de partid prin re se îmbolnăvesc şi nu pot lucra. ză al gospodăriilor colective e- podăriei colective „Partizanii la sută din oile gospodăriei să
3—5 martie 1949, in salul Pricaz din zoluţia din 3—5 martie 1949, nu au xistente în prezent în raionul păcii“ din Cistei, raionul Alba, oi din care peste 100 de rasă fie de rasă ţigaie şi merinos.
raionul Orăştie începuseră mari fră- capitulat în faţa greutăţilor. Ei au In urma veniturilor însemnate ce le Sebeş, va creşte în acest an adică în anul 1953, noi am ho- ţigaie iar restul stogoş — rasă
mintări. Din aceste frăminlări s-a luptat pieptiş cu ele şi îndrumaţi şi primesc din G.A.C., numeroşi colec de la 8.600.000 lei la 10.1500.000 tărît să cumpărăm 100 de oi. Şi provenită din metisarea oilor In planul de producţie am
născut, in anul 1950, gospodăria co ajutaţi de partid le-au învins. tivişti şi-au construit case noi, au lei, iar în anul 1960 la pentru că atunci fondurile noas ţurcane cu cele ţigaie. prevăzut ca la sfîrşitul anului
lectivă, una dintre primele care au cumpărat mobilă, haine şi se hrănesc 13.190.000 lei. Această sporire tre erau mici am cumpărat oi în curs să posedăm 337 oi din
luat fiinţă in regiunea noastră. Gos Am ţinut să arăt ioale acestea, so mai bine ca oricind. a fondului de bază indică o de rasă ţurcană. Am construit De la aceste oi am obţinut o care cele mai multe cu lînă fină
podăria colectivă din Pricaz era mică cotind că ele ar putea fi folositoare creştere continuă şi simţitoare apoi un saivan cu o capacitate producţie de 463 kg. lînă şi şi semifină. De aceea, am luat
şi slabă la început. Avea doar 35 fa altor gospodării colective care se află Realizările însemnate obţinute an a nivelului de viaţă al colecti de 300 oi, o stînă şi o căsuţă 6.843 litri lapte. Din producţia măsuri ca din cei 120 miei ob
milii, iar ca avere obştească vreo 4 Ia începutul ’activităţii tor şi care se de an, au atras în gospodăria colec viştilor. pentru cioban. de lapte am contractat cu sta
boi şi 3 vaci slabe, pe care le adu izbesc de unele greutăţi. tivă întregul sat. In primele luni ale tul 3.000 litri şi prin livrarea ţinuţi în anul 1959, să oprim
seseră colectiviştii la înscriere. In a- anului acesta s-au înscris peste 100 t -k G.A.C. din Miceşti, raio Oile au început să ne aducă lui am obţinut 9.000 lei. De a- pentru reproducţie 80 miei de ra
jară de aceasta, colectiviştii nu erau Am arăiat pină aci, de unde am familii cu 470 hectare ieren şi un nul Alba, a realizat în anul venituri însemnate. Ne-am dat să ţigaie.
obişnuiţi cu munca in comun, iar con plecat şi cum a fost la început. In mare număr de animale. In prezent trecut aproape 200.000 lei de la seama că aceste venituri pot fi şemenea, pe cele 240 kg, lînă
siliul de conducere nu avea experien cele ce urmează voi arăta pe scurt gospodăria colectivă are mai mult grădina de legume. Un singur contractată şi livrată la timp, Sîntem hotărîţi să solicităm
ţă şi nici nu se pricepea să conducă unde am ajuns în cei 9 ani care au de 150 familii şi o suprafaţă de cca. hectar cultivat succesiv cu var mult mai mari dacă îmbunătă am primit 7.920 dc lei. Nu mai din nou sprijinul organelor ră-
o unitate socialistă. trecut de la înfiinţarea gospodăriei 700 hectare Ieren. ză după cartofi a adus colec vorbesc de veniturile provenite
colective. tiviştilor un venit de 47.092 lei. ţim rasele de oi. De aceea, am din vînzarea a peste 100 de ionaile pentru a ni se repartiza
Acestea erau numai o parte din Toate aceste realizări remarcabile Ca urmare, cîştigul mediu al miei. cîţiva berbeci de rasă merinos
greutăţile ce se cereau a fi învinse. Acum, gospodăria oolectivă din s-au obţinui dalorită sprijinului si în colectiviştilor s-a dublat în a- cerut sprijinul organelor raio cu lină fină, în scopul realizării
Mai erau şi altele. şi încă destul de Pricaz este puternică din ioate punc drumărilor pe care gospodăria noa nul 1958 ţaţă de 1957. Din cantităţile de lină şi planurilor noastre de viitor.
dificile. In sat existau citeva elemen tele de vedere. Valoarea bogăţiei ob stră le-a primii în permanenţă din nale de partid şi de stat, care lapte ce ne-au rămas, am îm
te duşmănoase regimului, care im- şteşti a trecui de mult de un milion partea organelor de partid ş i . de stai. -k Venitul bănesc total rea Sintern siguri că vom reuşi
proşcau în fel şi chip tlnăra gospo şi se apropie de al doilea. Are multe Colectiviştii, din Pricaz au ţinut în lizat de G.A.C. din Apoldu de ”1e-au înlesnit împrumutarea în părţit colectiviştilor pentru fie să îmbunătăţim radical rasele
dărie. Născoceau fel şi fel de minciuni ramuri anexe bine dezvoltate. Dispu totdeauna seama de recomandările Sus în anul 1958 a fost de pes 3 ani consecutiv (1953-1955), a de ovine şi să obţinem produc
la adresa ei, lansau zvonuri, ame ne de peste 200 capete animale mari, şi de hotăririle partidului nostru, le-au te 760.000 lei. Acesta a făcut care zi-muncă cîte 16 gr. lînă şi ţii corespunzătoare atit din
ninţau pe colectivişti cu scopul de a-i 93 porci, 384 oi, stupi şi altele. Dacă socotit ca un îndreptar în munca lor să crească simţitor valoarea zi- cîte 10 berbeci de rasă ţigaie. punct de vedere cantitativ cit şi
descuraja. Nu încetau o clipă de-a la început nu avea nici un fel de Si au luptat pentru a le transforma lei-muncă. In afară de venitu In anul 1956 am avut deja 7 33 gr. lapte de oaie. calitativ.
prezice desfiinţarea in scurt timp a construcţii, acum are multe şi ur în fapte. Aşa am făcut pînă acum şi- rile repartizate ia zileis-muncă
gospodăriei colective. Aceste lepădă mează să-şi mai facă. Au fost ame am obţinut realizări însemnate. La efectuate, membrii G.A.C. din berbeci şi cca. 30-35 de oi pur In adunarea generală în care MIHAI DOBIRTA
turi o comparau cu bruma care dis najate două grajduri şi unul esle în fel vom proceda şt în viitor. Apoldu de Sus au primit şi preşedintele G. A. C. „Partizanii
pare ta primele raze de soare. Dar curs de construcţie, s-a construit un însemnate venituri suplimentare ţigaie. In fiecare an am reţinut am dezbătut expunerea tovară păcii“ din Cistei, raionul Alba
cind făceau aceste prorociri mincinoa saivan, o malerniiaie pentru scroafe, IOAN POPA pentru depăşirile de producţie
se, duşmanii gospodăriei colective nu două magazii, un palul, gropi-siloz Preşedintele G.A.C. Pricaz realizate. Numai echipa care numai mieii de rasă, iar pe cei şului Gheorghe Gheorghiu-Dej
ţineau seama de un lucru. Ei nu ţi din beton şi multe altele. Au fost lucrează la pepiniera de viţă
neau seama de faptul că întotdeau cumpărate: un tractor-rutier, moară raionul Orăslie de vie a primit nn venit su lalţi i-am contractat pentru sa la plenara G.C. al P.M.R. din
na în natură şi în societate viitorul cu .ciocane, un cînlar bascul şi dife- plimentar de pesle 32.000 lei.
aparţin? noului şi că noul se dezvol rite alte maşini care asigură o creş Petru Găuruş a intrat în G.A.C. din crificare. Astfel, la sfîrşitul a- noiembrie 1958, am hotărît să
tă învingînd orice greutăţi, în timp tere simţitoare a productivităţii mun Gîrbova în 1950. De alunei el şi-o
ce vechiul dispare Irepiat. Aşa cum cii şi care ajută la scurtarea duratei construit o casă nouă, şi-a cumpăral nului 1958 aveam peste 250 de îmbunătăţim şi mai mult ra
apare ghiocelul printre nămeţii de ză campaniilor agricole şi uşurează aparat de radio şi multe altele.
padă cind vine primăvara, tot aşa munca. sele de ovine şi am prevăzut ca
apare şi noul în societate atur.iqU.cpid
este timpul să apară. Şi in şalele Dezvol-iîndu-şi simţitor fondul de G. A. G.
noastre, gospodăriile colective repre bază, gospodăria noastră are create
zintă noul. Aşa cum nu poale nimeni .condiţii pentru a realiza .. mari. veni Gospodăria colectivă „Petofi cini pentru porci, coteţe pentru cumpărat case. E suficient să
opri venirea primăverii şi trezirea na turi băneşti. Pină acum a realizat în Săndor“ din Deva realizează găini, magazii etc. treci prin cartierul nostru ca să
turii la o viaţă nouă, nu poate opri fiecare an cile 5—600.000 lei. Avem an de an producţii sporite la observi acest lucru. Alţii şi-au
nici apariţia şi dezvoltarea gospodă însă condiţii create ca în anii ce ur hectar şi însemnate venituri bă Fondul de bază al gospodă cumpărat aparate de radio, mo
riilor colective care pot fi numite pri mează să realizăm venituri mai mari neşti care fac să crească mult riei colective se ridică la peste bilă, biciclete.
măvara satelor, o primăvară care le de un milion şi chiar de două. valoarea zilei-muncâ. 1.250.000 lei.7
trezeşte la viaţă nouă, la o viaţă în Nivelul de viaţă al colsoţi-
sorită . şi plină de fericire. De acest Ca urmare a veniturilor realizate, Organele de partid şi de stat Odată cu creşterea avutului viştilor este din ce în ce mai
mare adevăr nu ţineau seama duş a crescut mult şi nivelul de viaţă al ne-au îndrumat in permanenţă obştesc au crescut şi veniturile ridicat, mai îmbelşugat. Dar nu
manii gospodăriei colective in primii colectiviştilor. Acest lucru se poate noastre personale. ne oprim aici. Sîntem hotărîţi
ani ai exisienţei sale. Viaţa, faptele vedea clar din fapiul că anul trecut şi ne-au ajutat să dezvoltăm a- să obţinem rezultate şi mai în
de mai. iîrziu au fost insă acelea care valoarea unei zile-muncă a fosl de vutul obştesc, izvor al propriei Anul trecut de pildă, pentru semnate în viitor, pentru ca fon
le-au astupat gurile. 76 lei. In afară de produse s-au îm fiecare zi-muncă am primit cîte dul de bază al gosoodăriei noa
părţit colectiviştilor şi cîte 23 lei nu noastre bunăstâri. In prezent, 3 kg. griu, aproape 4 kg. po stre să ajungă la sfîrşitul aces
Acel mănunchi de oameni care can- merar la zi-muncă, eşalonaţi în avan gospodăria noastră colectivă rumb, 3,5 kg. cartofi, multe alte tui an la cel puţin 1.500.000 tei,
siUuiseră gospodăria ooleolivă, lipsiţi suri trimestriale. are 9 vaci cu lapte, 15 capete produse şi 25 lei în numerar. iar valoarea unei zile-muncă să
Valoarea totală a unei zile-mun treacă de 100 lei.
Un succes al gos.podărm noastre tineret bovin, 178 oi de rasă ti că s-a ridicat aproape la 100
colective este şi acela că a reuşit să lei. LASZLO 7.SOK
acorde o pensie corespunzătoare bă-. gaie şi peste 50 de miei, 135 pă
Din veniturile mari obţinute preşedintele G.A.C. „Petofi Şândor"
sări, 12 scroafe etc. anul trecut, mulţi dintre colec
Pentru asigurarea unor condi tivişti şi-au construit sau au din Deva.
ţii optime de creştere a anima
lelor. în ultimii ani am con
struit un siloz, un saivan, co
Satul Miercurea, situat de o parte s-au creat condiţii noi de muncă şi curea au cerut organizarea unei gos O marc parte din veniturile obţinute încă vreo 40 de colectivişti. AAodestă, lectivişti — soţ şi soţie — ne vorbeau să vîndă statului aproape două vagoa
şi de alta a frumoasei şosele care tra viaţă, ei înşişi devenind stăpînii bogă podării în satul lor. Inaugurarea s-a in anul trecut au provenit din contrac curată, mobilată, plină cu de toate — despre viaţa lor nouă, cum exprimau ne de griu, 800 kg. lînă, peste 300 tone
versează lanţul Carpaţilor meridio ţiilor ţării, oameni liberi într-o ţară făcut de-abia în anul 1950, prin luna tări cu statul. In schimbul celor 6 pe aşa arată casa lui. ei bucuria tuturor colectiviştilor şi cum sfeclă de zahăr, 20 de porci graşi, tu
nali, a devenit cunoscut nu numai în liberă. In aceşti ani, oraşele şi satele mai. Avuţia ei nu era prea m are: circa rechi de boi vînduţi stalului au primit au ajuns ei să trăiască în noile con tun de pe 10 ha. teren, 50.000 litri
cadrul regiunii noastre ci şi peste noastre şi-au schimbat înfăţişarea; 200 ha. teren, vreo 3 cai, 6 vaci, 6 peste 100.000 lei, iar din vînzarea le In puţine cuvinte, colectivistul loan diţii create de regimul nostru demo lapte. In afară de acestea au în plan
„graniţele“ ei, în întreaga ţară. Răs- mizeria, sărăcia, obscurantismul şi ig perechi de boi, cîteva pluguri etc. Ca gumelor au realizat aproape 200.000 Fera ne-a relatat cîte ceva despre noul crat-popular. Şi dacă i-am fi ascultat ca, în acest an, să ajungă la 50 ca
foind paginile trecutului său, cititorul noranţa au început să dispară treptat, orice început, primii paşi ai gospodă lei. lui mod de viaţă. zile întregi, ei ar fi tot povestit căci pele de vaci, să ţigaizeze turma de oi
ia cunoştinţă de faptul că acum cîteva iar locul lor a fost luat de traiul o- riei erau grei. Oamenii nu aveau expe viaţa lor a devenit bogată nu numai etc. Şi-au propus, de asemenea — şi
zeci de ani, Miercurea a fost un cen menesc, cultura socialistă, viaţa aceas rienţa muncii colective, nu se ştiau Un cofecîivis? ca tmiSfi alfii — De cînd sînf colectivist — spunea în produse materiale ci şi în comori pentru aceasta merită laude mari —
tru administrativ cu rol de frunte ta nouă. organiza cum trebuie, nu erau destul ei — în fiecare an realizez peste 2.000 spirituale. să planteze circa 200 duzi şi să creas
pentru comunele din jur. Fiind populat de încrezători în forţele lor şi, în plus. Dacă ar fi să vorbim despre noua kg. griu, în jurul a 4.000 kg. porumb, că pe lîngă aceştia viermi dc mătase.
de oameni hărnici — romîni şi saşi ...Ascultînd de îndemnurile partidului gurile rele semănau neîncredere în viaţă a colectiviştilor din Aliercurea circa 700-800 kg. orz, aproximativ 1.500 P e rsp e c tiv e d s vlif©r
— satul a cunoscut o oarecare dez nostru drag, un număr tot mai mare rîndul colectiviştilor, ponegreau gospo sau din altă parte, ar trebui rezervate kg. cartofi, peste 20 kg. brînză, cam Colectiviştii din Miercurea sînt ho
voltare economică, situîndu-se din a- de ţărani cu gospodării mici şi mijlo dăria, ignorau colectiviştii. pagini întregi de ziar. Spre informare, 2.400-2.500 lei, în fiecare an tai 1-2 Viitorul e luminos. El deschide pers tărîţi ca la sfîrşilul acestui an, fondul
cest punct de vedere printre satele cii au părăsit vechile forme de lucrare e suficient să relatăm unele aspecte ale porci, din curte nu-mi lipsesc găinile pective măreţe tuturor colectiviştilor. de bază al gospodăriei să ajungă la
fruntaşe din împrejurimi. a pămîntului, constituindu-se tn gos Aşa au mers lucrurile mai bine de noii vieţi a colectivistului loan Fera. şi alte păsări de casă. Acasă mai ţin Cei din Miercurea sînt hotărîţi să un milion de lei, iar în scurt timp gos
podării colective şi întovărăşiri. Acesta un an de zile. Cu timpul, neîndemîna- cîte un porc pe care îl îngraş şi-l vînd. meargă înainte pe calea creşlerii tot podăria lor să devină milionară. Ceea
Ca şi alţi oameni ai muncii însă, esle drumul belşugului şi al bunei rea şi neîncrederea dispăreau încetul, înainte de a fi colectivist, avea ca Anul acesta, de pildă, am vîndut unul mai mult a avuţiei lor. Şi-au propus ce şi-au propus vor şi realiza. Au
locuitorii satului ATiercurea au cunos stări, drumul indicat de partid şi gu cu încetul. Oamenii au început să se avuţie personală în jurul a 3 ha. teren, pe care am primit în jurul a 2.500 lei. toate condiţiile. Şi se poate conta pe
cut viaţa amară a regimurilor trecute. vern încă cu 10 ani în urmă. Pe acest bucure de primele lor rezultate. Aces două vaci şi un oarecare inventar a- hărnicia şi îndemînarea lor. Acest lu
Dacă cineva dorea să cunoască în ce drum. au păşit şi ţăranii muncitori din tea le-au întărit convingerea în juste gricol. Cei 5 copii — şi întreaga lui Stînd aşa de vorbă, în discuţiile cru l-au dovedit şi-l vor dovedi şi în
constă vrajba, neînţelegerea dintre oa Miercurea. ţea drumului pe care au pornit. familie — nu puteau ti întreţinuţi de noastre a intrat nerăbdătoare şi soţia viitor.
menii de naţionalităţi diferite, Miercurea pe suprafaţa respectivă de pămînt. Ca colectivistului loan Fera.
putea oferi multe exemple de acest tel. ...'Anul 1949. Trecuse puţin timp de Dirijarea activităţii lor a devenit mai mulţi alţii, loan Fera era nevoit să S. IOAN
Dacă din curiozitate intenţia te îm la apariţia rezoluţiei din 3—5 martie. bună. Pentru un început, şi-au cumpă lucreze pămînt în dijmă. La sfîr — Eu, de la început am fost pentru
pingea să vezi contrastul mare, izbitor Organizaţiile de partid şi de masă din rat 100 de oi. Acuma, numărul lor a şitul anului agricol, după toată tru colectivă tovarăşi, şi nu-mi pare rău îs. '"’V s s|î?is7ş:sş’ !
dintre marea majoritate a populaţiei sat au început să vorbească ţăranilor ajuns la peste 600. A crescut şi numă da lui, putea să se aleagă cu circa deloc — spunea ea. Dacă nu eram co ¦ ¦-iî-
sărace şi o mînă de oameni înstăriţi, muncitori despre acest însemnat docu rul familiilor colectiviştilor. De la 50, 700 kg. griu, pînă la 2.000 kg, porumb lectivişti, în casa noastră nu puteau
„ocrotiţi" de mîna „oblăduitoare“ a ment. Le-au vorbit despre gospodăriile cu cîte s-a inaugurat gospodăria, au şi ceva cartofi. Din acestea trebuia fi atîtea bunătăţi. Copiilor nu le pu :iS Sfc ¦
foştilor capi ai comunei, în Miercurea colective, despre noul fel de muncă, ajuns la peste 220. S-au înfrăţit în a- să rezerve sătnînţă, să plătească im team asigura viaţa pe care le-am asi
aşa ceva se putea vedea. Alături de despre noile relaţii de producţie, des ceaslă mare familie romîni şi saşi. pozit etc. Pentru existenţa zilnică îi gurat-o. Mă uit la ei şi mi se umple ^ Ion Fera şl Martin Rolh, membri în G.'A.C. Miercurea, nu sini nu- 1
casele spaţioase, locuite de cîţiva pre faptul că numai asemenea relaţii Dacă în trecut între ei era numai vraj rămînea foarte puţin. inima de bucurie cînd îi văd pe toţi
avuţi, în Miercurea exista un mare şir şi în asemenea condiţii se pot dezvolta bă şi ură, acum şi-au întins o mină aranjaţi. Un băiat este ofiţer, altul lu ^ mai tovarăşi de muncă. In ciuda vrajbei naţionale semănată în Irecut de ^
de case sărăcăcioase, în care domnea forţele de producţie, numai pe această călduroasă şi, cot la cot, muncesc Cind s-a trecut la organizarea gos crează la U.M.C., iar cel mai mic îşi
mizeria, neştiinţa de carte, ignoranţa, calc pornind se poate ajunge la belşug pentru a smulge pămîntului roade cit podăriei colective, el a tost printre satisface stagiul militar. Toţi au şcoa [ exploatatori ei au fost şi sini prieteni buni. Gospodăria agricolă colec- ^
iar locuitorii lor erau puşi în situaţie şi bunăstare. Munca de lămurire nu mai bogate. Şi-au mărit simţitor şi alte primii care şi-a înaintat cererea. Zvo la profesională, iar primii doi au urmat
de a îndura greul vieţii exploatate fără era deloc uşoară. Nu era deloc uşor ramuri. Au în prezent 28 de boi şi 16 nurile şi uneltirile răuvoitorilor nu au şi liceul seral, O tată este căsătorită [ iivă a avut darul să întărească şi mai mult prietenia lor. ¦)
să schimbi felul de a gîndi al ţăra cai, buni de lucru, 15 scroafe de pră- prins de el. A ascultat cuvîntul parti (este şl ea colectivistă), iar cea mai
milă. nului muncitor,’ să-l dezobişnuieşti de silă, 30 de vad cu lapte, peste 100 dului şi a devenit colectivist. De a- r i
vechile obiceiuri şi metode de lucrare bucăţi tineret bovin, circa 1.400 pomi tunci viaţa lui s-a schimbat radical. mică este îri clasa IX la Şcoala medie
Cond^ii noi, viafă nouă a pămîntului etc. fructiferi care în curînd vor intra în -T |_I J - J U J J u J u J l_/L
perioada de rodire, circa 2 ha. plantate Undeva, în cartierul nou al colecti din Sebeş.
De aproape 15 ani, întinsul patriei După o muncă răbdătoare, în acelaşi cu cireşi oţc. viştilor, locuieşte şi el. Şi-a construit
noastre este însorit de raze noi, raze an 1949, vreo 50 de familii din Mier o casă nouă — si la fel ca el au făcut — Noi am rămas singuri — inter
care-şî răspîndesc lumina binefăcătoa
re pînă în cele mai îndepărtate col veni iarăşi tov, Fera. îmi pare rău că
ţuri ale ţării, în toate casele unde tră
iesc făuritorii tuturor bunurilor ma am 59 de ani şi că nu-s măcar de 30
teriale — oamenii muncii. Acestora 11 de ani, că aş dovedi eu ce pot. Şi
aşa, fără să mă laud, mă întrec la
muncă cu oricare de la noi din co
lectivă...
Stăteam şi ascultam cum cei doi co-
