Page 15 - 1959-03

Nr. 1307
Pentru generalizarea experienţei pozitive în munca de partid
Consfătuire eu propagandiştii De ce numai fotbal ? reducerea preţului de cost
cercurilor
îndrumat îndeaproape de bi­
roul comitetului raional de par­
tid, cabinetul de partid din ora­
şul Hunedoara se ocupă intens
de problemele pregătirii pcfliti-
co-ideologice şi metodice a pro­
pagandiştilor.
In acest scop, recent a avut
loc la Hunedoara o consfătuire
organizată de către cabinetul de
partid la care au participat pro­
pagandiştii de la cercurile de
economie concretă şi responsabi­
lii cu munca de propagandă şi
agitaţie din cadrul comitetelor
de partid.
In fafa celor prezenţi la a-
ceastă consfătuire s-au prezen­
tat 3 referate. Primul referat a
fost susţinut de tovarăşul Ştefan
Tripşa, propagandist la cercul
de economie concretă de la
O.S.M. 2 a Combinatului side­
rurgic, cel de-al doi'lea — de
către tov. ing. Gheorghe Vasiu,
propagandist la cercul de la sec­
ţia semicocs-Călan, iar cel de­
al treilea de către tov. Novac
Oarcea, membru al comitetului
de partid de la Atelierele G.F.R.
Simeria.
Referatele au oglindit meto­
dele pe care le folosesc propa­
gandiştii în vederea înarmării
cursanţilor cu cunoaşterea poli­
ticii economice a partidului şi
au subliniat necesitatea de a
studia activitatea de producţie,
principiile organizării producţiei
socialiste în lumina învăţăturii
Control eficace
asupra desfăşurării
învăţămîntului
DE PARTID
CAL AN (de la subredacţia
noastră voluntară). — Corni
tetul de partid al uzinei „Vie
toria“ — Căian acordă o aten
ţie deosebită Îmbunătăţirii
muncii în domeniul conducerii
învăţămîntului de partid.
In scopul asigurării unui con­
trol asupra calităţii lecţiilor
predate şi ăsupra nivelului la
S i fie repartizate Judicios sarcinii©care se desfăşoară convorbirile
in cercurile şi cursurile de par­
tid, comitetul de partid a recru­
pe m em brii şi c a n d id a p de partidtat de curînd un grup de tova­
răşi din rîndul membri­
lor comitetului şi al unor bi­
rouri de organizaţii de bază cu ile de partid care se ocupă cu ciu se dovedeşte a fi permanent nu mai vorbim de faptul că
nivel politic şi ideologic cores­ grijă de repartizarea justă a unul dintre fruntaşii în produc­ Petru Danciu, fiind antrenat pes­
punzător. Aceştia sînt trimişi
in cercuri şi cursuri pentru a
ajuta propagandiştii şi cursan­
ţii să dezbată cit mai bine pro­
blemele puse in discuţie.
Ajutorul pe care aceşti tova­
răşi îl dau comitetului de partid
în ceea ce priveşte conducerea
învăţămîntului s-a dovedit efica­
ce. In ultima vreme s-a îmbună­
tăţit în mod simţitor şi frec­
venţa la învăţămint.
PETRU STĂNCIOIU tri Ia, mina Uricani, Complexul
—O—¦
Activitatea
gazetelor de perete
din uzină
să fie îmbunătăţită
CĂLAN (de la sabredacţia noastră
voluntară). — In ultima vreme, da­
torită îndrumării mai îndeaproape de
către comitetul de partid, gazeta de
perete centrală de la uzina „Victo­
ria'“ — Călan şi-a îmbunătăţit acti­
vitatea. Se publică cu mai multă re­
gularitate articole pe teme importan­
te ca lupta pentru creşterea produc­
ţiei şi productivităţii muncii, desco­
perirea şi valorificarea rezervelor in­
terne, reducerea preţului de cosi al
producţiei ş.a.
De asemenea, gazeta de perete sa­
tirizează cu asprime pe cei care lip­
sesc nemotivai sau îniîrzie de la lu­
cru, pe cei care dau lucra de calitate
slabă sau nu-şi îngrijesc maşinile
cu care lucrează.
Trebuie spus însă că dacă gazeta
de perete organ de presă al co­ superficial.
mitetului de partid — , şha Îmbunătă­
ţit activitatea, nu acelaşi lucru se
poate spune despre gazelele de pe­
rete din secţiile uzinei. O activitate
slabă desfăşoară şi colectivul ga­ membrii de partid cei mai des­ nu poate. Chiar din afirmaţiile toţi membrii de partid. In ace­
zetei ' de perele „Electricianul" care,
în loc să publice articole din viaţa
secţiei electrice, afişează din cind în
'etniî cile un material decupat din
ziare.
Organizaţiile de bază de partid din exemplu demn de urmat în ceea desfăşoară învăţămîntul politic cu răspundere de acest lucru,
'aceste secţii, trebuie să tragă la
răspundere colectivele gazelelor de
perete pentru slaba activitate pe care
o desfăşoară, şi să le ajute să-şi îm­
bunătăţească activitatea.
IOSIF CRAŞCA Danciu. Acesta este de fapt a- tă faptului că în aceeaşi zi sînt
de economie
cO *
marxist-leniniste, de a găsi noi
soluţii practice care să ducă la
îmbunătăţirea calităţii produse­
lor, la rezolvarea unor probleme
tehnice noi, ia descoperirea tu­
turor rezervelor interne şi pune­
rea lor în valoare, în scopul
creşterii productivităţii muncii
şi reducerii preţulurde cost. Re­
feratul susţinut de tov. Ştefan
Tripşa, în mod deosebit, a scos
în evidenţă aportul ce-1 aduc
GUrsanţii prin propunerile ce le
fac în direcţia îmbunătăţirii pro­
cesului de producţie. Referatul a
arătat că la discuţiile ce s-au
purtat, de pildă, pe marginea
lecţiei „@ăile reducerii preţului
de cost al oţelului“, cursantul
Aurel Bîrsan a propus să se ex­
perimenteze de către colectivul
de conducere şi organizaţia de
partid a secţiei O.S.M. 2 folo­
sirea cărămiziilor de şamotă la
rinele de oţel, înlocuind prin a-
ceasta folosirea cărămizilor de
magnezită al căror preţ de cost
este mult mai ridicat faţă de că­
rămizile de şamot. Punînd în
practică această propunere, s-a
ajuns la o reducere simţitoare
a preţului de cost pe tona de
oţel. Multiplele propuneri făcute
de cursanţii acestui cerG de eco­
nomie concretă au adus1o con-,
tribuţie simţitoare la îndeplini­
rea planului pe luna ianuarie şi
depăşirea lui cu 1858 tone de
oţel, iar în luna februarie, au
făcut să se obţină, de asemenea,
succese importante.
In referatul său, ing. Gheor­
ghe Vasiu a vorbit despre efi­
cacitatea învăţămîntului de par­
tid.
©înd s-a discutat problema re­
ducerii preţului de cost ăl semi-
coc-sului, produs prin procedeul
Ab-der-Halden, comunistul Za-
harie Achimeţ — lăcătuş la ate­
lierul mecanic — şi-a. luat an­
gajamentul de a reduce timpul
de execuţie a tijelor de raclei
şi a penelor pentru racjeţi. Stu­
diind amănunţit această proble­
mă, tov, Aohimet ă confecţionat
Viaţa a dovedit că organizaţi­ devărul. Comunistul Petru Dan­ convocate mai multe şedinţe. Să
sarcinilor pe îiecare membru şi
candidat de partid din organi­
zaţie, care se îngrijesc ca a-
ceste sarcini să fie traduse în
viaţă la timp şi cu competenţă,
reuşesc să îndeplinească cu suc­
ces hotărîrile partidului şi gu­
vernului.
Numeroase comitete de partid,
ca cele de la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara, mina Pe­
G.F.R. Teiuş-Coşlariu şi altele,
se achită cu cinste de această
latură a muncii lor. Cea mai
mare parte a comuniştilor din
aceste organizaţii au sarcini
permanente din partea organiza­
ţiei de bază.
Există însă unele organizaţii
de partid unde mai dăinuie încă
practica greşită de a încărca pe
unii comunişti cu prea multe
sarcini, pe care nu izbutesc să
le îndeplinească, în timp ce al­
ţii, neavînd de îndeplinit nici o
sarcină, nu se preocupă de în­
tărirea vieţii de partid. Sînt ca­
zuri cînd aceiaşi membri de
partid fac parte din diferite co­
mitete, colective, sînt agitatori
etc., ceea ce implică participa­
rea lor la diferite şedinţe, cons­
fătuiri, instructaje şi îi face să-şi lui seral de la secţia a IlI-a.
îndeplinească sarcinile în mod
Un astfel de caz am întîinit,
recent, Ia Atelierele C.F.R. Si-
meria. Mi se spunea că printre
toinici, care luptă cu toată ho-
tărîrea pentru îndeplinirea şi
depăşirea planului de producţie
şi în acelaşi timp constituie un
ce priveşte ducerea Ia îndepli­
nire a tuturor sarcinilor ce-i
sînt trasate pe linie de partid
se numără şi comunistul Petru
concretă
-O -
aceste piese prin matriţare, în­
locuind operaţiile de forjare,
strunjire şi găurire, fapt care a
adus economii de timp şi mate­
riale care totalizează suma de
cca. 20.000 lei anual.
In referatul prezentat de tov.
Novac Oarcea s-a arătat în mod
deosebit cum se asigură condu­
cerea de către comitetul de par­
tid a cercurilor de economie
concretă. S-a vorbit, de aseme­
nea, despre felul cum se asigu­
ră frecvenţa propagandiştilor
la punctul de pregătire, cum au
fost controlaţi în studiu propa­
gandiştii ş.a.
In referat a fost subliniată
lipsa comitetului de partid care
s-a ocupat mai mult de partea
organizatorică şi mai puţin de
asigurarea conţinutului şi cali­
tăţii lecţiilor.
In cadrul consfătuirii au fost
făcute o serie de propuneri va­
loroase pentru activitatea cercu­
rilor de economie concretă. S-a
insistat ca propagandiştii să se
documenteze mai mult asupra
problemelor practice legate de
cerinţele procesului de produc­
ţie. De asemenea, s-a arătat ne­
cesitatea ca propunerile ce se
fac de către cursanţi în cadrul
cercurilor să fie aduse la cu­
noştinţa organizaţiilor de partid
şi colectivelor de conducere ale
întreprinderilor, sectorului sau
secţiei şi să se urmăreasoă tra­
ducerea lor în viaţă.
In cuvîntul său tov. Gheza
Mozeş, directorul cabinetului de
partid, a făcut unele recoman­
dări şi a dat indicaţii practice în
legătură cu programele cercuri-
rilor, întocmirea referatelor, con­
ducerea discuţiilor, pregătirea
propagandiştilor şi asupra felu­
lui cum trebuie să se foloseas­
că materialele bibliografice.
GHEORGHE ZAHARIA
activist al Comitetului raional
P.M.R. Hunedoara
ţie şi un conducător priceput
al celor 21 de oameni de la tur­
nătorie a căror şef de‘ echipă
este. Pe Petru Danciu îl carac­
terizează o conştiinţă înaltă, de
aceea luptă neobosit pentru a
traduce în faptă sarcinile încre­
dinţate. S-a adeverit însă, că cu
toate eforturile pe care acesta
le depune, unele sarcini nu pot
îi duse la îndeplinire. Cauza nu
este decît una singură. Comu­
nistul Petru Danciu are prea
multe sarcini. Iată cîteva din a-
cestea : este secretarul organiza­
ţiei de bază P.M.R. de la tur­
nătorie, membru al comitetului
de partid pe ateliere, membru al
comitetului raional de partid,
vicepreşedinte al comitetului sin­
dical de întreprindere, preşedin­
te al comitetului de părinţi la
şcoala medie din localitate, a-
sesor popular, organizator de
partid la gărzile muncitoreşti,
din partea comitetului raional
de partid răspunde de felul cum
se desfăşoară învăţămnîtul de
partid din satul Tîmpa, iar din
partea comitetului de partid al
Atelierelor, de activitatea cursu­
Este în acelaşi timp cursant Ia
cercul de studiere a Istoriei
P.C.U.S., agitator etc.
Avînd atîtea sarcini, e de la putea rezofva unele probleme.
sine înţeles că, oricît s-ar stră­
dui Petru Danciu să le ducă în
bune condiţiuni Ia îndeplinire,
lui se poate deduce uşor că, de
multe ori, este nevoie să lipseas­
că de la învăţămîntul de partid
pentru a controla în ce fel se
Ia Tîmpa sau în secţia llf-a de
care răspunde direct. Uneori,
fără să vrea, trebuie să lipseas­
că de la diferite şedinţe datori­
DRUMUL 'SOCIALISMULUI
N © T A Avem rezerve interne pentru
Aproape întreaga activitate spor­
tivă a asociaţiei Aurul Brad se
rezumă la fotbal, deşi în Gurabarza
• sînt posibilităţi pentru practicarea
^ şi a altor ramuri sportive. De pildă,
există aici o sală de gimnastică
dotată cu aparate de iot felul. A-
cum trei ani o fost construită tot
în Gurabarza' o popicarie cu două
piste. Dar, aceste săli stau nefo­
losite. De ce ? Pentru că atenţia
conducerii asociaţiei sportive este
îndreptată numai şi numai spre
ramura fotbalistică. Din această
cauză celelalte ramuri sportive ră­
mân fără nici un fel de activitate.
Spre exemplu, în Gurabarza sînt
tineri cărora le plac popicele. To­
tuşi, acestora nu li se creează con­
diţii favorabile pentru practicarea
acestui spori. De pildă, m de mult,
din iniţiativa tinerilor popicari din tivitatea sportivă din acest centru
Gurabarza s-a organizat o între­
cere înire formaţiile de la Aurul
şi Minerul Ţebea. Trebuie amintit
că toate problemele de organizare
au fost rezolvate de jucători, deoa­
rece conducerea nu s-a preocupat
de acesi lucru.
Mai mult decit atît, doi tineri
te măsură în rezolvarea diferite­
lor probleme, nu mai are deloc
timp liber pentru a face o lec­
tură, a răsfoi o carte etc.
Şi apoi, Petru Danciu are fa­
milie. Cei doi copii, Aurora şi
Petrişor, simt şi ei nevoia ca ta­
tăl lor să stea mai mult alături
de ei, să se ocupe de educaţia
lor şi să-i ajute la rezolvarea
unor probleme legate de activi­
tatea lor şcolară. De acest lu­
cru Petru Danciu se poate ocu­
pa însă foarte puţin. Şi e fi­
resc, deoarece începînd de luni
şi pînă sîmbătă, în fiecare zi
după-amiază este plecat fie fa
vreo şedinţă de partid, de comi­
tet sindical, Ia şedinţa comite­
tului de părinţi etc.
Se pune întrebarea: dece
unuia atîtea sarcini şi altora
deloc ? Răspunsul la această în­
trebare condamnă serios pe cei
vinovaţi. Comitetul de partid de
aici trebuie să se preocupe cu mai
multă răspundere de repartiza­
rea sarcinilor pe membrii de
partid. Să nu se mai meargă
pe linia de a antrena în rezol­
varea unor sarcini mereu aceiaşi
oameni pe simplul şi neînteme­
iatul motiv că, chipurile, unii
membri de partid nu ar îi în­
deajuns de pregătiţi şi nu ar
Organizaţiile de partid au dato­
ria de a mobiliza Ia îndeplinirea
sarcinilor ce Ie stau în faţă pe
laşi timp ele au datoria să-i a-
jute permanent pentru a le duce
(a îndeplinire, iar atunci cînd
unii dovedesc că nu se preocupă
să-i tragă Ia răspundere şi, dacă
e cazul, să-i pună în discuţia
adunării generale sanclionîndu-i
confom statutului.
y. P.
sportivi din Gurabarza au fost se­
lecţionaţi pentru a participa la
campionatul republican de popice,
la faza raională ce a avut loc la
Alba Iulia. Şi cu această ocazie
conducerea asociaţiei nu a dat nici
un sprijin.
De asemenea, la secţia de po­
pice sînt tineri şi virstnici care în ul­
timul timp au obţinut rezultate foarte
frumoase la competiţiile sportive,
ca de exemplu Ioan Fodor, Ioan
Lazăr, Nicolae Călcîi şi alţii. Dar
ce folos că strădaniile lor de a
ridica prestigiul asociaţiei sportive
din care fac parie nu sini stimu­
late şi de către conducerea aces-
iui colectiv ?
Ţoale aceste lipsuri trebuie să
dea de gîndii conducerii asociaţiei
sportive Aurul din Gurabarza. Ac­
iniinciloresc trebuie să se dezvolte
multilateral, iar datoria conducerii
asociaţiei sportive constă tocmai
in a stimula şi sprijini prin ac­
ţiuni concrete acest lucru.
OSWALD ZASTOSCH1L
corespondent
_____
îmbinarea cunoştin­
ţelor teoretice , cu ac-
(-dtvîixdza: practică'"con­
stituie o condiţie esen­
ţială pentru o însuşi
re temeinică şi durabilă a cunoş­
tinţelor. De aceea, statul nostru
acordă o mare atenţie procesului
de polttehnizare a învăţămîntului.
Corpul didactic de la Şcoala me­
die „Decebal" din Deva se stră­
duieşte să dea viaţă acestei măreţe
sarcini.
In clişeu: Tov. profesor Băneasa
Liviu explictnd elevilor Andreescu
Magdalena şi Voicu Gelu din cla­
sa IX-a în cadrul unei ore de me­
canică.
D s la subredacţia noastră voluntara
D IN T E I U Ş
La biblioteca sătească
La biblioteca sătească din
Teiuş întîlneşti în fiecare după-amiază
o vie animaţie. întîlneşti aici elevi de
la primele clase elementare pînă la cei
dintr-a Xl-a medie, întîlneşti femei de
vîrste diferite şi bătrîni cu părul albit
de ani.
După ce bibliotecara Rozalia Palko
a complectat fişele de evidenţă a cî-
torva noi cititori între care — Traian
Bretoiu, pensionar G.F.R., în etate de
76 de ani, Vasile Popa de 81 de aili,
Felicia Farcaş, pionieră şi Maria Bre-
loiu, utemistă — îndatoritoare bibliote­
cara ne-a spus cîte ceva din activita­
tea bibliotecii.
Aşa aflăm că într-o lună de
zile biblioteca sătească a înscris
431 de .cititori care în aceeaşi perioa­
dă de timp au citit 1712 cărţi. 309
cărţi din cele 1712, sînt în limba ma­
ghiară. Cu ajutorul profesoarei Zoia
Barbu. de la începutul anului şi pînă ghiară, de pe strada Alexandru Petofi
acum pentru cei mici s-au organizat
multe şi plăcute seri de basme şi ghi­
citori.
Hărnicie
Deşi doar de cîteva luni profesoară 7
la şcoala medie din Teiuş, tînăra Ma­
ria Sibişan s-a alăturat cu entuziasm <
colegilor tineri şi vîrstnici care se pre- <
ocupă de luminarea maselor. Astfel, (
livram fara r e pa r t i­
ţ ie PÎNZĂ ASFALTATĂ
T.C.A. orice cantitate
Preţul Iei 13,20 per m.p.
Trimiteţi comenzile pe a-
dresa: fabrica „Horia, Cloş­
ca şi Crişan" — Turda; te­
lefon 297
In acţiunea de reducere a
preţului de cost pe apartament,
un loc important il ocupă des­
coperirea şi folosirea rezervelor
interne existente la fiecare şan­
tier, la fiecare loc de muncă.
Făcind o analiză temeinică a
activităţii de construcţie din
Valea Jiului, se constată că în
anul care a trecut a existat oa­
recare preocupare pentru des­
coperirea acestor rezerve şi fo­
losirea lor. In general, s-a cău­
tat, şi în parte s-a reuşit, ca
preţul de cost realizat la fieca­
re cvartal de locuinţe să fie mal
mic decit cel prevăzut în devize,
fie prin îmbunătăţirea procesu­
lui tehnologic, fie prin înlocui­
rea materialelor scumpe cu al­
tele mai ieftine, sau prin folo­
sirea resurselor locale.
Am să concretizez acest fapt.
Pentru elementele prefabricate
folosite ia construcţii se înca­
sează de Ia beneficiar acelaşi
preţ, indiferent dacă ele se fac
pe şantiere sau sînt aduse cine
ştie de unde. Or, s-a dovedit că
în condiţiile organizării pe şan­
tier a unui mic poligon de pre­
fabricate, care să lucreze din
plin lingă depozitul de agrega­
te şi ciment, se poate fabrica
în timp de 1—2 luni de activi­
tate, întreaga cantitate de pre­
fabricate necesară anual.
Şantierul experimental din
Petroşani, de pildă, a avut pre­
văzut în deviz dale de beton
prefabricat de la atelierele Băr-
băteni. Pe acest şantier s-a or­
ganizat însă un mic poligon cu
doi muncitori care în 50 de zile,
folosind doar două matriţe de
tablă, au realizat 5.000 dale.
Preţul de cost al dalelor a fost
redus. S-a realizat prin aceasta
o economie de 25.000 lei.
Bineînţeles, pentru obţinerea
unor succese şi mai mari este
necesar ca tehnicienii de pe şan­
tiere, îndrumaţi de serviciul teh­
nic, să găsească şi să aplice me­
tode simple de prefa.brica.re fără
complicaţii costisitoare, tran­
sporturi inutile etc.
O altă cale de reducere a
cheltuielilor faţă de preţurile
prevăzute în devize, este execu­
tarea simultană a umpluturilor
şi săpăturilor la lucrările mari
de terasamente. Organizîndu-se
astfel lucrările, se poate eco­
nomisi un mare volum de tran­
sporturi prin aceea că, ceea ce
se excavează la un terasament
alături de muncitorii şi funcţionarii de cele 11 cercuri de citit ce funcţionează
. la complexul G.F.R., ea participă cu
regularitate la activitatea ansamblului
coral.
Profesoara Maria Sibişan este bine
cunoscută şi de către cele 14 colecti­
viste care formează cercul de citit al
gospodăriei colective. Ca responsabilă
a acestui cerc, Maria Sibişan le dă
îndrumări folositoare. In cadru! cercu­
lui, Maria Sibişan citeşte articole din
ziare şi reviste, vorbeşte despre situ­
aţia politică internă şi internaţională.
Educată de şcoala nouă şi de orga­
nizaţia U.T.M., tînăra profesoară Ma­
ria Sibişan se străduieşte să fie un
element valoros în marea bătălie a
culturalizării.
Două cem iri ds citit
In fiecare joi după-amiază, cînd
ceasul se apropie să bată orele 16,
vreo 10-12 femei de naţionalitate ma­
din Teiuş, se adună în casa tovarăşei
Palko Rozalia. Ele formează unul din
\
m
Pag.' 3
poate fi folosit pentru umplu­
tură la terasamentul alăturat.
De asemenea, se pot face im­
portante economii prin folosirea
raţională a utilajelor. In aceas­
tă direcţie, noi vom merge pe
linia de a renunţa treptat la
utilajele grele, c.u chirii şi a-
m-ortismente mari (şi pe care
in cazul construcţiilor din Va­
lea Jiului nu le putem folosi
la întreaga lor capacitate), în-
locuindu-le cu utilaje mai sim­
ple şi mai ieftine.
Economii importante se pot
face şi prin accelerarea ritmului
de construcţie. Orice constructor
ştie că valoarea cheltuielilor
indirecte efectuate la o con­
strucţie este direct proporţiona­
lă cu durata de execuţie a obiec­
tului respectiv. Cu cît timpul
de execuţie se lungeşte, cu atît
cheltuielile de regie se măresc.
Cu toate acestea însă, indife­
rent de durata de execuţie, de
la beneficiar se încasează pen­
tru cheltuieli indirecte aceeaşi
sumă. Rezultă deci că, dind o-
biectul în folosinţă înainte de
termen, se realizează mari eco­
nomii. ';
Această scurtare a termenu­
lui de execuţie se poate face
prin ata-carea pe rînd a lucră­
rilor răspândite, prin împărţirea
şantierelor mari pe sectoare în
cadrul cărora să se organizeze
lucrul în lanţ fără stînjenirea
diferitelor echip'e între ele, prin
executarea la timp a lucrărilor
edilitare etc.
Pentru ca aceste măsuri să
fie posibile, este necesar să nu
se admită la contractare decît
lucrări cu documentaţia abso­
lut complectă. De asemenea, în
perioada timpului friguros să
nu se prevadă executarea de
finisaje-tencuieli, ci lucrări care
să nu necesite condiţii specia­
le şi costisitoare (lucrări me­
canizate de terasamente, cana­
lizări, alimentări cu apă, ma­
cadam la drumuri etc.).
Acestea sînt doar cîteva exem­
ple de felul cum se pot folosi
rezervele interne, reaiizindu-se
economii la preţurile de deviz.
Practic, ele sint mult mal multe.
Datoria fiecărui specialist în
construcţii este insă să le des­
copere şi aplice practic.
Ing. FLORIAN IOV1PALE
şeful serviciului tehnic
I.C.M. nr. 1 Petroşani
în comună.
La acest cerc, gospodinele se întîl-
nesc cu învăţătoarea Magdalena Silaghi
care le vorbeşte despre sprijinul pe
care părinţii trebuie să-l dea învăţă­
torilor în educarea şi creşterea copi­
ilor, care trebuie să le fie conduita în
familie şi în societate. Se citesc şi se
discută capitole din statutul model al
Q.A.C. şi a! întovărăşirii agricole, fapt
care a făcut ca din cursantele cercului,
care au pămînt, toate să se înscrie în
întovărăşirea agricolă cu întreaga su­
prafaţă de teren.
Bine şi cu frumoase rezultate în îm­
bogăţirea cunoştinţelor femeilor se pre­
zintă şi cercul de citit de la nr. 7 de
pe strada Vasile Roaită, a cărei res­
ponsabilă este tov. Maria Todoran.
Funcţionarea cu regularitate a unor
asemenea cercuri s-a dovedit a fi deo­
sebit de preţioasă pentru gospodine, a-
jutîndu-le să înţeleagă mai bine rostul
şi aportul pe care femeile trebuie să-l
aducă la progresul societăţii noi socia­
liste. ADRIAN OŢOIU