Page 17 - 1959-03

•n<:\ 1
Anul XI Nr. 1308
rm
SA RIDICAM CONTINUU N IV E L U L M U N C II D E
8 filT lilE L II PIOMOŢII IE SfEGIQLIŞTI 18 SOMEHiiil
Adunarea studenţilor şi
cadrelor didactice de la
Institutul demine din Petroşani
In cursul zilei de marţi, in sala
de jestivilăţi a clubului A.S.I.T.
din Petroşani, a avut loc aduna­
rea studenţilor de la Institutul de
mine „Gh. Gheorghiu-Dej“ din
Petroşani, organizată de Comite­
tul U.T.M. şi de Consiliul Asocia­
ţiilor studenţilor din institut.
Alături de studenţi, la adunare
au luat parte cadrele didactice ale
institutului, activişti de partid şi
O. T.M., mineri fruntaşi şi cadre
de conducere de la exploatările
carbonifere.
Participanţii la adunare au dez­
bătut documentele celei de-a doua
conferinţe pe ţară a Uniunii Aso­
ciaţilor Studenţilor din R.P.R.,
precum şi sarcinile ce revin In
lumina acestor documente orga­
nizaţiilor de partid şi U.T.M., A-
sociaţiei studenţilor şi cadrelor di­ cumentele celei de-a doua Con­
dactice de la I.M.P. în educarea
şi formarea viitoarelor promoţii de
specialişti tn domeniul mineritu­
lui.
Adunarea s-a desfăşurat intr-o
atmosferă plină de entuziasm ti­
neresc prilejuind o puternică ma­
nifestare a dragostei faţă de Par­
tidul Muncitoresc Romin şi Comi­
tetul său Central, in frunte cu
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej.
In aplauzele şi aclamaţiile su­
telor de studenţi, la masa prezi­
diului au . luat loc toporăşii PETRU
FURDUI, prim-secretar al Comi­
tetului regional P.M.R., DAVID
LAZĂR, secretar al Comitetului r&-
g ty w l P.M.R., ION BARNA prim-
secretar al Comitetului raional
P. M.R. Petroşani, RICHARD L IN ­
TER, membra ol biroului C.C. al
U.T.M., CAROL SZABO, prim-se-
Constructorii siderurgişti
pot şi trebuiesărecuperezerămînereaînu n i
Plenara C.C. al P.M.R. din
26-28 noiembrie anul trecut, pre­
cum şi Conferinţa regională de
partid au pus în faţa constructo­
rilor siderurgişti din Hunedoara
sarcini multiple şi deosebit de
importante. Ei vor trebui să
dea în folosinţă anul acesta me-
lanjorul noii oţelării Martin, ba­
teria a IlI-a de cocs, fabrica de
dolomită, laminorul de 650 mm.,
furnalul nr.- ff din Călan, tur­
nătoria de lingotiere şi altele.
Multe din aceste agregate vor
trebr predate beneficiarilor
chiar din primul trimestru al a-
nului.
Răspunzînd chemării partidu­
lui, constructorii siderurgişti
s-au angajat să predea noile
obiective industriale în termene
scurte. Aşa de pildă, ei au ho-
tărît să termine lucrările la ba­
teria a IlI-a carbotiuid de semi-
cocs din Gălan la 1 martie, să
dea în rodaj la 28 aprilie lami­
norul de 650 mm., să termine re­
facerea furnalului nr. 1 din Gă­
lan la 20 august etc. De aseme­
nea, ei s-au angajat să înfăptu­
iască planul producţiei globale
pină la 28 decembrie, să spo­
rească productivitatea muncii cu
1 la sută faţă de plan şi să rea­
lizeze economii la preţul de cost
în valoare de 5.389.892 lei.
îndrumaţi de organizaţiile de
bază şi avînd mereu în ţaţă e-
xemplul comuniştilor, muncitorii,
tehnicienii şi inginerii de la
I.C.S. Hunedoara, au obţinut de
pe acum succese de seamă în
activitatea lor. La 1 martie, aşa
cum se angajaseră, ei au dat
îri funcţiune bateria carbotiuid
de semicocs de la Călan, au îna­
intat mult cu lucrările pe'şantie­
rul melanferului şi laminorului
de oj0 mm., au atacat obiective
neft. Ei au obţinut în această pe­
rioadă o creştere însemnată a
productivităţii muncii.
y Hunedo.-y.-.p I
Vineri 6 martie 1959
creiar al Comitetului regional
U.T.M., prof. ing. ŞTEFAN CO­
VACI, rectorul Institutului de mine
„Gh. Gheorghiu-Dej", ing. WILIAM
SUDER, directorul general al
C.C.V.I., minerul IULIU HAIDU,
Erou al Muncii Socialiste, ION
BLAGA, secretarul organizaţiei de
partid din institut, ing. NICOLAE
MEREŢ, secretar al Comitetului
U.T.M. pe institut, studentul IOSIF
MUNTEANU, preşedintele Con­
siliul Asociaţiilor studenţilor de
la I.M.P., studenţii ANDREI MA-
GYAR, ORTANSA OANCEA şi
DUMITRU FODOR.
In cadrul adunării, tov. IOSIF
MUNTEANU, preşedintele Consi­
liului Asociaţilor studenţilor din
institut, a prezentat un raport a-
stipra activităţii ' asociaţiei şi a
sarcinilor ce se desprind din do­
ferinţe pe ţară a U.A.S.R.
Participanţii la adunare au ur­
mărit cu deosebită atenţie cuvin-
tarea tovarăşului PETRU FURDUI,
prim-secretar al Comitetului re­
gional de partid. In repetate rin-
duri ei au întrerupt pe vorbitor
subliniind prin aclamaţii şi aplau­
ze puternice acele pasaje din cu-
vîntare care se referă la ' politica gineri mineri care se pregătesc la in­ năstarea materială, nivelul de trai ma­ frecvenţă primesc bursă de stat.
justă a partidului de construire a
socialismului şi apărare a păcii,
la grija părintească pe care par­
tidul, guvernul şi clasa muncitoa­
re. o poartă tinerelor vlăstare şi
îndeosebi tineretului studios, şi la irea socialismului şi apărarea păcii,
îndemnul adresat studenţilor mi­
neri. de a-şi intensifica eforturile părintească ţaţă de tînăra generaţie,
pentru însuşirea profundă a mate-
(Continuare în pag. IV-a)
Gu toate succesele obţinute pe
aproape toate şantierele, totuşi,
planul de producţie pe lunile ia­
nuarie şi februarie nu a tost rea­
lizat, constructorii rămînînd în
urmă cu lucrările pe unele şan­
tiere. Desigur, l-a nerealizarea
planului pe aceste două luni, au
contribuit timpul friguros, şi ac­
ţiunea de contopire a I.C.S.H.
cit Trustul 4 construcţii. Dar tot
atît de adevărat este şi faptul că
o seamă de lipsuri de ordin in­
tern au avut o pondere mare în
nerealizarea sarcinilor de plan.
Unii conducători de la I. G. S.
Hunedoara obişnuiesc să dea
vina pentru faptul că nu şi-au
îndeplinit sarcinile de plan pe
„reorganizarea“ care a avut ioc
în urma contopirii celor două în­
treprinderi. Dar realitatea arată
că acest fapt, deşi a frînat în­
tr-o oarecare, măsură ritmul lu­
crărilor, n-a avut un rol hotă-
rîtor. Intîrzierile de pe unele'
şantiere s-au datorat îndeosebi
moleşelii care i-a cuprins pe unii
tehnicieni şi ingineri, tapt care
a făcut ca muncitorii să nu nai
primească în măsura cuvenită a-
jutorul şi îndrumarea tehnică
concretă. De asemenea, unii teh­
nicieni şi ingineri, angrenaţi în
prea multe treburi de birou, au
uitat că locul lor este pe şan­
tiere, îrt mijlocul oamenilor. Ba
mai mult, unii dintre aceştia ca",
de pildă, ing. Zoltan Zsmuk au
lipsit nemotivat de la lucru. A-
ceste fapte au făcut ca parte din
tehnicieni, maiştri şi şefi de e-
chipă să nu privească cu simţ
de răspundere termenele stabili­
te în angajamente. Gum altfel
decît lipsă de simţ de răspun­
dere poate fi calificată atitudi­
nea conducerii grupului de şan­
tiere electrotehnic de la lamino­
rul de 650 mm., care, neres-
pectînd termenul de montare a
Unei macarale, a făcut c-a să fee
PROLETARI HIV TOATF. TARli.R. UNIŢ1-VAI
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI
Petru
Comitetului
TOVARĂŞI,
Permiteţi-mi ca în numele Comite­
tului regional de partid să aduc par­
ticipanţilor la această consfătuire, stu­ ori nivelul anului 1938, iar volumul
denţilor şi cadrelor didactice de la In­
stitutul de mine „Gh. Gheorghiu-Dej“
din Petroşani, un salut călduros.
Cea de-a doua Conferinţă pe ţară
a Uniunii Asociaţiilor studenţilor din
Republica Populară Romînă, care a
avut loc recent, sarcinile izvorîte din
cuvîntarea rostită de tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej şi din celelalte docu­
mente ale acestei Conferinţe, pe care
dvs. le veţi dezbate astăzi aci, au o
importanţă deosebită in ridicarea nive­
lului muncii de formarea noilor cadre
de intelectuali, a noilor cadre de in­
stitutul din Petroşani.
Partidul şi guvernul nostru care-şi
consacră toate forţele mobilizării în­
tregului popor la lupta pentru constru­
manifestă o deosebită grijă şi dragoste
faţă de muncitorii şi intelectualii de
iniine ai patriei noastre, viitorii con­
structori ai socialismului.
TOVARĂŞI,
Trăim într-o perioadă cînd întregul
nostru popor — clasa muncitoare, ţă­
rănimea muncitoare, intelectualitatea
legată de popor — obţine sub condu­
cerea partidului succese din ce în ce
mai remarcabile în lupta pentru con­
struirea vieţii noi, pentru dezvoltarea cooperativizat reprezintă peste 40% din cii şi tehnologiei înaintate, în vederea
economiei şi culturii socialiste.
Industria noastră socialistă s-a dez-
întîrzie cu 15 zile şi lucrările de
la linia tinisoare. Acest fapt mai
arată că între conducerile grupe­
lor de şantiere nu există o strîn-
să colaborare, nu există înţele­
gere şi sprijin reciproc.
O altă practică dăunătoare de
pe şantiere a constituit-o sista­
rea unor lucrări pentru care au
existat materiale, pe motivul că
unele uzinale nu sosiseră încă.
Asa s-a întîmplat pe şantierul!
melanjorului noii oţelării Martin
şi pe a;ie şantiere. La nereali­
zarea planului pe primele două
luni ale anului au mai contri­
buit. 'de asemenea, sistemul de
aprovizionare greoi, birocratic
chiar, aplicarea unui centralism
excesiv, netolosirea din plin a
timpului de lucru din cauza
defecţiunilor în transportul mun­
citorilor pe şantiere etc.
(Continuare în pag. 3-a)
'‘ '/ •
......... 1 .... '
4 pagini 20 bani
Furdui,prim-secretar
regional de partid cadrul cooperativei (croitorie,
voltat şi se dezvoltă intr-un ritm sus­
ţinut, volumul producţiei industriale va
depăşi la sfîrşitut acestui an de 4,5
producţiei mijloacelor de producţie de
5,5 ori.
Succese importante au fost obţinute
in transformarea socialistă a agricul­
turii, sectorul socialist cuprinzînd în
present aproape 60% din suprafaţa a-
gricotă a ţării.
Ca urmare a progreselor înregistrate
in dezvoltarea economiei naţionale. în
sporirea producţiei industriale şi agri­
cole, în creşterea productivităţii mun­
cii şi reducerea preţului de cost veni­
tul naţional al ţării a crescut dc peste
3 ori în ultimii 10 ani şi pe această
bază a crescut şi creşte neîncetat bu­
terial şi cultural al poporului munci­
lor.
Succesele de însemnătate istorică ob­
ţinute de poporul nostru pe calea ară­
tată de partid, se reflectă cu putere şi
în marile construcţii socialiste ridicate
in regiunea noastră, în anii regimului
democrat-popular. Noile secţii ale ma­
relui Combinat siderurgic din îliine-
doara cum sîn t: uzina cocso-chimîcă,
noile furnale, noua ojelărie Martin,
marele laminor Bluming şi altele care
se vor mai construi, puternica termo­
centrală de la Paroşeni, noile mine şi
sectoare miniere — toate expresia teh­
nicii înaintate — umplu de mîndrie
inimile întregului popor. "Odată cu a-
ceasta ani făcut paşi însemnaţi şi în
transformarea socialistă a agriculturii
regiunii noastre. In prezent sectorul
suprafaţa cooperativizabiiă a regiunii.
Dacă adăugăm Ia aceasta şi suprafe­
ţele aparţinînd G.A.S., sfaturilor popu­
lare şi altor instituţii, suprafaţa so- minerilor din Valea Jiului pe linia în­
cialist-cooperatistă reprezintă mai mult
de 55%.
Tineretul regiunii noastre a adus o
contribuţie importantă Ia obţinerea tu­
turor acestor succese. Tineretul mun­
citor din fabrici, uzine şi mine, tinere­
tul muncitor sătesc şi tineretul stu­
dios participă cu avîntul şi clanul
care-i sînt caracteristice, ta înfăptuirea
politicii partidului şi guvernului, pentru troşani.
că el vede în această politică asigura­
rea îndeplinirii celor mai înalte năzu­
inţe ale sale. Niciodată în faţa tinere­
tului din ţara noastră n-au stat pers­
pective atît de luminoase, niciodată ti­
neretul patriei noastre n-a privit viito­
rul cu atita încredere şi entuziasm ca
în prezent. Această încredere nestră­
mutată în viitor îşi găseşte izvorul în
politica înţeleaptă şi justă a partidului
de construire a unei vieţi noi, in mă­
reţele construcţii socialiste care au
schimbat înfăţişarea patriei, în măsu­
rile luate pentru ridicarea nivelului de
sănătate şi cultură al întregului popor.
In anii celor două cincinale s-a alo­
cat din bugetul statului numai pentru
fiii
%>îsucceseinMnceKaCitifi în pagina 3 :
oosocx3000ocxxxxa3coorxir
O sarcină importantă
a constructorilor: întrecerea siderurgiştilor
Terminarea la Din primele zile sarcinile de plan oţel, colectivele ce­
timp a obiectivelor ale lunii acesteia, si- 3.640 tone de cocs, lor două bateri; ca­
derurgiştii Combina­ re au produs peste-
industriale tului din Hunedoara minereu aglomerat, sarcinile de plan 700
continuă seria suc­ fontă, oţel Martin şi tone de cocs meta­
FORMARE ceselor în întrecerea laminate.
S iE B lîB I! pentru sporirea pro­ lurgic şi colectivele
ducţiei de metal. De Fruntaşi în între­
la data de 1 martie cere sînt laminatorii celor două secţii fur­
şi pînă în ziua de 4, de la bluming, care
ei au produs peste în perioada amintită nale care şi-au de:
au laminat cu peste păşit planul cu 533
800 tone mai mult
tone fontă.
Secţie fruntaşă
v Cooperativa meşteşugărească nă, importante depăşiri de plan
„Moţul" din Baia de Cris este şi economii. Numai in trimestrul
considerată drept una din cele IV al anului trecut harnicii co­
mai puternice unităţi de acest operatori din secţia confecţii
fel din regiunea noastră. Prin încălţăminte au realizat o eco­
nomie de 2.495 dm.p. piele şi
numeroasele secţii existente in 40 kg. talpă. Cele mai. însem­
nate economii le-au înregistrat
artă populară, comandă încăl­ muncitorii Dan Miron, Trifan
ţăminte, confecţii încălţăminte
etc.), ea asigură oamenilor mun­ Iustina şi Dan Florica care au
nevoile invăţămîntuluî, uriaşa sumă de economisit fiecare cite 600—99-3
peste 20 miliarde lei, din care cca. 3,5 cii din regiunea noastră şi chiar dm.p. piele şi Octavian Bolog
celor din afara regiunii, canti­ care a economisit 40 kg. talpă.
miliarde tei pentru învăţămîntul su­ tăţi însemnate de produse de
perior. O mărturie grăitoare a grijii cea mai bună calitate. Rezultate asemănătoare a
partidului şi guvernului pentru dezvol­ obţinut colectivul secţiei şi in
tarea învăţămîntului superior o con­ Colectivul de coo/ieratori de lunile ianuarie şi februarie ale
stituie şi minunata construcţie a insti­ aici luptă intens pentru îndepli­ acestui an. Planul de producţie
tutului in care munciţi şi învăţaţi dvs. nirea planului de producţie, al acestei, secţii a fost realizat
Pentru construireaacestui institut în pentru realizarea a cit mai. în luna ianuarie in proporţie de
107 la sută, iar in luna februa­
care pot învăţa în condiţii bune peste multe economii la materia pri­ rie in proporţie de 109 la sută.
De asemenea, au fost obţinute
1.000 de studenţi — care dispune de mă şi. reducerea preţului de şi importante economii de ma­
numeroase săli spaţioase pentru cursuri cost al produselor. terie primă.
•şi seminarii, de 10 laboratoare înzes­ Printre secţiile care obţin Pe baza rezultatelor înregis­
trate, secţia confecfii ¦încălţă­
trate cu aparatură modernă, club, sală cele mai însemnate realizări se minte a fost declarată secţie
fruntaşă pe cooperativă.
de cinematograf şi o b!’iliotecă înzes­ numără secţia confecţii încăl­
trată cu peste 65.000 volume cărţi, de ţăminte. Cei 112 oameni care
două cămine cu 8-r,0 locuri, cantină muncesc in această secţie au
etc. — s-au cheltuit circa 40 milioane obţinut anul trecut, lună de lu-
lei. 63% din totalul studenţilor cu
Puţinii ani care au trecut de la în­ Mecanicul de lo­
fiinţarea acestui institut de învăţămînt Cam pania de comotivă Nicolae
superior au arătat că importantele chel­ Criştiu şi fochis­
tuieli făcute în acest scop n-au fost tul Petru Belea, au
fără folos. In cei zece ani de existen­ realizat în prima
ţă, Institutul de mine din Petroşani a tună a anului eco­
dat economiei naţionale peste 600 in­ nomii la combusti­
gineri mineri şi electromecanici. In mi­ bil şi Iubrefianţi în
nele carbonifere din Valea Jiului, în valoare de 1.750
minele aurifere din Munţii Apuseni, ici. .
in minele dc fier de la Ghelar şi Te-
liuc ca şi în celelalte mine răspîndile in clişeu: Tova­
pe întinsul patriei, majoritatea absol- răşii Nicolae Criş-
\enţilor Institutului de mine din Pe­ tu şi Petru Bete:
troşani — dintre care mulţi sînt fii de ta C.F.I. Criş-
de muncitori şi foşti mineri, — se stră­ cior, pe locomotiva
duiesc să se achite cu cinste de sarci­ lor.
nile ce le revin în procesul de produc­
ţie, în lupta pentru dezvoltarea indus­ p rim ă v a ră msnsj
triei miniere, pentru introducerea tehni­
creşterii continue a productivităţii mun­ in centrul atenţiei
cii şi reducerii preţului de cost.
In obţinerea însemnatelor succese ale
*/ 1i—%/—1r—>r—»r* /—1r-*/-
deplinirii sarcinilor trasate de Congre­ Oamenii muncii de pe o- Urmează ca în curind să se J
sul al II-tea al partidului privind li­ goarele regiunii noastre aş­ )
chidarea rămînerii în urmă a indus­ teaptă cu nerăbdare începerea facă repicatul.
triei carbonifere, o contribuţie de sea­ lucrărilor din campania agri­ 1
mă au adus-o şi numeroşii ingineri, La începutul săptămînii vi­ ]
itoare muncitorii de la gospo­ )
tineri absolvenţi ai institutului din Pe­ colă de primăvară. Staţiunile dăria de stat din Călan vor 1
începe însămînţatul ovăzului, 1
de maşini şi tractoare au pre­ borceagului şi mazării. Toate 1
Prin înfiinţarea institutului de rnine gătit toate maşinile şi tractoa­ tractoarele şi maşinile sînt )
în ce! mai mare centru minier al ţă­ rele pentru începerea lucrări­
rii s-au creat largi posibilităţi ca fiii lor, gospodăriile de stat la pregătite şi aşteaptă numai }
de mineri, precum şi cei mai mulţi 1
sosirea timpului prielnic pen­
)
tru a începe lucrul. Seminţele 1
dintre minerii tineri să devină cadre cu îe;!. In gospodăriile colective
pregătire superioară, ingineri mineri. [ au fost şi ele pregătite pentru 1
Acest lucru este oglindit şi de faptul I şi în întovărăşiri au fost puse
că în prezent peste 60% din studenţii s. semănat. S-a făcut cjondiţio- ]
institutului provin din rîndul clasei natul şi controlul puterii lor
t de asemenea Ia punct maşinile 1
muncitoare şi al ţărănimii muncitoare, C
t şi utilajele cu care se va lu­ )
de germinaţie. Un tractor a 1
L cra în această campanie, au şi început deja să lucreze în )
t iost pregătite seminţele, s-au cîmp Ia desţelenit. )
L )
iar în anii I şi 2 peste 75%. L transportat mari cantităţi de Peste 60 vagoane gunoi )
)
în lumina acestei situaţii aparp ca l îngrăşăminte organice la cîmp, transportat Ia cîmp )
[
deosebit de preţios îndemnul tovară­ t iar acum se urmăreşte să se
)
şului Gh. Gheorghiu-Dej de a forma [ zvînte puţin terenul pentru a
Colectiviştii din Simeria 1
in rîndurile tineretului o opinie de Veche şi-au propus să reali­ 1
masă pentru a se pregăti în vederea Ir se porni Ia însămînţări, Ia zeze în acest an producţii J
gruparea semănăturilor de
mult mai mari decît au reali­ )
intrării in şcoli .superioare muncind în toamnă şi la alte lucrări ce
T
producţie, deoarece drumul cel mai si­ se cer a fi făcute. zat în anii trecuţi. Pentru a- J
ceasta au luat măsuri să în- T-
gur spre învăţămîntul superior, spre o 1
calificare profesională înaltă duce prin Răsadurile au răsărit
şcoala muncii în fabrică, în uzină, în şi se dezvoltă bine graşe cu gunoi de grajd o 1
(Continuare în pag 2 a) Gospodăria agricolă de stat mare parte din suprafaţa de ]
din Călan va cultiva în acest 1
an suprafeţe întinse cu legu­
teren a gospodăriei colective. >
Pînă acum au şi transportat î
V
i
Ia cîmp peste 60 vagoane gu­ 1
In anul 1958, me şi zarzavat, necesare a- noi de grajd produs de anima­
colectivul sectoru­ provizionării oraşelor şi cen­ lele gospodăriei.
lui de montaj ge­ trelor muncitoreşti ale regiu­
neral al uzinelor nii. In vederea realizării unor Cele 10 ha. care vor fi cul­
de tractoare „Ernst producţii mari, terenul desti­ tivate cu legume şi zarzava­
Thälmann" din o- nat acestor culturi a fost arat turi au fost îngrăşate cu o
raşul Statin, a rea- adine din toamnă şi îngrăşat. cantitate de 20 vagoane gu­
lizcd economii în Acum, în primăvară, îndată noi de grajd, urmînd să se
valoare dc 1.300.000 ce timpul permite, vor începe mai dea şi îngrăşăminte chi­
iei. Acum cînd sar­ lucrările de pregătire a so­ mice.
cina de plan pe lului pentru însămînţări şi de
acest an este spo­ amenajare a grădinii. Insă- Răsadniţele au fost însă-
rită, fabrica va da mînţatul legumelor timpurii şi mînţate de timpuriu şi semin­
agriculturii cu 20 plantatul răsadniţelor va fi ţele sînt frumos răsărite. Zi­
la sulă mai multe făcut la timpul optim, deoa­ lele acestea va începe şi să-
tractoare ca în ci­ rece sînt create toate condiţi­ mînţatul culturilor din urgen­
nul 1958; atenţia ile pentru aceasta. Toate ră­ ţa I-a. Colectiviştii din Si­
colectivului secţiei sadurile necesare vor fi pro­ meria Veche s-au angajat ca
montaj este îndrep- duse în paturile calde ale
taiă înspre reduce­ gospodăriei, amenajate de că­ în acest an să scurteze mult
rea timpului la o- tre muncitori în cursul iernii. durata campaniei de însămîn­
peraţiile' principale Seminţele de legume au fost ţări. Ei şi-au propus ca însă-
din procesul tehno­ de mult semănate pe o supra­ minţăriîe din fiecare epocă să
logic de montaj. faţă de peste 1.000 m.p. de
In clişeu: Trac­ răsadniţe. Ele sînt răsărite fie terminate în cel mult 8
toare „U.T.O.S.-26“, bine şi se dezvoltă frumos. zile.
în cfirlea uzinei. -1u J i—i u J u J —t —J %—t i—/ i_f\_t 1«. Iy t . —<\_>w /, Fw