Page 18 - 1959-03
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1308
wanaaaBsmwagnagagaoatfa mwwirnatimusmimKtQiuMix
V
CV V IN I AREA 1 0 VARAŞI) L Din activitatea Ce Srebuie să cunoaştem în legătură cu m ărirea numărului de cireşi
Petru Furdui prim-secretar al \femeilor din raîonul\ METODA DE LUCRU
Haţeg
Comitetului regional de partid Manifestări- culturale LA ALTOIREA CIREŞILOR
In cinstea zilei de 8 Martie, pe
tot cuprinsul raionului Haţeg s-au
La începutul primăverii, prin ţie de condiţiile vlocale, lăstarii-
(U rm are din pag. l-a ). stre, ii ajută să devină buni specia cialiste surori, să cultive în rîndu! făcut intense pregătiri. Astfel, în luna martie, dacă nu sînt tem acest oaz prinderea este asigu altoi se ciupeso la 3-4 ochi pen
oraşul Haţeg s-a organizat, de cu- peraturi sub minus două sau rată. tru a provoca creşterea lăstari
mină, în gospodăria agricolă de stat, lişti, cetăţeni conştienţi, luptători ac studenţilor respectul faţă de toate po rînd, o şezătoare unde profeşoara minus trei grade Q, se poate lor anticipaţi ce vor da pomului
în gospodăria agricolă colectivă. tivi pentru progresul patriei socialis poarele, solidaritatea cu oamenii mun Malixima Donţiu a prezentat o con iace altoirea. La pepiniera po Altoitorul poartă cu el o cu altoit coroana prevăzută de
te, pentru progresul omenirii". cii de pretutindeni. ferinţă despre însemnătatea zilei micolă din Orăştie şi Aiud, al tie de lemn cu rămurele — altoi. STAS. Paralel cu operaţia de
Este o adevărată mîndrie să con de 8 Martie. Femeile participante la toirea la cireşi se face între 1-1.5 Acestea trebuie să aibă 2-3 mu formare a coroanei se face con
statăm că alături de vechile cadre de Iată de ce este necesar ca in mun TOVARĂŞI, această conferinţă s-au angajat să martie. Pentru altoire se orga guri vegetativi. Altoitorul alege trolul şi marcarea pomilor ne-
ingineri cu o înaltă calificare se afir ca de formare a noii generaţii de in participe la pregătirea programelor rămurelele în funcţie de groşi-
mă un număr tot mai mare de cadre telectuali să se acorde o mai mare Epoca noastră — epoca energiei artistice ce se organizează în cadrul
noi — crescute şi educate de regimul atenţie ridicării nivelului activităţii atomice pusă în slujba păcii şi feri întreprinderilor şi instituţiilor unde nizează echipe formate din 2 prinşi.
democrat popular — care participă cu catedrelor de ştiinţe sociale, îmbună cirii popoarelor, epoca primilor sate acestea îşi desfăşoară activitatea.
liţi artificiali ai pămîntului şi a pla De asemenea, Casa raională de cul muncitori, de obicei di.ntr-un al- Dacă aplicăm lucrările ară
tură, împreună cu echipa culturală toitor şi un iegător. Un alt mun tate mai sus, pînă în toamnă
întreaga lor capacitate creatoare, cu tăţirii predării filozofiei şi economiei netei create de mina omului, epoca din Păclişa, a pregătit un frumos citor merge .înainte şi cu ajuto vom obţine pomi bine dezvol
tot talentul şi entuziasmul lor tineresc politice marxist-leniniste, istoriei miş celor mai grandioase cuceriri ale şti program artistic pe care î| va pre
la rezolvarea problemelor din ce în ce cării muncitoreşti din ţara noastră şi inţei — este o epocă plină de mă zenta în ziua de 8 Martie. Aseme rul unei şipci de brad gradate taţi, cu o coroană frumoasă, să
mai complexe pe care Ie ridică pro mişcării muncitoreşti internaţionale. reţie. nea pregătiri se fac şi de către şi cu un foarfece, taie toţi port-
ducţia şj practica construcţiei socia echipele căminelor culturale din co V nătoşi, cu tulpini iiguroase,
liste. Un rol important în însuşirea învă Această epocă se caracterizează munele Demsuş, Berthelot, Sarmi- altoii la înălţimea unde se
ţăturii marxist-leniniste, în sprijini printr-un uriaş avint al luptei po r.egetusa şi altele. va face altoirea, de regulă la drepte, cu coaja .netedă şi re
Organizaţiilor de partid, U.T.M., ca rea viitorilor ingineri mineri de poarelor pentru socialism, pentru pro 1,3-1,5 m. In cazul cînd se al zistenţi Ia acţiunea dăunătoare
drelor didactice şi asociaţiei studenţilor a-şi forma o concepţie justă despre gres social, pentru independenţă na şi feazar a gerurilor.
din institut, care au adus o contri viaţă şi societate, îl au cercurile şti ţională şi pentru pace.
buţie însemnată la formarea şi edu inţifice de ştiinţe sociale. Este nece Una din preocupările principale toiesc şi specii ornamentale cu In anul 1958, în pepinierele
carea promoţiilor de ingineri mineri, Forţa sistemului mondial socialist ale femeilor din raionul Haţeg a trunchi înalt, sau pomi ce se pomicole din Orăştie şi Aiud, ş-a
le revin sarcini sporite — pe baza în sar ca organizaţia de partid, condu a crescut şi creşte impetuos, a deve fost în această perioadă şi pregăti vor planta pe marginea drumu folosit această metodă şi ş-a ob
văţămintelor ce se desprind din lucră cerea institutului, cadrele didactice şi nit de nebiruit. rea unor obiecte care vor fi expuse rilor şi şoselelor, se lasă tulpina ţinut pomi de clasa I-a bine for
rile celei de-a Il-a Conferinţe pe ţară asociaţia studenţilor, să manifeste la expoziţia şi bazarul cu vînzare mai înaltă. Un muncitor poate maţi şi calusaţi perfect la punc
a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor — mai multă grijă pentru ridicarea ni Congresul al XXl-lea al P.C.U.S., ce se vor deschide cu ocazia zilei tăia într-o zi atîţia portaltoi cît tul de altoire. (Vezi tig. nr. 6).
în lupta pentru pregătirea noilor spe velului activităţii şi îmbogăţirea te care a deschis Uniunii Sovietice pers de 8 Martie. Cele mai multe lu pot fi altoiţi de cinci echipe de Metoda se poaţe aplica în toate
cialişti în domeniul mineritului. maticii acestor cercuri, ca ele să a- pectiva de a cuceri primul loc in lu cruri de mînă, îmbrăcăminte pentru altoire. Metoda cea mai rapidă
ducă o contribuţie mai mare în în femei, copii etc., au fost confecţio
îndeplinirea obiectivelor măreţe puse suşirea cunoştinţelor marxişt-leni- me în ce priveşte producţia pe cap de nate de către femeile din comunele şi mai sigură de prindere la al Ptg 4.
de partid în faţa întregului popor prin niste şi în cunoaşterea politicii parti locuitor şi nivelul de trai al poporului, Pui, Siilvaş, Sîntămăria Orlea şi toit s-a dovedit a îi altoirea în
dului şi guvernului nostru. altele. Printre obiectele aduse pînâ
perspectiva ţărilor lagărului socialist în prezent pentru expoziţie şi baza» copulaţie englezească, cînd port- mea port-altoiului, tace altoirea
documentele Congresului al If-lea al Lupta pentru însuşirea temeinică de se numără carpete cu motive haţe- altoiul şi altoiul cu aceeaşi gro şi din urmă o muncitoare leagă
partidului şi ale plenarelor C. C. al către studenţi a ideologiei clasei de a dobîndi supremaţia în producţia gane, dantele de diferite mărimi, o- sime şi în semicopulaţie, cînd cu rafie porţiunea altoită şi o
P.M.R., intensificarea luptei pentru con muncitoare trebuie strîns împletită cu industrială mondială, a arătat uriaşele bjecte lucrate In ieran etc. portal toiul o mai gros (vezi tig. unge cu rnastic. După ce s-a
struirea socialismului, punerea în va lupta împotriva manifestărilor putre posibilităţi şi resurse de care dispun nr. 3 şi 4). Niciodată nu şe va terminat altoirea unui soi, rămu
loare a uriaşelor bogăţii naturale ale dei ideologii burgheze. P $ n fr y 1 sfîţgM iiarea relele rămase se îndepărtează
patriei, ridicarea continuă a bunăstării ţările socialiste, care işi dezvoltă eco
materiale şi culturale a celor ce mun Cu ţoate că din acest punct de ve nomia şi cultura ţinînd seama de ne fruntaşii©}' în imencă spre a evita amestecul între so
cesc, necesită nu numai sporirea efor dere activitatea institutului s-a îmbună voile poporului. iuri. Dacă se organizează bine
turilor întregului popor muncitor ci şi tăţit m ult.se mai observă din păcate la in cinstea zilei de 8 Martie un
crearea unui număr toţ mai mare de un număr de studenţi — ce-i drept Succesele obţinute de Uniunea So număr mare de femei din întreprin munca, o echipă poate gjtoj de
specialişti cu o înaltă calificare, devo redus — manifestări de misticism, vietică şi de celelalte ţări socialiste derile, instituţiile şi comunele raio
taţi cauzei poporului. cosmopolitism, atitudine înapoiată faţa în dezvoltarea economiei şi culturii, nului Haţeg au obţinut rezultate la 3.00-350 pomi pe zi. După
de societate şi faţă de învăţătură. în progresul ştiinţei şi tehnicii, în ri deosebite în munca pentru sporirea 1-2 zile de la altoire se tace pro
In direcţia aceasta, aşa cum a sub Este clar că existenţa prejudecăţilor dicarea continuă a nivelului de trai producţiei, transformarea socialistă
liniat tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, al poporului, exercită o puternică in a agriculturii etc. Pentru stimula tejarea altoiului prin legarea ri
sarcina principală ce stă în prezent în mistice şi a altor concepţii de acest rea acestora comitetul raional al
faţa învăţămîntului superior este ca fel în mentalitatea unor studenţi con fluenţă mobilizatoare asupra oameni femeilor a pregătit diferite obiecte nei ramuri de sprijin (vezi tig.
odată cu pregătirea teoretică a stu stituie o frînă serioasă în formarea lor muncii din toate ţările în lupta care vor fi înmînate fruntaşelor în
denţilor să se asigure o legătură lor ca adevăraţi intelectuali şi oameni pentru eliberarea de sub asuprirea ca muncă, în ziua de 8 Martie. Toi i i nr. 5j. Lucrarea aceasta se e-
strjnsă a procesului de învăţămînt cu de ştiinţă. Numai gindirea eliberată pitalistă. pentru stimularea fruntaşelor în
cerinţele industriei, agriculturii şi cul de prejudecăţi, gindirea bazată pc muncă s-a confecţionat şi un panou xecută după una-două zile, fiind
turii noastre socialiste în plină dezvol concepţia maierialist-dialectică des Poporul nostru harnic şi talentat de onoare care va fi expus în cen
tare. care s-a smuls din ghearele exploa trul oraşului Haţeg. că după acest timp Pţg- 6
chide drum larg către progresul şti tării capitaliste şi, sub conducerea se întăreşte masti-
Prin existenţa sa chiar în centrul a- inţei şi culturii. De aici decurge pen partidului a pornit cu curaj şi hotă- sidoiVia'W sân' cu'l. Această metodă pepinierele pomicole şi se pqt
cesfui vasţ laborator care este bazinul tru cadrele didactice ale institutului, rîre pe oaiea construirii socialismului de altoire asigură o folosi ca portaltoi atît cireşul
carbonifer al Văii Jiului, Institutul de pentru organizaţiile de partid şi ob şi comunismului, are în faţă cele mai corespondentă prindere de 90—95 sălbatic-cit şi mahalebul. Unele
mine din Petroşani are cele mai largi şteşti, sarcina de a-şi întări combati largi perspective de făurire a unui la sută. greutăţi se întîmpină la recolta
posibilităţi de a asigura studenţilor o vitatea, de a duce o luptă botărîtă, viitor luminos. S ărb ăfo riree rea ramurilor-altoi din cauza
pregătire strîns legată de practică, de !.intransigentă, împotriva tuturor mani In timpul vegeta lipsei plantaţiilor de cireşi în
a îmbina cunoştinţele teoretice temei festărilor ideologiei burgheze deca Regimul democrat-popular a creat unui d u b lu evenim ent ţiei se fac diferite proporţii mai mari.
tineretului nostru studios, intelectuali- lucrări cum s în t:
lăţii noastre de rnîine, posibilitatea de la Alb» lulia cipitul lăstarilor de Din calculul preţului de cost
a-şi afirma în Hoaţă amploarea, capa rezultă că un cireş altoit îrj
citatea creatoare, de a pune în sluj in oraşul Alba lulia s-a sărbătorii pe portaltoi, scopul
ba întăririi şi înfloririi patriei, tot ta recent un dublu eveniment: 174 de
lentul şi energia sa clocotitoare, de ani de la martiriul eroilor Horia, Cloş la inel, controlul PiS- B copulaţie ajunge la un preţ de
a lupta cu tot avjntul tineresc, pentru ca şi Crişan şi atribuirea numelui pentru a se evita cost de 2,73 lei faţă de 2,98 iei,
ridicarea bunăstării materiale şi nive celor trei eroi Şcolii medii mixte sugrumarea din cau cît costă un cireş altoit la co-
lului cultural al întregului popor nr. 1. , let în ochi dormind. Prin altoi
nice cu o bună calificare tehnică. Prin dente. de a face ca toţi absolvenţii muncitor. Kg- 3 za rafiei, praşile etc. La sfîrşitul rea în copulaţie se face deci1o
introducerea anului de practică premer institutului să aibă o înfăţişare moral- La sărbătorirea aceslui dublu eve lunii iunie se face dezlegatul ra economie de 0,25 lei la bucata de
Rezultatul luptei sate avîntate de niment au luat parte reprezentanţi altoi un portaltoi mai subţire ţiei de la punctul de altoire. In pom altoit, ceea ce revine 4.000
gător studiilor s-au îmbunătăţit mult polifică caracteristică omului de tip pinde însă în mare măsură de nive al organelor locale de partid şi de cu o ramură de altoi mai groa acest timp, din cei doi-trei mu lei economie la tiecare hectar de
condiţiile de formare a noilor studenţi. nou, pentru ca ei să poată conduce lul de pregătire, de eforturile pe care siat, tov. Eugen Ghişoiu, vicepreşedin să, deoarece nu se va realiza o guri ai altoiului cresc 2-3 lăs pomi altoiţi. Reducerea preţplui
Aceasta este însă departe de a fi su şi influenţa cu autoritate masele largi le depune în prezent pentru însuşirea te ai Sfatului popular regional, nume- calusare bună. Trebuie urmărit tari. Tot ia sfîrşitul lunii iunie de cost ia altoirea prin copu
ficient. Este necesar ca organizaţiile de de muncitori în procesul de producţie toşi cetăţeni ai oraşului Alba lulia ca prin altoire să coincidă cît s-au începutul lui iulie, în tunc- laţie se realizează prin taptul
partid şi U.T.M., cadrele didactice şi temeinică, profundă a cunoştinţelor şi elevii şcolii medii respective. mai bine zonele cambiale. In că la ramura detaşată nu se mai
de condupere din institut, să acorde o Studenţii institutului de mine din profesionale şi politice, de eforturile execută o serie de lucrări c a :
grijă mult mai mare decît pînă acum Petroşani trăiesc, învaţă şi muncesc ce le depune de pe acum pentru a Intr-o atmosferă sărbătorească tov. 77ZZ1-0\3V> rnuşurpituj şi desmuşuroitul îna
în acest mediu minunat al Văii Jiu Cugeti Ghişoiu a dai citire ordinului inte de executarea altoitului,
se ridica la înălţimea sarcinilor com Ministerului învăţămîntului şi Cultu Din contribuţia ooluntara
atrageţii studenţilor la activitatea cer- lui, unde mii de mineri din toate re plexe ale luptei pentru construirea so ri. şi decrelului Prezidiului Marii A-
cialismului şi comunismului. dunări Naţionale prin care Şcoala
curjjqj- ştiinţifice şi orientării activităţii giunile patriei, de naţionalitate romînă, medie mixtă nr. I din Alba lulia va In satele şi comunele raionu pentru votarea contribuţiei vo pregătirea pentru altoire prin în
acestor cercuri spre cercetări care să maghiară, germană, polonă, luptă în Comitetul regional de partid este purta in viitor denumirea de „Horia, lui llia s-au ţinut zilele trecute luntare cetăţenii din satele a- depărtarea unor ramuri etc. De
aibă drept urmare soluţionarea unor frăţiţi — umăr ta umăr — însufle convins că studenţii şi corpul didac Cloşca şi Crişan“. ultimele adunări populare pen parţinătoare comunei Şoimuş au asemenea, lucrări ca tăiatul la
probleme concrete ridicate de producţie, ţiţi de ideile nobile ale socialismului, tic al Institutului de mine din Petro tru votarea contribuţiei volun hotărît să termine lucrările la cep, scosul cepilpr, pliviţul de
cpre să ducă la creşţerea productjvjtăţii • pentru făurirea viitorului fericit al pa" şani, pătrunşi de importanţa rolului Solemnitatea a îost urmată de un tare pe acest an. In toate cele căminul cultural din Şoirpuş,
rţiuncii şi reducerea preţului de cost. Pe triei noastre. ce ie revine în dezvoltarea econo uumos program' artistic. 123 adunări cetăţenii din raio precum şi cîte o sală de clasă sălbatic, nu se mai fac. Preţul
miei naţionale, vor depune toate eîor- nul llia au hotarît să folosească de cost poate fi şi mai mult re
acest teren al activităţii ştiinţifice pusă Din acest exemplu minunat al mun iurile pentru a se ridica la nivelul Concursul „Drumeţii veseli", pe te sumele votate pentru înfrumuse la şcolile din Mintia şi Balata. dus dacă puietii-portaltoi au
grijii şi încrederii pe oare te-o acor ţarea satelor şi comunelor, pen In total şoimuşenii au votat o crescut suficient ca altoirea cu
în slujba producţiei este necesar să se citorilor mineri din Valea Jiului tre dă partidul. ma „Horia, Cloşca şi Crişan", orga tru construirea de şcoli, cămine contribuţie voluntară de 31.435
culturale, poduri, repararea de lei. Munca pentru strîngerea a- ramură detaşată să se poată
statornicească o colaborare strînşă între buie să înveţe şi studenţii Institutu Cu această convingere vă urez .a c nizat ia sfîrşitul festivităţii, a fost drumuri etc, cestor bani şi pentru folosirea face în anul al Il-lea.
ces deplin la învăţătură, în lupta lor judicioasă a fost încredinţa
corpul didactic al institutului şi cadre lui de mine. Naţionalismul şovin, ura pentru însuşirea ştiinţei şi tehnicii cîştigal de către elevii clasei a IX-a Ipg. CAŢAVELA STELIAN
înaintate, spre a fi cît mai folositori
le de conducere din Combinatul Car de rasă, cultivate cu perseverenţă de patriei noastre dragi — Republica de zi. Staţiunea experimentală pomicolă
Populară Romînă 1 D. MATEI
bonifer Valea Jiului şi din celelalte regimurile burghezo-moşiereşti, pentru corespondeni Geoagiu
Sub conducerea încercatului nostru
exploatări miniere din regiune. a dezbina poporul şi a-1 abate de la partid, a Comitetului său Central, în
Noile realizări obţinute de Uniunea lupta împqtriva exploatării capita ţO la suffâ â> a d u n a r e tă comitetelor de construcţie ca CĂRŢI
Sovietică au dovedit înaltul nivel al liste n-aiţ ce .căuta în institutele noa Re întreaga comună Certej s-a re au în frunte cîte un de
ştiinţei şi tehnicii sovietice. A lupta stre de învăţămînt superior. putat.
pentru însuşirea temeinică de către
studenţii institutului a tehnicii şi ştiin Organizaţia de partid şi celelalte votat peniru acest an o contri fru n taşă p e raion aparute
ţei sovietice înaintate este o sarcină de organizaţii obşteşti din institut tre buţie voluntară de 38.250 lei.
cea mai mare răspundere care stă în buie să militeze cu preseverenţă pen Cu aceşti bani oamenii au ho- Cele 300 familii care formează i*î> xile
faţa cadrelor didactice, organizaţiei de tru dezvoltarea prieteniei şi frăţiei tărît să execute lucrările de ra- comuna Pojoga sînt renumite în în O ra şu l flă că rilo r
partid, de U.Ţ.M. şi asociaţiei studen dintre studenţii rqmîni şi cei ai na dioficare în satele Nojog şi Boc raionul llia pentru simţul lor
ţeşti. ţionalităţilor conlocuitoare, antrenîn- şa. De asemenea, s-a stabilit ca gospodăresc de egre au dat do rle V. NICOROVICI
du-i la acţiuni comune în vederea în tot în acest an să se termine şi vadă în nenumărate ocazii. De Este an ¦eportui despre Hunedoara
suşirii temeinice a materiilor predate. lucrările la căminele culturale altfel acest lucru a fost confir de astăzi, rare bifăţişeqză cititorului
dir» satele Topliţa şi Săcărîmb. mat şi cu ocazia adunărilor pen peisajul uman şi construcţiile gigan
Trebuie să fie limpede pentru foţi Ia activităţi culturale şi ştiinţifice frunte cu tovarăşul Gh Gheorghiu- tru votarea contribuţiei volunta tice din acest mare centru al indus-
Inţelegînd importanţa strînge- re pe acest an. Aici, din cei idei romineşti. Oameni, fapte săvîr-
că prin o pregătire temeinică, Ia ni comune, ta folosirea în comun r Dej, înainte spre noi victorii în rii la timp a acestor bani, o mare 9.370 lei votaţi s-au şi adunat şţie simplu, neşpectaculos, uţfunplări
parte din cetăţeni şi-au achitat aproape 3.000 lei cu care cetă rnăruiite, cotidiene, dar cu aţii mai
velul tehnicii mondiale în plin pro titnpu|pi liber. lupta pentru construirea socialismului partea lor de contribuţie chiar ţenii au hotărît să împrejmu- bogate ţft semnificaţii, instruiesc ci-
în cadrul adunărilor. Pînă în iască şcolile din satele Pojoga iiiprul asupra prefacerilor de conş
gres, cadrele, specialiştii noştri de Munca de educare politică, cetă în patria noastră şi pentru apărarea prezent s-an strîns peste 3.000 şi Sălciva. Prin aceasta comu tiinţă petrecute în oameni, dezvăluie
rnîine vor fi în stare să conducă ţenească şi patriotică desfăşurată in păcii în întreaga lume! lei, ceea ce reprezintă aproape ţegăltica lor sjnceră, trainică cu Hu
10 ja sută din întreaga sumă
procesul de producţie la nivelul ce nndul studenţilor trebuie să ducă la . votată.
rinţelor, să asigure o prpducţjvjţate creşterea dragostei si devotamentului
a muncii superioară faţă de ţşrile ca lor faţă de patrie, faţă de poporul
pitaliste. Este necesar ca problema muncitor şi cuceririle sale revoluţio
aceasta să fie înţeleasă şi privită cu nare, faţă de Partidul Muncitoresc Hbfiţrîreş cefâfeniîor na Pojoga se situează din nou nedoara.
tot simţul de răspundere şi de către Ronda, conducătorul său încercat in di© Ş o im u ş ca fruntaşă pe raion în acţiunea
masa largă a studenţilor, cărora cu lupta pentru construirea vieţii noi, so de. votare şi strîngere a contri- Pagini ataşe
noaşterea şi însuşirea noilqr cuceriri cialiste. Cu ocazia adunărilor populare
ale tehnicii mondiale le cere eforturi ţjej ypjuptare.......................... de E. Gî RLEANU
susţinute. Munca de educare a studenţilor tre Pprţea este plcăţpită dip schiţe, nu
buie de asemenea să aibă drept re vele şi ppveşlffi, cifţeşe dtp diverse
Tovarăşi, zultat cunoaşterea trecutului de luptă îm i
revoluţionară a poporului postru, a
Vorbind despre necesitatea îmbină tradiţiilor sal: progresiste în ştiinţă Coocurs „Drumeţii veseli“ volume- ca „Cea diptii durere", ,,1887—
rii stfînse, în procesul de pregăţ|re a şi cultură. Schiţe de război”, „Nucul Lui Qdo-
tinerii generaţii de intelectuali, a pre ALBA IULI A (de la şubre- temă au ciştigat elevii anului boc", „Trei vedenii”, „Rin lumea ce
gătirii profesionale cu o temeinică Organizaţiile de partid şi obşteşti dqcţia noastră voluntară). —- lor care nu cuvintă”, „Visul tui
pregătire politică şi ideologică, tova din cadrul institutului au datoria in La şcoala profesională de me 111 A, iar la a doua cei din anul Pilat" şi „Amintiri şi schiţe”.
răşul Gh. Gheorghiu-Dej a spus la ternaţionalişti de a educa pe studenţi canici agricoli din Alba lulia
Conferinţa pe ţară a Uniunii asocia jn spiritul dragostei fierbinţi şi prie a fost organizai un concurs fi e. • Ip proza sa, Girleanu s-a aplecat
ţiilor studenţeşti: „Cunoaşterea te teniei frăţeşti faţă de marea ţară a „Drumeţii veseli" auînd ca temă cu căldură şi înţelegere asupra vieţii
meinică a ştiinţei marxist-leniniste, a constructorilor comunismului — Uni Printre elevii care s-au re grele a ţăranului („Înecatul"), a pă
aelevămlui ştiinţific despre natură, colectivizarea agriculturii, la truns in atmosfera viciată a burghe
viaţă, societate, ajută pe studenţi la unea Sovietică, eliberatoarea poporu care au participat elevii anilor marcat cu cele mai bune răs ziei („Oratorul", „Moştenitorul”) sau
înţelegerea justă şi aprofundarea ori lui nostru de sub jugul fascist, prie III A şi C şi mecanizarea a- a aşternut pe htrtie propriilei-i amin
cărei ramuri a şfiinţei, la interpreta tena noastră credincioasă şi puternică gficulturii, la care şi-au dai punsuri şi au obţinut un mai tiri („Chipuri de demnii").
rea jusţă a evenimentelor istoriei în lupta pentru cauza nobilă a păcii contribuţia elevii anilor 11 A şi
şi socialismului. Ele trebuie să cul C. Profesori examinaio r i: in mare număr de puncte se nu Deosebit de valoroase sînt şi pa
ginerii Enea Patachi şi Virgil ginile în care E. Girleanu prezintă
Salan. Au participat peste 250 mără loan Lupşan din anul universul mărunt al necuvîntătoarelor,
de spectatori — elevi, profesori pe care le-a obşşjpaţ cu multă pă:
şi salariaţi ai şcolii. La prima III A, Viorel Enâşescu din a- irundere („Din luippa ceţoţ ca'tş na
cuviniă").
nul 11 C. Răspunsuri bune au
Laboratoarele şcolilor de toate gradele sînt din ce în ce dat şi elevii Remus Crăciun,
mai bine dotate cu aparate şi matei !ale didactice corespunză
Victor Co/ieţ, Cornel Surdu,
mondiale contemporane, la cunoaşte tive de asemenea în rîndurile studen toare. Emanoil Aron, care. împreună
rea şi înţelegerea profundă a politi ţilor dragostea frăţească şi solidari Iată-i, în fotografie, pe elevii Nicolae Juncan şi Constan cu cei doi fruntaşi, au primit
cii partidului şi statului nostru, a tatea faţă de popoarele Republicii tin Drăgănescu din clasa XI-a A a Şcolii medii „Decebal“ drept premii diferite obiecte şi
perspectivelor dezvoltării ţării noa BftWftens Cbin ,'?e şi celelalte ţări so din Deva, lucrînd la spechoscop in ora de geografie. cărţi. PETRU TPMA’
