Page 19 - 1959-03
P. 19
Nr, 1308 DRUMUL SOCIALISMULUI Pair; 3
Constructorii siderurgişti O SARCINĂ IMPORTANTA A CONSTRUCTORILOR:
pot şl frebuie Terminarea la timp a obiectivelor industriali
si pecupsi<eze M m m în n i
(Urmare din pag. l-a). muncă, în aşa fel înoît termenele
Toate aceste lipsuri au fost stabilite prin angajamente să Pentru terminarea înainte Mutica politică de masă
scoase în evidenţă şi cu ocazia fie respectate întocmai. Colecti la nivelul sarcinilor
unei recente şedinţe a biroului vul I. C. S. H. are posibilităţi de termen a lucrărilor
Comitetului regional de partid, să-şi înfăptuiască cu cinste sar
unde a fost analizată activitatea cinile pe care le are. Nu odată Nu de mult, in cadrul gru priite, montarea utilajului din .Cu fiecare an constructorii siderur nuarie şi februarie munca politică de Deşi nurnăru! celor din activul fără
I.G.S. Hunedoara şi trasate sar muncitorii, tehnicienii şi ingine pului de şantiere montaje-insta- zona a Il-a să se termine la 28 gişti de la I.C.S. Hunedoara au ter masă s-a desfăşurat eu mult sub ni de partid a crescut de la 325 ta 440
cini concrete în vederea lichidă rii constructori au dat dovadă de laiii nr. 2 aii I.C.S.H. de la la martie, rodajul de ansamblu la minat şi dat în exploatare importante velul posibilităţilor si al sarcinilor. tovarăşi, rezultatele sînt slabe. Pe lin
rii tuturor lipsurilor şi pentru eroism în muncă. Sîntem siguri minorul de 650 mm. a avut loc utilajul din zona a Il-a să încea obiective industriale. Numai în anul gă faptul că numărul ieste mic faţă
că şi de această dată ei vor fi o consfătuire de producţie în pă la 25 aprilie, montarea u- trecut, de pildă, au fost date în ex Tovarăşii din comitetul de partid de posibilităţi, comitetul de partid s-a
accelerarea lucrărilor pe toate la înălţimea sarcinii de cinste pe care s-au analizat sarcinile tîlajului din zona a IlI-a să se ploatare noua oţelărie Martin, lami încearcă să motiveze starea de lucruri ocupat de lărgirea activului fără de
şantierele. Desigur o parte din care partidul le-a încredinţat-o. constructorilor izvorîte din ple termine la 12 aprilie, iar roda norul bluming şi alte obiective indus prin faptul că Ia începutul anului s-au partid în primul rînd în sectoarele au
lipsurile constatate au fost lichi Gu muncitori fruntaşi ca Alexan nara C.C. al P.M.R. din noiem jul de ansamblu al utilajului triale de mare importanţă pentru eco contopit I.C.S.H. cu Trustul 4 con- xiliare (mecanic şef, serviciul admi
date. Muncind pe baza planului dru Velici, Arcadie Balint, Ro din zona a IlI-a să înceapă la nomia naţională. La fiecare din aceste slrucţii. Au fosl necesare deci, aşa nistrativ eter), neglijînd sectoarele de
meo Andreşan, Vaşile Erdely, a- brie 1958 şi din lucrările Con 25 aprilie 1959. Totodată con realizări organizaţiile de partid şi co după cum arată tovarăşii, o serie de bază. Aşa se explică şi faptul de ce
de măsuri întocmit in urma ho- jutat şi însufleţit continuu de e- ferinţei regionale de partid. Cu muniştii şi-au adus o contribuţie în măsuri organizatorice, ceea ce a îm activul fără de partid de la şantierul
tărîrii biroului Comitetului regio xemplul comuniştilor, colectivul acest prilej constructorii şjde- structorii au hotărît ca instala semnată. piedicat munca politică. Păcatul este de consirucţii nr. 3 şl şantierul de con
nal de partid, conducerea I.G.S. Hunedoara va lichida lip rurgişti de pe acest şantier au ţia de ungere şi instalaţia de strucţii civile munceşte slab.
I.G.S.H., comitetul de partid şi surile care mai persistă pe u- hotărît să depună toate efor apă din zona a II.-a să fie ter Desfăşurind o largă muncă politică că acest lucru s-a resimţit în proce
comitetul sindica) au reuşit să-şi nele şantiere şi îşi va respecta turile pentru terminarea îna minate la 25 aprilie, montajul de masă, oamenii muncii au fost mo sul de producţie. In luna ianuarie pla Tot în acest plan de măsuri este
îmbunătăţească simţitor activi . cu cinste angajamentele pe care inte de termen a lucrărilor, che- la patul de răcire nr. 1 să se bilizaţi pentru realizarea la termen a nul de producţie a fosi realizat, bună prevăzută şi instruirea agitatorilor. Şi
tatea. Pe şantiere, ritmul muncii şi le-a luat. mînd totodată la întrecere co termine la 17 aprilie, iar ro sarcinilor de plan. oară, în proporţie de 81,65 la sută. în această problemă comitetul de par
s . intensificat, s-a îmbunătăţit lectivele de pe celelalte şantiere dajul de ansamblu al acestuia Nici în luna februarie situaţia nu este tid a manifestat delăsare. Pînă acuma
aprovizionarea, iar tehnicienii şi Conducerea I.G.S.FI., comitetul ale I.C.S, Hunedoara.. să înceapă la 18 aprilie. Pînă In acest an vpr fi terminate şi date mai îmbucurătoare. Or, faptul că mun s-a făcut instruirea agitatorilor doar
inginerii acordă o atenţie din ce de partid şi comitetul sindical au la data de 1 aprilie se va ter în exploatare noi agregate de mare ca politică de masă a fost neglijată la două organizaţii de bază, Ia orga
în ce mai mare îndrumării con datoria de a lua şi de acum în Astfel, colectivul de m u n că mina montajul la podul rulant capacitate. Pentru ducerea la bun sfîr- nizaţia de bază din sectorul mecanic
crete, la faţa locului, a brigăzi de pe şantierul laminorului de de 15/5 tonex28,5 m., iiar la cup şit a acestor sarcini, Conferinţa re în lunile respective reflectă tocmai şef şi de la serviciul administrativ.
lor de constructori. colo toate măsurile necesare în 650 mm. s-a angajat ca roda gională de partid a trasat organizaţi slaba muncă a organizaţiilor de par
jul de ansamblu al utilajului din toarele cu propulsie nr. 1 şi nr. tid. Practic se putea face cp siguranţă
In momentul de faţă se pune vederea terminării la termenele zona a I-a să înceapă la 17 a- 2 să se termine partea ce re
problema recuperării timpului vine montajului şi instalaţiei
pierdut, accelerării ritmului de stabilite, a tuturor obiectivelor
ce le au de înfăptuit.
la 10 şi, respectiv, 28 aprilie. ilor de bază printre altele şi sarcina mai mult. Dar pentru a ieşi din această Bine era dacă comitetul de partid ar
De asemenea, constructorii desfăşurării pe mai departe a unei in Iîncezeală comitetului de partid de la fi început instruirea nu cu aceste sec
BATERÍA CARBOR LUID au hotărît ca pînă la sfîrşitul tense munci -olitice pentru mobiliza I.C.S.H. i-au trebuit mal bine de două toare şi servicii auxiliare, ci cu cele
anului, productivitatea muncii rea constructorilor la terminarea în luni de zile. de bază, acolo unde de fapt se mun
pe şantier să crească cu 1 la timpul planificat a agregatelor side De starea de lucruri de la I.C.S.H. ceşte efectiv pentru realizarea sarcini
din Gălanproduce. sută faţă de cea planificată, pla rurgice. nu a fost străin nici comitetul orăşe lor de plan.
nul valoric să fie îndeplinit pî nesc de partid. Din păcate îpsă nici
„Felicităm organizaţia de bază I.C.S.H. Călan, colectivul pe loc cu ajutorul uzinei A- nă la data de 27 decembrie, iar Pornind de la această sarcină, co acesta nu a luat măsuri decît în ul In direcţia instruirii birourilor orga
printr-o mai bună gospodărire* rn etul de partid al I.C.S.H. (secre timul timp şi ce e mai rău e că nu nizaţiilor şi grupelor de partid — o
grupului de şanţiere Călan şi personal pe inginerul Cazan cestea au fost. cele mai mari a materialelor, utilajelor şi fo altă sarcină prevăzută în planul de
Cornel, pentru respectarea întocmai a angajamentelor luate deficienţe. losirea raţională a mîinii de tar tov. Victor Oprişan) trebuia să s-a preocupat îndeajuns de ur măşuri — comitelui de partid nu a fă
lucru să se realizeze o econo desfăşoare o intensă muncă politică mărirea felului cum ele se realizează. cut pînă acum nimic. In felul acesta
faţă de Comitetul regional de partid, privind executarea cup — Aii evidenţiat cîţiva 'zi mie la preţul de cost de deviz de masă în rîndul muncitorilor pentru birourile organizaţiilor de partid au
d,e 440.000 lei, peste sarcina a-i mobiliza ia îndeplinirea planului de Conferinţa regională de partid a a- fost lipsite de sprijin şi îndrumare.
toarelor carbofluid nr. 2 şi 3 de semicocs din Călan. Aştep dari şamotori. Sînt singurii producţie. Comitetul de partid însă a tras atenţia în mod serios asupra stă
tăm de la voi succese şi mai mari în lupta pentru scurtarea fruntaşi ? planificată. neglijat această muncă. In lunile ia- rii de lucruri existente. Recepţ, biroul La aceste deficienţe se adaugă şi
Comitetului regional de partid a anali făptui că în perioada care a trecut de
termenelor de execuţie a construcţiilor siderurgice ce trebuie — AIu. Demnă ele toată lau zat din nou modul cum se îndepli la începutul anului şi pînă în pre
nesc la I.C.S.H. sarcinile de plan. Cu zent comitetul de partid s-a ocupat
date in acest an în funcţiune“ . da e munca depusă de lăcă i i i organizan i brigadi - acest prilej comitelui de partid de la slab de controlul şi îndrumarea comi-
BIROUL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. tuşii Ioan Horvath şi Francise I.C.S.H. s-a angajat să facă o coti tetului de întreprindere şi comitetului
Busch, de la montaj, de insta- asigură un riim rapid tură în muncă. Şi pentru început lucru U.T.M. Atît organizaţiile sindicale cît
rile s-au schimbat. Astfel, a fost în şi cele de U. T. Nţ. au desfăşurat o
Obisnui!ii drumuluiSimeria lucrărilor am luat o seamă de latorulIoanMăciucă, de elec- de m u n c ăllllllllllllilllllllllll tocmit un plarţ de măsuri cuprjnzînd muncă nes?"-!făcătoare în mobilizarea
— PP ep tí roşani au fost măsuri, printre care amintesc o serie de sarcini cu privire la desfă oamenilor muncii la lupta penţp! înde
asurlp,urnini.i.si feipEbr,us•eaar¦ire:a, uiln.,t.i.mder,iepztiul,el , îlan. tteo,¦c.mdie,reah,ieu,rnao*nr,. grreapf'iacretizdaerteaai- tricianul IoanSemeniuc şi de şurarea unei munci politice de masă plinirea sarcinilor de plan.
alţii. mai intense.
Călamilu , de lumina dor " " « * * * De la începutul anului au trecut mai
trei m ă r i Erau trei. A doua rçahzarüor zilnica. Dat ,und Ţin să amintesc ' că şi pla Ce s-a realizat însă din acest plan?
iz¦ni¦t,raavree„aau sa„ .fa.cuaff1nl,rechţ¦oidufţinţnieţeizai.alarbea.stdee.e-- faptul ca încăaJprdo,evizli,aonaînrceeaputa nul de măsuri tehnico-organi- Bunăoară, în pianul de măsuri s-a bine de două luni, tiipp şufjcient pen
tn cpornils,etji.tuf itd.e necazuri, organiza Toţi membrii brigăzii pe ca O singură dată s-a întjniplat prevăzut ca botărîrea luată de biroul
zatorice, întocmit şi tradus în re o conduc sînt tineri. In pre ca un tovarăş să întîrzip dimi regional de partid să fie' prelucrată tru a se rezolva problemele organiza
^ nei. a IlI-a ţia de bază a numit un comu viaţă, a contribuit in mare zent, lucrăm la reglarea rul neaţa la program. Â fost însă în organizaţiile de bază. Deşi a tre torice din cadrul i.C.S.H. Este necesar
măsură la scurtarea termene menţilor la role, pentru a se ajutat şi astăzi el şe află in cut de atunci aproape o lună de zile
-3 micocseria din Călan. Iniţiaţii nist care să se ocupe îndea lor de dare în folosinţ㦠A- putea trece apoi la închiderea rind cu toţi ceilalţi membri ai mai sînt încă organizaţii de bază care deci ca în cel mai scurt timp comite
; mintesc în acest sens de us căilor cu role ale meselor bas brigăzii. Este vorba de tinărul nu cunosc această hotărire.
3 ştiau ceva m a i' mult şi ănu- proape de urmărirea modului carea zidăriei şi betoanelor culante. Lucrarea este preten Ioan Vulpe. tul de partid să treacă la realizarea
, refractare. Era în plină iarnă ţioasă şi cere multă atenţie. Cu Ca o sarcină deosebit de importantă
me, că cele 3 flăcări repre- in care sînt aprovizionaţi oa şi ger. Pentru a grăbi usca toate acestea noi am reuşit nu După ce încheiem o zi de prevăzută în planul de măsuri este măsurilor prevăzute în planul de mă
rea, încă în timpul înzidirii am numai să ne încadrăm în ter muncă, nqi ne qdunăm iarăşi recrutarea de noi muncitori, tehnicieni
zintă biruinţa constructorHor menii cu cele necesare (de la menele prevăzute în angaja la o mică consfătuire. Aceasta, şl ingineri în activul fără de partid. suri. In felul acesţa sprijipul dat rea
conceput şi. construit un şis- mentele noastre, dar să şj scur în special pentru a vedea ce s-a
siderurgişti, respectarea ter- depozit la şantier). In acelaşi tem de încălzire cu aer calci tăm timpul de execuţie. In luna lucrat, cine are nevoie de ajutor lizării sarcinilor de plan vp fi mai
de la cele două baterii Ab- februa-rie, cind am lucrat la şi pentru a verifica starea u-
} menului stabilit de Conferinţa tinip, conducerea grupului a der-Halden. In acelaşi timp montarea meselor basculante, neltelor şi sculelor. Şi dacă se .competent şi rezultatele nu vor întîr-
/ regională de partid privind in- am acordat o deosebită aten am realizat un indice de 120, constată că sculele s-au uzat zia să se arate.
3 trarea in funcţiune a bateriei urmărit zilnic modul în care ţie pregătirii lucrărilor urmă fapt care nu numai că ne-a prea tare, atunci luăm măsuri
1 a Ilf-a de semicocs de la Că- soseşc materialele din afară. toare. Remarc în această di bucurat dar ne-a făcut să ne pentru repararea lor. Pentru
recţie activitatea lăcătuşilor, sporim şi mai rnult eforturile. aceaşţă muncă, rămin cite o
Dacă cu ocazia analizelor instalatorilor şi- electricienilor, Unii tovarăşi se întreabă poa- oră-două peste program, pe
care nu odată au stat peste i te cum de am reuşit noi să rea rind, cîţiva din membrii brigă
i ,m :. zilnice ale mersului, lucrărilor programul de lucru ore întregi, lizăm o asemenea productivi zii. Practica ne-a dovedit că
pentru a asigura schimburilor tate. Pot să spun că cea mat procedeul este bun, inţrucit a
i se constatau restanţe, imediat următoare frontul de lucru, mare parte a succesului brigă doua zi, ne putem apuca de N07.E CRITICE
zii noastre se datoreşte organi muncă la timp şi cu scule co
2 ovarăşul ing. Cornel Ca- se lua măsura recuperării lor în modestie cred,, tovară zării muncii. respunzătoare.
zan, şeful grupului şan- in schimburile 2 şi 3, sau cel
şul Cazan a evitat să cor Eu am lucrat pe mat multe Şe întîmplă uneori cînd, din
tiere construcţii-montaj Că- mai tîrziu în ziua următoare, şantiere ale Flunedoarei. Aş pu anumite motive, nu putem ter
tea spune că am luat parte la mina lucrarea care ne-a fost
lan, amabil ca totdeauna, ne-a aceasta pentru a menţine rit- construirea tuturor marilor a- încredinţată pentru ziua respec
gregate. Deşi mai tineri ca mine tivă. In acest caz, toată briga
pus la dispoziţie toate amă- micitatea mersului lucrărilor, şi unii dintre ceilalţi membri da rămîne la lucru peste pro Grafice moarte mm. 2 Simplu. Cei însărcinaţi
ai brigăzii au mai lucrat pe gram pînă la terminare. Moti
nuntele. — In ce priveşte greutăţile, şantiere de construcţii. In acea vele pentru care nu ne putem La fiecare punct de lucru, în cu evacuarea producţiei de blu
stă perioadă noi am acumulat achita uneori de sarcina încre enorma hală a laminorului de muri, în loc să facă această
— Sarcina noastră, a con- aţi amintit la început cîteva. o experienţă bogată. Lucrînd dinţată se datoresc unor defi 650 mm. din Hunedoara, au treabă ritmic, o fac în salturi
acum pe şantierul laminorului cienţe de aprovizionare şi unor şi astfel, garează dinţr-o
structorilor I.C.S.H.-ului, la Puteţi să concretizaţi? de 650 mm., am căutat să apli întîrzieri in fansarea comenzi fost inştalaje grafice de urmă dată pe linia cu pricina cite
căm tot ce-am învăţat pe cele lor. De aceste neajunsuri se lo rire a ritmului în care construc 40—50 de vagoane. Şirul va
Călan, privind darea în folo- — Ca prim exemplu dau bească despre zilele şi nopţile lalte şantiere. In privinţa or vesc desigur şi alte brigăzi şi torii îşi execută lucrările. Fap
ganizării muncii în brigadă, de aceea, conducerea şantieru tul este cit se poate de lăuda goanelor fiind prea lung, ba
sipţa q bateriei a fii-a cârpo- lipsa cărămizii fasojţaie. A- petrecute pe şantier, despre care după părerea mea este lui ar trebui să ia măsurile cu bil, pentru că în felul aceşta, rează intrarea în hala lamino-
fluid n-a fost tocmai uşoară, ceastă deficienţă am remedi- duminicile care au trecut în cheia succesului, cred că am venite. De asemenea, conduce fului. de 650 mm. şi face greu
găsit o formulă potrivită. Bri rea grupului nostru de şantiere muncitorii pot să-şi dea seajnq tăţi in aprovizionarea construc
Frontul dp lucrţi relativ mic, ai-o prin înlocuirea ei cu că- lucru. Şi încă un fapt, mai gada pe care o conduc este ar trebui să colaboreze mai dacă lucrează bine sau nu, da torilor.
anumite gfeulăţi îg qprovizio- rămidă de formate mari, adu- mult decîţ semnificativ : o.a- formată din 16 tineri. Unii din strîns cu conducerea grupului că se încadrează în ritmul sta
tre ei au o calificare ma{ ridi electrotehnic. In prezent, din bilit. Aceste grafice se cqm- Ce are de spus conducerea
narea şantierului, timpul fri- se la dimensiunile necesare menii cu care a muncit inain- cată şi o experienţă mai bo cauză că grupul electrotehnic plectează decadal de către nor bluiningului 2 Probabil că în
gată, alţii, dimpotrivă, sint a- n-a ţerminat încă montarea u- matori. Un singur lucru e răp iţi
guros, qu fost faptori care prin cioplire. Şi fiindcă am te pe şantiereleHunedoarei, bia la începutul meseriei de lă nei macarale, lucrările ja linia toată această chestiune. Unii nor- curcăturile sînt provocate şi de
cătuş montor. De aceea, în ca finisoare au întîrziat cu 15 ziile. matori uită şă-şi facă datoria faptul că C.F,R.-ul livrează ne
ne-au împiedicat munca. Insă ajuns aici, trebuie să remarc cer să vină laCălan. Eaces- drul brigăzii noi am organizat Desigur, în această chestiune şi multe din aceste grafice ră ritmic vagoanele. Oricum, a-
grupe. Aceste grupe cuprind un un cuvînt greu de spus îl are min fără rost. Dacă pe grafi ceastă problemă trebuie rezolva
elaniil cu care s-a muncit a activitatea neobosită, a zida- ta un faPt care vorbeşte su- muncitor cu calificare ridicată şi conducerea I.C.S. Hunedoara. tă cit mai curînd.
făcut să putem frece peste a- rilor şamotori Tudor lăncii, ficient despre modul incare^ şi alţi doi-trei cu o calificare
mai slabă. Astfel, pe lingă fap Brigada pe care o conduc s-a
ceşte greutăţi şi rezplţatul, Cornel jagcău, Ioan Deka şi tovarăşul Cazan a ştiut să-şi tul că ajutăm pe începători să-şi angajat să termine cu 5 zi|e
cunoscut de acuqi, arată că Vaşile Man. In ce priveşte apropie oamenii; e şiaceasta însuşească mai bine meseria, mai repede reglarea rulmenţi
asigurăm executarea lucrării la lor la role şi închiderpa căilor
s-a muncit bine. partea mecanică, nepotrivirile o cheie c succesului timp şi de calitate btţnă. cu role la mesele bascijtnnte.
A. JURCA Toţi ţinerii din brigadă sînt ho-
Pentru grăbirea ritmului care s-au ivit le-ani remediat Toţi membr{i brigăzii noa tărjţi să-şi respecte cu stricte
stre vin la lucru înainte de în ţe acest angajament. Eu n-am
ceperea prograiTţului. Aceasta nici un motiv să mă îndoiesc. cul de care răspunde norma- Nereguli în t r a n s p o r t u l
pentru a putea şă ne consîă- Cu tineri ca Alexandru Sămăr- toarea Elena Nişa, unii con
fii l tuiim in vederea lucrărilor ce le teanu, Gheorghe Ghiţă şi alţii, structori îşi văd întotdeauna ro m u n c ito r ilo r pe şantiere
fip avem de executat in ziua aceea cred că vom îndeplini siA hiar
şi pentru a face o justă repar depăşi angajamentele pe care dul muncii lor, pe celelalte gra Transportul muncitorilor de
tizare a oamenilor la punctele ni le-am luat. fice, majoritatea constructorilor la I.C.S. Hunedoara, din oraş
de lucru. In timpul - programu
lui, ţqţi îşi văd de treabă. Anţ ROMEO ANDREŞAN nu văd o cifră cu lunile. Nor- pe şantierul laminorului de
repşit şp fpiosim la prţxinnup
timpul de lucru datorită discipli şef ţie brigadă la grupul nr. 2 matorii Eugen Tarhon, Corţiel 650 mm. se face cu autocami-
nai care domneşte ţn bxHgadă.
fjp şapţiere montaj !nştajgţil — Munteanu şi alţii, care au da gane. Pînă nu de mult acest
laminorul de 650 mm. toria să ţină la zi însemnările transport se executa în condi-
< Hunedoara pe grafice, cred probabil că a- iiutii bune, oamenii ajungeau
I liü l ceaşta este o treabă măruptă, ta tinip pe şantier. De la o vre
mm si ei, desigur, nu pot cobori me însă, nu se ştie din ce mo
W pînă la a se ocupa de „mărun tive, autocamioanele pleacă din
f ml i l i l í ţişuri“. Această părere se vede oraş la ore care convin, şofe
că o împărtăşeşte şi tov. Gheor rilor, fapt care face ca de mul
ghe Costan, normatorul şef, în- te ori, zeci de muncitori să in-
trucît pînă acum ti-a mişcat nici tirzie de la lucru. Alteori, auto
un deget pentru a-i face pe cei
din subordine să compledeze camioanele pleacă prea devre
la timp graficele. Probabil că me şi alţi zeci de muncitori
măsurile ce se vor lua vor pu sînt nevoiţi să vină pe jos cale
ne la punct lucrurile, in viitor. dş mai bine de 2 hm. Mai sînt
¦destul de des şi cazuri cînd se
Ceva ce priveşte pun în circulaţie prea puţine
maşini şi cind muncitorii tre
rr>mm rn m t—>r- conducerea blumingului buie să se înghesuie sau să ră
niină pe jos.
l Sfat veseli, voioşi, plini de viaţă. E şi normal, căci mulţi dintre ei abia dacă pot ** Uneori, aprovizionarea con
structorilor cu materiale şi u- De ce această anomalie ?
t să-şi aniverseze in anul acesta a 20-a primăvară. De curînd s-au constituit intr-o cbarilgitaadteă,)I şinate se face cu marţ intîr- Conducerea I.G.S. Hunedoara
j zieri din cauză că intrarea în
*^l- de tineret. N-au multă experienţă, dar lucrările de montaj date de ei sînt de bună hala laminorului de 650 mm. este datoare să creeze condiţii
iar norma o întrec mai totdeauna cu, 20 de procente. este bgrată de o garnitură de
vagoane. Cum de ajunge qceas- optime de transport muncitori
In clişeu: Brigada de Igcftţţtşf.ijionfaţQfi de pe şantierul ţapiiperuIţii (ţp $5Q mm- ] lor cqre lucrează pe şantierul
laminorului de 650 mm, Şi cu
CU apeşie măsuri se vor lua
f condusă de Arcadie Balint. ^ tă garnitură pînă la intrarea mai repede, cu atît va fi mai
• J y — J > l I '— I w- J V_/ y ~ J I—I U v_U'—I '— —l '— f —/ v -j'— I \ — D— r I— t <— fi— I V-J|— t [— IJ v îp haţa laminarului de 650 bin§.