Page 20 - 1959-03

Pa". 4
Hota de răspuns a guvernului sovietic
ia notele guvernului R.F. Osmane în
problema germană şi a Berlinului occidental
MOSCOVA 5 (Agerpres) fătului de pace cu Germania şi
TASS transmite : Ministrul Afa­ Berlinului occidental s-ar putea
ceri lor Externe al U.R.S.S., An­ convoca o conferinţă a miniştri­
drei Gromîko, a înmînat la 2 lor Afacerilor Externe ai
martie ambasadorului R. F. Ger­
mane, Hans Kroll, o notă a gu­
vernului sovietic cu privire la
încheierea Tratatului de pace cu
Germania şi lichidarea regimu­
lui de ocupaţie în Berlinul occi­
dental, care constituie răspunsul
la notele guvernului R. F. Ger­
mane din 5 ianuarie şi 16 fe­
bruarie.
Guvernul sovietic declară că
nota guvernului R. F. Germane
din 16 februarie 1959 nu dă
răspuns la propunerile concrete
ale Uniunii Sovietice cu privi­
re la încheierea unui tratat de
pace cu Germania şi cu privire
la convocarea în acest scop a
unei conferinţe de pace a state­
lor care au participat Ia războ­
iul împotriva Germaniei, precum
şi cu privire la normalizarea si­
tuaţiei din Berlin. \
Exprimîndu-şi convingerea pro­
fundă că în prezent este mai
neeesar ca oricînd să se ia mă­
suri efective, urgente pentru pre-
întîmpinarea unei evoluţii pri­
mejdioase a evenimentelor, gu­
vernul sovietic îşi reînoieşte pro­
punerea cu privire la organiza­
rea unei întîlniri a oamenilor de
stat la nivelul cel mai înalt. EI
consideră că la examinarea pro­
blemelor privind Tratatul de pace
cu Germania şi Berlinul occiden­
tal în cadrul unei conferinţe la
nivel înalt trebuie să fie epre-
zentate atît R. F. Germană cît $i
R. D. Germană.
Dacă guvernele puterilor oc­
cidentale nu sînt încă dispuse
să participe Ia o conferinţă la
nivel înalt, se spune în notă, gu­
vernul sovietic consideră că pen­
tru examinarea problemelor Tra- mane.
Mao Tze-dun a primii pe conducătorii partidelor
frătesti din America Latina care vizitează China
PEKIN 5 (Agerpres). - - După
cum anunţă agenţia China Noua,
la 3 martie preşedintele Comite­
tului Central al Partidului Co­
munist Chinez,. Mao Tze-dun, a
primit pe conducătorii- celor 12 situaţie internaţională iavorizca triva imperialismului american,
partide frăţeşti din Chile, Vene­ zi) lupta popoarelor din toate ţă­ pentru apărarea independenţei
zuela, Columbia. Peru, Ecuador, rile pentru pace, independenţă, ţărilor lor, pentru democratic şi
Bolivia, Argentina, Cuba, Bra­
zilia, Paraguay, Costa Rica şi
Panama, care vizitează China,
şi a avut cu ei o discuţie căldu­
roasă şi prietenească.
La convorbire au participat ele
asemenea Den Siao-pi'n, secretar
general al C.O. al P. @. Chinez,
şi Van Ţzia-sean, membru al
- secretariatului G.G. al P.G. Chi­
nez.
Preşedintele Măo Tze-dun a
Adunarea studenţilor I
şi cadrelor didactice
de la Institutul de
jrmine din Petroşani
(Urmare din pag. 1-ă)
spre a-şi putea îndeplini cît
i bine sarcinile ce le var re- 1
i in producţie.
\u luat apoi cuviniul numeroşi ^
denii şi cadre didactice, care )
analizai cu mult simţ de răs-
idere sarcinile ce revin insiitu-
'ii in creşterea de noi cadre de
cialişii mineri.
studenţii din Petroşani aa fost
utaţi de tovarăşii: ' CAROL
ABO, in numele Comitetului
Honul U.T.M., IOS1F LF.DRER,
S1F COTOŢ, IU U U HAIDU şi '
HAI BUC1NSCH1, in numele
nciiorilor, inginerilor şi tehni-
nilor de la exploatările miniere
i Valea Jiului.
Adunarea a adoptai o hotărire
nită să ducă la ridicarea nive-
ui procesului de tnvăfâmini.
'nlr-o almosjeră de însufleţii en-
liasm participanţii la adunare au
robat textul scrisorii trimisă
larăşilor Gh. Gheorgluu-Deţ şi
uvu Stoica, prin care studenţii
cadrele didactice de la I.M.P.
angajează să traducă cu per-
verrnţă In viaţă sarcinile izvo-
‘e din documeniele celei de-a
>iia Conferinţe pe ţară a U.A.S.R.
La sfirşitul adunării întreaga a-
stenţă a Pilonat internaţionala .
Redacţia î l administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9 ,Telefon: 188: 189:75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „IM ai“ — Deva
'DRUMUL 'SOCIALISMULUI N r. 1308
iii • jxllirtxeJje alini • .ultim ele sJtiri • lAihne-lis. ştiri
U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii,
Franţei, Poloniei şi Cehoslova­ In Bolivia continuă Hol descoperi! ale oamenilor
ie silinţa sousetici în Antarctica
ciei. Guvernul sovietic este de a- Vizita delegaţiei m anifestaţiile
cord ca R. F. Germană şi R. D. aniiam ericane
Germană să fie reprezentate la
guvernam entale a II. R .S.S.această conferinţă.
Guvernul sovietic constată că
nota guvernului R. F. Germane î n India LA PAZ 5 (Agerpres). — In i
din 5 ianuarie 1959 dă un răs­ Bolivia continuă manifestaţiile RIGA 5 (Agerpres). — TASS şe, resimţind o lipsă de oxigen.
puns negativ Ia întrebarea dacă BHILAI 5 (Ager pres). — In aceeaşi seară a avut loc antiamericane ca urmare a ar­ transmite: Observaţiile oame­ Ei au înregistrat cea mai scă:
guvernul federal sprijină ideea TASS transmite: La 4 martie un mare miting al muncitorilor, ticolului insultător apărut în nilor de ştiinţă sovietici permit zută temperatură diri Antarcti­
unor tratative între state în sco­ delegaţia guvernamentală a inginerilor indieni şi al specia­ revista americană „Time“, care să se afirme cu siguranţă că ca — minus 87,4 grade Celsius,
pul normalizării situaţiei din Uniunii Sovietice, care se află liştilor sovietici de la uzina „recomandă“ împărţirea Boli- Antarctica este un continent, o au descoperit un nou pol al
Berlin. In nota guvernului de la in vizită în India, a sosit la din Bhilai. La miting au luat viei intre vecinii ei. La 4 martie ţară muntoasă acoperită de un frigului. Rezultatele cercetărilor
a avut loc la La Paz o de­ strat de gheaţă, şi nu un arhi­ aduc lumină în importanta pro­
Bonn se subliniază că guvernul Bhilai — noul centru siderur­ cuvintul Svaran Singk, minis­
R. F. Germane se opune catego­ gic al Indiei — unde recent a trul Industriei Metalurgice şi monstraţie de masă la care au pelag. In trecut grosimea ghe- blemă a circulaţiei generale a
ric oricăror schimbări în situaţia fost dată în folosinţă cea mai miniere şi al Combustibilului, participat aproximativ 12.000 ţei nu depăşea aici. 700 metri. atmosferei, una din problemele
actuală a Berlinului, îndreptate mare uzină metalurgică con­ V. C. Dlmattz, inginerul şef al
de persoane, organizată de La bordul Motonavei „Mihail principale care au figurai in
spre normalizarea ei. Caracterul struită cu ajutorul Uniunii So­ construcţiei, A. A. Andreev, centrata sindicală Central O- Kaiinin“ care ancorează în gol­ programul Anului Geofizic In­
şi tonul notei conîirmă părerea vietice. membru al Prezidiului Sovietu­ brera Boliviana. La mitingul ful Riga, Evgheni Tolstikov, şe­ ternaţional.
că guvernul lederal ar dori să Muncitorii, inginerii indieni lui Suprem al U.R.S.S., şi N. S. care a avut loc după demon­ ful celei de-a treia expediţii so­ Convoaiele noastre de aulo-
aţîţe spiritele pînă Ia extrem şi şi specialiştii sovietici care lu­ Muhitdinov, preşedinte al comi­ straţie, cei care au luat cuvîn- vietice în Antarctica, a organi­ tractoare şi sănii, a spus in
să împiedice cu orice preţ o e- crează în uzină au organizat siei pentru Afacerile Externe a tul au demascat imperialismul zat o conferinţă de presă in ca­ continuare Tolstikov, au par­
xaniinare calmă şi raţională a o întâlnire festivă cu membrii Sovietului Naţionalităţilor al S.U.A. ca duşman al libertăţii drul căreia a făcut o declaraţie curs aproximativ 13.000 km. in
delegaţiei sovietice. Sovietului Suprem al U.R.S.S. popoarelor latino-americane. Un în acest sens. El a arătat că regiuni extrem de greu accesi­
propunerilor sovietice privind — .----------------------- !jîgg------------------------------- grup de manifestanţi au vrut oamenii de ştiinţă sovietici au bile din Antarctica. Unul din
Berlinul. F. Germane, se I O pinia publică din Libia cere anularea să demonstreze în faţa clădirii electuaf cercetări la staţiunile convoaie a atins polul inacce-
Guvernul R. ambasadei americane, dar au Vostok, Sovetskaia şi Komso-
sibilităţii relative — punctul cel
spune în nota sovietică, apare ir a talului cu privire la fost împiedicaţi de puternice molskaia, lucrind in condiţii mai depărtat de ţărm, unde a
fost înfiinţată o staţiune ştiin­
ca un apărător mai zelos a! re­ forţe de poliţie. complexe la temperaturi urla- ţifică. Cercetările glaciologice
gimului de ocupaţie a Berlinului, şi seismice au furnizat infor­
bazele am ericane din Libia ------- __-----.------------ EK------------------- —--------
a cărei menţinere să nu afecteze TRIPOLI 5 (Agerpres). - schimb, partea americană s-a Provocările imperialiştilor
obligat să plătească Libiei o a-
demnitatea naţională a poporului TASS transmite: In prezent rendă anuală de 4.000.000 do­ americani în Asia de sud-est maţii asupra stratului de la
german, decît înşişi ocupanţii. atenţia libieniilor este aţintită lari şi să-i acorde „ajutor“ eco­ bază, adăpostit sub un strat
I spre Bengazi, unde.au început nomic.
Insistînd pentru menţinerea I la 9 februarie tratativele Libia- HANOI 5 (Agerpres). — A- in blocul agresiv S.E.A.T.O. In gros de gheaţă. In cursul zbo­
Opinia publică şi presa din genţia vietnameză de informa­ prezent ei instigă Tailanda şi rurilor au fost descoperiţi munţi
situaţiei existente în Berlin, | no-americane pentru revizuirea Libia critică vehement activita­ ţii a difuzat o declaraţie ofi­ Vietnamul de sud la organiza­ încă necunoscuţi. Oamenii de
tea americanilor în Libia şi cer cială în legătură cu manevrele rea unei lovituri de stat in ştiinţă au alcătuit o hartă a
constată nota sovietică, guvernul tratatului din 1954 cu privire în mod categoric anularea a- Cambodgia, ameninţă indepen­ cotelor in cea mai mare parte
aeriene ale blocului agresiv denţa acestui regat şi încearcă a Antarcticei de est.
R. F. Germane a demonstrat că la bazele americane din Libia. cestui tratat care, după cum să discrediteze politica lui de
şi de data aceasta a rămas cre­ In conformitate cu acest tra­ scrie ziarul „Al Libii“, seamă­ S.E.A.T.O. care au loc pe terito­ pace şi neutralitate. —O -
dincios poziţiei sale constînd în riul Tailandei şi apropiatele
a respinge fără drept de ape! tat, încheiat pe termen de 20 nă mult cu „un tratat de vasa­ manevre navale ale acestui bloc Republica Democrată Viet­ Libsrtate
de ani, S.U.A. au construit pe litate sau un act de capitulare în Extremul Orient. nam, ca ţară a Asiei de sud-est iui faio lis Glezos
teritoriul Libiei, în apropiere încheiat între învingători şi în­ şi care respectă cu fidelitate
Imperialiştii americani, se spiritul Bandungului, consideră BRATISLAVA 5 (Agerpres) Ceteka
orice posibilităţi ce se ivesc pen­ de Tripoli, una din cele mai spune în declaraţie, încearcă să anunţă : Oamenii muncii din Slovacia,
împiedice aplicarea acordurilor necesar să atragă atenţia opi­ care se pronunţă în unanimitate pentru
tru reglementarea problemei ger­ mari baze, aeriene militare ame­ de la Geneva cu privire la punerea în libertate a eroului grec
Vietnam şi Laos pentru a atra­ niei •publice mondiale asupra
ricane de peste ocean. In vinşi“. ge Vietnamul de sud şi Laosu!
acţiunilor provocatoare săvir-
In paginile ziarelor libiene a
început să apară în mod frec­
vent lozinca: „Americani, căra-
ti-vă acasă !“.
şite de Statele Unite şi blocul Manolis Glezos, adoptă numeroase re­
agresiv S.E.A.T.O. zoluţii în care îşi exprimă protestul şi
avut un schimb de păreri cu con­ a dezvoltării istorice. Preşedin­ R. D. Vietnam protestează cu indignarea în legătură cu acţiunile au­
ducătorii partidelor frăţeşti asu­ tele Adao Tze-dun şi-a exprimat hotărire împotriva manevrelor torităţilor greceşti. Oamenii muncii din
pra problemelor actualei situaţii calda simpatie şi solidaritate faţă
internaţionale. Ei aii ’(ost în u- de popoarele ţarilor din America numeroase oraşe şi «aie din Slovacia
nanimitate de părere că actuala Latină, care luptă hotărît împo­
militare şi cere lichidarea baze,- , au adoptat -de asemenea rezoluţii de
lor militare americane şi a blo- ‘ protest împotriva arestării lui Manolis
cului agresiv S.E.A.T.O. Glezos, >
Uniunea Sovietică acordă ajutor tehnic R.P. Polo ie
democraţie şi progres social. libertate şi a felicitat cordial Uzina Koliscenco din Ce liabinsk a liurat prima serie de MOSCOVA 5 (Agerpres). — Acordul prevede că Uniunea
In legătură cu situaţia din A- poporul Cubei pentru victoria buldozere cu acţionare hidraulică. Noile buldozere, construite TASS transmite: La Moscova Sovietică va livra Poloniei uti­
care a dus la răsturnarea reac­ a fost semnat un acord între lajul cel mai perfecţionat pen­
mer.ica Latină s-a constatat cu ţionarului guvern dictatorial pro- pe baza tractorului „C-100", sînt în curs de experimentare. guvernele U.R.S.S. şi Poloniei tru prospectarea petrolului şi
satisfacţie că în ultimul timp american. Preşedintele Mao Tze- IN FOTO: Buldozerul „G-100“ @. P. cu privire la acordarea de că- gazelor naturale, utilaj de fo­
sentimentele patriotice aie popoa­ dun a declarat că este recunos­ ire Uniunea Sovietică a unui raj, precum şi utilaj pentru in­
relor Americii Latine se mani- dustria extractivă a minereuri­
iestă cu o amploare fără prece­ cător conducătorilor partidelor ajutor tehnic Republicii Popu­
dent, că eliberarea acestor, ţări lor de cupru. Se prevede, d.e
de sub controlul imperialismului frăţeşti din ţările Americii La­ lare Polone, in vederea dezvol­ asemenea, schimbul de specia­
american şi obţinerea indepen­ lişti.
denţei depline constituie o ten­ tine pentru interesul viu pe care tării industriei petrolului şi ga­
dinţă inevitabilă şi de nestăvilit
l-au manifestat faţă de revoluţia zelor şi a industriei extractive
chineză şi construcţia' din China. I a minereurilor de cupru.
Primul ministru al Marii Bri­ ga lume, indiferent de acordurile şi politice ale problemei, totuşi ţari să acţioneze potrivit Cartei
cele două părţi au recunoscut că Organizaţiilor Naţiunilor Unite"
reglementarea neîntîrziată a a- şi că „nici unul din guverne nu
cestor probleme are o importan­ trebuie să încerce să acţioneze
ţă vitală pentru menţinerea şi în detrimentul intereselor vitale
întărirea păcii şi securităţii în şi al rînduielilor sociale ale altui
Europa şî în întreaga lume. Cele stat" şi, însîîrşit, că „problemele
tanii. dl. Harold Macmillan, încheiate. Dealtfel, după cum două mari puteri subliniază că dezvoltare a comerţului, într-un blică mondială rezultatele vizitei litigioase trebuie să fie soluţio­
aceste probleme cheie ale actua­ mod mai amănunţit decît s-a Iui Macmillan la Moscova, ar nate prin tratative, nu cu aju­
care » vizitat Uniunea Sovietică s-a îngrijit dl. Macmillan să de­ lei situaţii internaţionale trebuie putut face în cursul vizitei în avea, fără îndoială, o influenţă torul forţei". Asemenea declara­
Uniunea Sovietică a primului pozitivă asupra întregii evoluţii ţii sînt salutare, desigur, dar ele
> timp de 10 zile la invitaţia gu­ clare înainte de a porni spre i's .v.../LV7.'.-.'V..v ministru al Angliei. In cursul a situaţiei internaţionale, mai nu constituie răspunsul cel mai
convorbirilor anglo-sovietice, şi ales avînd în vedere faptul că bun Ia o nouă iniţiativă de pace
vernului sovietic, şi-a încheiat, Moscova, vizita sa nu avea ca rf:zo!vate pe calea tratativeRTr. lucrul acesta este cuprins şi în Uniunea Sovietică, împreună cu şi colaborare internaţională a U-
Calea tratativelor este recoman­ comunicatul sovieto-englez, s-a Marea Britanie — ca două mari niunii Sovietice.
în după-amiaza zilei de marţi, scop să ducă la încheierea de a- dată, de asemenea, ca metodă subliniat îhsemnătatea contacte­ puteri ale lumii — trebuie să-şi
pentru rezolvarea tuturor litigi­ lor personale dintre şefii de gu­ aducă o contribuţie electivă la Vizita Iui Macmillan în Uni­
călătoria şi convorbirile sale cu corduri sau purtarea de tratati­ ilor şi divergenţelor dintre state, verne, cei doi conducători de lichidarea actualei încordări in­ unea Sovietică a stîrnit un mare
conducătorii guvernului Uniunii ve oficiale, ci, după cum a de­ în locul „politicii de pe poziţii de state exprimîndu-şi dorinţa să ternaţionale. interes în rîndul opiniei publice
forţă", care-şi mai face loc une­ continuie şi pe viitor aceste con­ mondiale, îndeosebi, cum e şi fi­
ori în politica externă a unor tacte, în interesul întăririi prie- Opinia publică din Marea Bri­ resc, în Marea Britanie. Această
Sovietice, întoreîndu-se în ace­ clarat premierul englez, ea avea Aate capitaliste. eniei şi colaborării dintre cele tanie ar fi dorit, desigur, ca că­ vizită, a cărei scopuri au fost
eaşi zi la Londra. Acum, după ca scop cunoaşterea vieţii popo­ Jouă ţ'ări. lătoria lui Macmillan în Uniunea intenţionat dinainte limitate, aşa
ce au fost date publicităţii docu­ rului sovietic, „tatonarea" pozi­ In comunicatul sovieto-englez Sovietică să se încheie cu rezul­ după cum am mai arătat, s-a
mentele încheiate ca urmare a >e subliniază că cele două părţi Cît priveşte dezvoltarea legă­ tate şi mai rodnice. Ea a luat încheiat cu rezultate utile cau­
convorbirilor purtate între cele ţiilor guvernului Uniunii Sovieti­ sînt satisfăcute că comerţul din­ turilor culturale dintre Uniunea punerea deosebit de importantă
două părţi — comunicatul sovi- tre Uniunea Sovietică şi Marea Sovietică şi Anglia, în Acordul cunoştinţă, cu siguranţă, de pro- zei colaborării şi întăririi legătu­
eto-euglez şi Acordul cu privire ce în principalele probleme ale Britanie, privit în perspectivă, cu privire la schimburile cultu­ făcută de şeful guvernului sovi­ rilor anglo-sovietice, cu rezulta­
situaţiei internaţionale. arată o tendinţă de creştere şi că te care vor putea avea o influ­
există posibilităţi de lărgire a a- rale încheiat în timpul vizitei de­ etic ca între Anglia şi Uniunea enţă pozitivă asupra întregii des­
cestui comerţ. In acest sens, în legaţiei guvernamentale engleze Sovietică să fie încheiat un tra­
viitorul apropiat, o delegaţie en­ în U.R.S.S., se subliniază că tat de neagresiune pe termen făşurări a situaţiei internaţiona­
gleză, în frunte cu un ministru, cele două părţi vor continua e- le. Aceasta, fără îndoială, cu
va face o vizită la Aloscova lorturile comune pentru întărirea lung şi este convinsă că un ase­ condiţia ca în viitor guvernul
pentru a studia, împreună cu menea tratat ar avea o înrîurire britanic să nu se limiteze doar
Ia schimburile culturale — se Din acest punct de vedere, partea sovietică, posibilitatea de şi lărgirea legăturilor culturale. pozitivă asupra însănătoşirii re­ ia declaraţii, la formulări evazi­
ve, la referiri Ia Carta O.N.U.,
poate aprecia şi mai bine im­ deşi nu s-au dus tratative, con­ Se subliniază că în a doua ju­ laţiilor sovieto-engleze, pe de o ci să treacă şi la măsuri care
parte, şi asupra destinderii în­ să ateste dorinţa de pace a cer­
portanţa vizitei pe care primul vorbirile purtate între conducă­ mătate a lunii martie vor sosi la cordării internaţionale, în gene­ curilor conducătoare engleze. Şi
Moscova reprezentanţi ai Comi­ aceasta se va putea vedea cel
ministru englez, însoţit de minis­ torii Marii Britanii şi Uniunii tetului englez pentru relaţiile cu ral, pe de altă parte. In legătură mai bine în viitorul apropiat
U.R.S.S. pentru a încheia un a- cu această problemă importantă, cînd, după cum s-a anunţat deja,
trul său de Externe, a făcut-o în Sovietice au constituit un bun cord în domeniul culturii, învă- Macmillan, atît într-o cuvîntare chiar săptămîna viitoare premie­
iămîntului, ştiinţei şi tehnicii pe rostită .la un toast cît şi în cadrul
Uniunea Sovietică timp de a- prilej pentru un preţios schimb anul 1959. conferinţei de presă de Ia Mos­ rul englez şî ministrul său de
cova, s-a mărginit să declare că Externe vor pleca într-o vizită la
proape două săptămîni. de păreri asupra unor probleme Traducerea în viaţă a prevede­ Paris, Bonn şi apoi la Washing­
rilor celor două documente, care „sîntem de acord ca în toate ton.
Aşa cum sublinia şi tovarăşul dintre cele mai arzătoare ale concretizează pentru opinia pu­ problemele litigioase cele două
CONST. MACOVEI
Hruşciov în cuvîntarea rostită pe actualei situaţii internaţionale.
aeroport la plecarea premierului Acest schimb liber şi sincer ele
englez, convorbirile purtate în­ păreri şi de idei care a avut loc,
tre oamenii de stat englezi şi a dus, tară îndoială, la o mai
sovietici au fost utile pentru în­ bună înţelegere reciprocă a po­
ţelegerea poziţiilor celor două ziţiilor celor două guverne şi a
părţi în principalele probleme constituit astfel o contribuţie u-
ale situaţiei internaţionale. In tilă la desfăşurarea unor viitoa­
aprecierea rezultatelor vizitei Iui re tratative internaţionale într-o
Macmillan în Uniunea Sovietică componenţă mai largă. In ce pri­
trebuie să pornim, aşadar, de veşte, de pildă, problema înche­
Ia premisa că ea constituie ca ierii Tratatului de pace cu Ger­
fapt în sine un eveniment pozi­ mania, deşi cei doi conducători
tiv, salutat de către opinia publi­ de state n-au putut cădea de a-
că iubitoare de pace din întrea­ cord asupra aspectelor juridice