Page 21 - 1959-03

Interviul acordat de tovarăşul Chiua Stoica,PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul XI Nr. 1309
Sp r e n o i s u c c e s e Muncitori
în
întrecerea socialistă .fruntaşi de
Cărbune cocsiflcabll peste pi idin Hunedoaraî
La fabrica de ieracoiă din Dedă
Sini numeroşi muncitori care, zi de
zi, printr-o muncă organizată şi a-
vlnfată: :\şi aduc contribuţia tor. pre­
ţioasă la o producţie mereu sporită
şi de calitate. Printre aceştia se nu­
mără şi Teodor Mariş, fasonator. El
munceşte. , cu multă. ' 'conştiinciozitate,
depăşindu-şi. in'.fiecare lună, in. me­
die, norma cu 20—25 la sută. •
IN CLIŞEU: Teodor Mariş la lo­
cul său de muncă.
In întîmpinarea zilei de 8 Martie
Şezâforâ
In cadrul oraşului Hunedoara
s-au organizat cu femeile 26
şezători. Aici femeilor le-au fost
citite diferite materiale legate
de activitatea lor in familie şi
societate.
Tovarăşele dr. Bianca To-
mescu şi Lucia Pătrăşescu au
vorbit în cadrul acestor şeză­
tori despre igiena şi curăţenia
locuinţelor etc.
In cadrul acestor şezători s-a
organizat şi confecţionarea de
lucruri de mină pentru bazarul
cu vinzare ce se va deschide în
cinstea zilei de 8 Martie. S-au
confecţionat şorţuleţe, rochiţe,
dantele etc.
C ercu ri de citit
Pentru ridicarea continuă a
nivelului de cunoştinţe cultu­
ral-educative, Comitetul de fe-
CREŞTE NUMĂRUL
CITITORILOR
La. biblioteca raională din
llia s-au înregistrat în ultimul
timp rezultate bune în direc­
ţia. creşterii numărului de citi­
tori. Astfel, numai, pe lunile ia­
nuarie şi februarie numărul ci­
titorilor a crescut la această
bibliotecă cu 50rla sută faţă de
aceeaşi perioadă a anului tre­
cut. Cei peste 730. de cititori
au ridicat de la biblioteca ra­
ională, sub formă de împrumut,
aproape 3.000 de cărţi. Acest
lucru dovedeşte că in rindul
cetăţenilor din raion s-a dez­
voltat mult. gustul pentru citit.
Un aport deosebit in obţine­
rea acestui succes l-au adus
bibliotecarele Ana Ioan şi Ma­
rin AJ.anasiu care s-au îngrijit
ca la bibliotecă să fie aduse
întotdeauna cărţile cele mai so­
licitate de cititori.
preşedintele Consiliului de Miniştri al R. F. Romîne,
Sîmbătă 7 martie 1959
toţelăria nouă',
In întrecerea so­ tre brigăzile care însemnate succe­
cialistă ce se des­ au trimis la „ziuă“ se . au dobindit şi
cel mai mult căr­ colectivele de mi­
făşoară între colec­ bune se numără ce• neri din sectoarele
tivele exploatărilor le conduse de mi­
nerii Vasile Hriţ- 1 A, JJ şi IV B de
carbonifere ale Văii can, Vasile Apostol, la mina Lupeni ca­
Jiului, continuă să Ioan Brm.Miron Nă- re în acelaşi inter­
se menţină fruntaşi săleanu şi Nicolae val de timp au tri­
minerii din Uricani. mis cocsarilor hu­
In primele 4 zile Scorpie care in pri­ nedoreni cu 310 to­
ale lunii martie mele 4 zile au dat
harnicul colectiv de între 25—53 tone ne de cărbune mai
mineri de la Uri­ de cărbune peste mult decît preve­
cani a extras peste plan. deau sarcinile lor
sarcinile de plan de plan.
334 tone de cărbu­
ne cocsificabil. Prin­
Contribuţia tineretului
Tineretul îşi aduce contribu­ Tinerii din bazinul carbonifer
ţia sa entuziastă la sporirea pro­ al Văii Jiului şi de la exploată­
ducţiei, la extinderea unor va­ rile miniere Teliuc şi Ghelar au
loroase iniţiative pornite în in­ extras în ultimele 32 de zile,
dustrie. In întreprinderile indus­ peste sarcinile de plan, 1.640
triale ale regiunii Hunedoara, tone de cărbune şi minereu de
de exemplu, sînt antrenaţi în în­ fier. Brigada de tineret'condusă
trecerea socialistă pentru spori­ de fruntaşul în producţie Ioan
rea producţiei, economisirea de Bicliga, de la mina Ghelar. a
metal şi colectarea de fier vechi
peste 12.500 de tineri. Mai mult extras în plus în perioada amin­
de 1.800 de tineri noi angajaţi tită 350 tone de minereu de fier.
în producţie urmează cursuri de
La Combinatul siderurgic Hu­
ridicarea calificării î • a-proape nedoara, uzinele „Victoria“ din
8.000 sînt fruntaşi' în producţie. Căi.an şi la Atelierele G.F.R. Si-
meria, tinerii au economisit de
Brigăzile de tineret de la
Combinatul siderurgic Hunedoa­ la jumătatea lunii ianuarie şi
ra au dat peste plan în perioada .pînă acum 8.500 kg. de metal
15 ianuarie-17 februarie 2.638 to­ şi au colectat 182.600 kg. fier
ne de oţel, 3.500 tone de lami­
nate şi 2.000 ţone- de cocs me­ vechi, iar tinerii din Valea Jiu­
talurgic. Schimbul tinerelului de lui au colectat şi trimis oţelari-
lor hunedoreni 47.400 kg. fier
la oţelăria Martin nr. 1 a ela­
borat la 16 februarie cea de-a vechi. In aceeaşi perioadă tine­
100-a şarjă rapidă din acest an.
rii dîn întreprinderile industriale
ale regiunii Hunedoara au reali­
zat economii în valoare de pesfe
220.000 lei.
mei din oraşul Hunedoara a Combinatului siderurgic din
organizat 127 cercuri de citit. Hunedoara a organizat un ci­
La fiecare cerc participă în me­ clu de 5 conferinţe cu caracter
die cîte 10—20 femei. Aici se tehnic şi educativ. Aceste con­
citesc diferite cărţi, broşuri şi ferinţe se ţin in faţa femeilor
articole cu caracter cultural- din diferitele secţii ale combi­
educativ. Printre cele mai bu­ natului. -
ne cercuri sînt cele conduse de
tovarăşele Aurora Gos’tian, Eli* De pildă, la secţia bobinai
sabeta Navratil, Maria Căt3nă,
Zamfira Oprişa şi altele. s-a ţinut conferinţa „Despre pro­
ductivitatea muncii şi căile de
Conferinţe creştere a ei“. Muncitoarele
din combinat manifestă mult
Comisia de femei din cadrul interes pentru aceste confe­
rinţe.
înainte de a pleca la dr um, motorul trebuie revăzut; nu cumva să aibă vreo defecţiune.
Conducînd un autocamion „Tatra", tînărul şofer Vladimir Bîscă de la Atelierele centrale
Gura-Barza obţine lună de îună însemnate economii de combus tibil.
IN CLIŞEU : Şoferul Via dimir Bîscă verilicînd motorul înainte de a pleca Ia drum.
ziarelor greceşti „To Vima" şi „Ta Nea"
Redacţiile ziarelor greceşti „To Vima“ şi „Ta dezvoltarea relaţiilor multilaterale de colaborare.
4 pagini 20 bani Nea“ s-au adresat tovarăşului Chivu Stoica, pre­ ÎNTREBARE : Ce posibilităţi şi ce limite cre­
deţi că există în viitor in dezvoltarea, schimbu­
şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne, rilor comerciale între Grecia şi Romtnia? Cre­
deţi că există posibilitatea ca Rominia să poată
cu rugămintea de a răspunde la unele întrebări contribui la programul de dezvoltare economică
referitoare la relaţ’iile'dintre statrele balcanice. a Greciei şi sub ce formă?
Publicăm mai jos întrebările ziarelor din Atena
şi răspunsurile tovarăşului Ghivu Stoica.
ÎNTREBARE: Consideraţi încă în vigoare RĂSPUNS: Guvernul R. P. Romîne s-a pro­
propunerea făcută în anul 1957 de du. in legă­ nunţat şi se pronunţă pentru dezvoltarea pe o
tură cu convocarea unei conferinţe a şefilor de bază reciproc avantajoasă a relaţiilor comer­
guverne ale ţărilor din Balcani ? Ce speranţe ciale cu Grecia ca şi cu celelalte ţări balcanice.
vă puneţi în realizarea acesteia ? Caracterul complîmentar al economiilor Gre­
RĂSPUNS : Propunerea tăcută de guvernul ro- ciei şi R. P. Romîne, apropierea geografică din­
mîn în anul 1957 cu privire la convocarea unei tre cele două ţări, posibilitatea transportului di­
conferinţe a şefilor de guverne ale ţărilor balca­ rect pe mare, creează condiţii favorabile pentru
nice îşi păstrează actualitatea şi importanţa ei o largă dezvoltare a schimburilor comerciale
pentru că ea corespunde intereselor permanente romîno-greceşti.
ale popoarelor din această regiune. Realizările obţinute pînă acum în acest do­
Formulînd această propunere, guvernul ro- meniu, deşi importante, nu reflectă pe deplin po­
mîn a pornit de Ia comunitatea de interese şi sibilităţile existente.
tradiţii care leagă popoarele balcanice, de la R. P. Romînă ar putea într-o măsură mult
necesitatea întăririi păcii şi securităţii în Bal­ mai însemnată decît pînă acum să exporte în
cani pe baza dezvoltării colaborării multilate­ Grecia diferite produse importante pentru dez­
rale şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre voltarea economiei ei naţionale.
toate statele acestei regiuni.
In măsură corespunzătoare ar putea creşte
Justeţea propunerii guvernului romîn a fost • importul în R. P. Romînă a unor produse de
pe deplin confirmată prin ecoul pozitiv pe care
bază ale economiei greceşti, care interesează
ea l-a avut în opinia publică ca şi prin progre­
economia romînească. Atît natura produselor in­
sele realizate în această perioadă în relaţiile
dustriale oferite de noi, cît şi faptul că în schim­
bilaterale dintre ţările balcanice, inclusiv în re­
bul lor sîntem dispuşi să primim produsele tra­
laţiile dintre R. P. Romînă şi Grecia.
diţionale ale exportului grec, pot aduce un spri­
Dar, deşi în răspunsul primului ministru grec jin important la dezvoltarea economică a Gre­
Ia mesajul guvernului romîn se afirmă că „Gre­ ciei. fn afara livrărilor de produse, R. P. Romînă
cia nu se va da în lături să facă tot ce depinde ar ma; putea pune la dispoziţie specialişti din
de ea în vederea promovării condiţiilor de con­ diferite domenii sau ar putea lua în considerare
vieţuire paşnică între popoarele din Balcani", nu alte forme de colaborare reciproc avantajoase,
se poate să nu observăm cu îngrijorare că fapte care i s-ar propune.
MIHAI BRINZEI recente dovedesc contrariul. ÎNTREBARE: Credeţi că problema, macedo­
neană în Balcani datează din totdeauna9
prim-topitor la cuptorul nr, Cedînd presiunilor cercurilor imperialiste din
N.A.T.O., în frunte cu cele din S.U.A., guvernul
CONSTANTIN ENAGHE
grec, după cum se ştie, este pe cale să admită R ĂSPU N S; Important nu este să stabilim
prim-fopifor ojelar la cuptorul nr. 3*
staţionarea unităţilor americane dotate cu arma­ dacă şi de cînd există o problemă macedoneană.
ment atomic şi nuclear şi instalarea de rampe Important este faptul că nu există nici o pro­
pentru rachete şi proiectile teleghidate pe teri­ blemă care ar putea împiedica consolidarea păcii
toriul grec. şi colaborarea între statele balcanice.
Este evident că asemenea măsuri sîrjt de na­ ' In realitate, politica cercurilor imperialiste
tură să sporească încordarea în relaţiile inter­ este aceea care împiedică dezvoltarea acestor re­
naţionale şi să creeze noi pericole pentru pace. laţii, în care sînt interesate toate popoarele
balcanice.
Pacea în Balcani poate fi asigurată numai pe
calea eforturilor comune ale tuturor statelor din ÎNTREBARE : Care este şi care va fi poziţia
această regiune. De aceea, guvernul romîn rea­ guvernului romîn faţă de acea parte a Parti­
firmă propunerea sa tinzînd Ia înfăptuirea dului Comunist Grec aflată in Romtnia şi care
a fost declarat în afara legii de către autorită­
unei înţelegeri colective a statelor din Balcani ţile greceşti ?
pentru prosperitatea şi progresul popoarelor lor.
Folosesc acest prilej pentru a declara că sin- RĂSPUNS : Dreptul de azil politic este pre­
tem gata şi acum să ne aşezăm ia aceeaşi masă văzut în constituţia Republicii Populare Ro­
cu conducătorii guvernelor statelor balcanice mîne, ca de altfel şi în constituţiile altor ţări.
pentru a examina împreună şi a lua hotărîri In conformitate cu regulile generale ale drep­
corespunzătoare în toate problemele privind în­ tului internaţional, acordarea de azil politic con­
tărirea păcii în Balcani, rezolvarea prin mij­ stituie un drept inalienabil al statului romîp* că
loace paşnice a oricăror probleme litigioase, şi al oricărui alt stat suveran.
Cum au reuşit colectiviştii din Cîlnic
să-şi dezvolte sectorul zootehnic
In anul 1952, cînd a luat te ferma de animale este retri­ raţii cîte un supliment de lapte
fiinţă, G. A. G. „6 Martie“ din buit'conform H. C. M. nr. 141, acremat ce va fi produs în ca­
TIBERIU SIRCA Gîlnic nu poseda decît două vaci care stimulează cointeresarea drul gospodăriei.
cu lapte, aduse de către colec­ îngrijitori’or în creşterea sporu­
maistru ojelar tivişti. Gurînd însă, îndrumaţi lui în greutate a animalelor şi Sarea — sub formă de bul­
de către organele de partid şi în obţinerea de producţii mari gări —- o au la discreţie atît ti­
de stat, colectiviştii din Cîlnic de lapte pe cap de vacă fura­ neretul taurin cît şi vacile. i
au cumpărat încă 8 vaci cu lap­ jată. Ca urmare a rezultatelor
bune înregistrate pînă acum, cei Printr-o grijă deosebită acor­
te. Gospodăria nu dispunea insă 6 îngrijitori au realizat lunar dată întreţinerii şi hrănirii ra­
de adăposturi corespunzătoare. cîte 32-35 zile muncă. Este şi ţionale a animalelor, colectiviş­
firesc acest lucru, dacă ţinem tii din Gîlnic au obţinut şi ob­
Pentru continua creştere a e- seama că producţia medie de ţin ue la majoritatea vatilor
fectivului de animale, în lumi­ lapte pe cap de vacă furajată producţii mari de lapte. Astfel.
na hotărîrilor Consfătuirii de la <x la vaca Manda cu nr. ma­
Constanţa, în anul 1958 G.A.G. Din experienfa tricol 12, rasă Siemental, se ob-
„6 Martie“ şi-a construit un ţin° Linie o producţie de 23-24
grajd cu o capacitate de 55 vite gospodăriilor colective litri lapte, iar de la vaca Buna
mari în care s-a introdus între­ nr. 24 se obţin zilnic 18-19 litri
gul efectiv de vaci şi tineret este de 12 litri pe zi, cu un pro­ lapte cu un procent de 3,7 la
taurin. La sfîrşitu! anului 1958, cent mediu de 3,7 la sută gră­ sută grăsime.
gospodăria avea 28 vaci cu sime.
lapte, 10 juninici şi 7 viţei sub La G-A.G. Gîlnic vacile nasc
6 luni. Tineretul taurin a prove­ In G.A.C. Cîlnic vacile sînt viţei sănătoşi şi viguroşi. Ca
nit din prăsită vacilor existen­ grupate şi hrănite în raport cu exemplu pot fi cei doi viţei ge­
te, iar restul de vaci au fost producţia de lapte. meni născuţi de vaca Frida nr.
cumpărate treptat din creditele 13 care la naştere au cîntârit
acordate de stat. In urma măsurilor luate, s-a 72 kg., precum şi cei doi viţei
obţinut o igienă desăvîrşită, a- gemeni do la vaca Manda nr,
Dar colectiviştii din Cîlnic nu tît a animalelor cît şi a oame­ 12 în greutate de 74 kg. la naş­
s-au mărginit numai la mărirea nilor care lucrează la grajd. Per­ tere.
efectivului de animale, ci au de­ sonalul a fost dotat cu haine de
pus interes şi pentru mărirea protecţie, dezinfectante, ustensile Viţeii de la 1-2 ani au fost
productivităţii acestora. Astfel, pentru pansaj, instalaţii mo­ hrăniţi cu cîte 5 kg. fîn-trifoi,
ci au asigurat an de' an o pu­ derne. 1,5 kg. concentrate, 7-10 kg. su­
ternică bază furajeră pentru hra­ culente şi 4 kg. grosiere. Aşa
na animalelor, formată din fîn- La începerea mulsului oame­ se face că în cursul lunii ia­
nii se spală pe mîini, spală nuarie a.c. viţeii au înregistrat în
trifoi-lucernă, porumb însilozat, ugerul vacilor, iar după termi­ medie sporul de 1,100 kg. zilnic.
sfeclă furajeră, tărîţe, uruială narea mulsului se spală din nou
de porumb, coceni de porumb pe rhiini ou soluţie de pe-r- S-a' ajuns la unele sporuri în
şi paie de cereale de primăvară. manganat de potasiu. greutate şi mai mari. Juninca
Loti cu nr. 18 a înregistrat o
Anul trecut, de pildă, gospo­ Laptele se colectează în bi­ creştere zilnică în greutate de
dăria a insilozat peste 45.000 doane curate, sterilizate prin 1,630 kg., juninca Măriţi nr.
kg. porumb şi 65.000 kg. sfe­ apă fierbinte. înainte şi după lb — un spor de 1,500 kg., iar
clă furajeră, precum şi însem­ mulgere timp de circa 5 minu­ juninca Stela nr. 21 — un spor
nate cantităţi de furaje, în spe­ te. mulgătorii execută masajul de 1,450 kg. zilnic.
cial suculente, atît de necesare ugerului.
p-.' timpul perioadei de stabula- Succesele obţinute pînă acum
ţie, mai ales vacilor de lapte. Alăptarea viţeilor - se face ex­ de către colectiviştii din Cîlnic
clusiv din vase largi, emailate. în dezvoltarea şeptelului şi mă­
Conducerea gospodăriei s-a Acestea se păstrează curate şi
orientat bine şi în privinţa per­ dezinfectate. Fiecare viţel este rirea. producţiei pe cap 'de vacă
sonalului care îngrijeşte anima­ hrănit' în medie cu 7 kg. lapte furajată i-a încurajat şi mai
lele, atribuind această sarcină integral de la vaca-mamă, ime­ mult. Ei au hotărît ca în acest
celor mai destoinici colectivişti, diat după mulsoare. De aseme­ an să cumpere încă 12 vaci de
pricepuţi în creşterea animalelor, nea, primeşte şi un supliment rasă şi să livreze statului canti-
ca Simion Uscat, Mihai Wolff, de concentrate. taii sporite de lapte. Numai în
Ioan Bluos şi alţi trei colecti­ primele 45 zile din acest an, ei
vişti. Sub supravegherea briga­ Incepînd din lună aceasta', au predat sfatului pe bază de
dierului zootehnist ei execută viţeii vor mai primi zilnic în contract aproape 5.000 litri lapte.
toate operaţiile de îngrijire, a-
limentare şi muls. IOAN STR1CATU
întreg, personalul ce'deserveş- zootehnist la centrul regional
de selecţie