Page 22 - 1959-03

Pag. 2
AIIHAREA STIIEHTILOB SI CADRELOR DIDACTICE DE LD
Raportul prezentat de tovarăşul losif Munteanu,
preşedintele Consiliului asociaţiei Studenţilor dela i. H. Petroşani
In zilele de 19—22 februarie a.c.
a avut Inc cea de-a ţl-a Conferinţă
pe fără a Uniunii Asociaţiilor Stu­
denţilor din R.P.R., up eveniment de
q deosebită însemnătate în viaţa ştu-
denţimii noastre.
Conferinţa a scos în evidenţă noi­
le vicţopii obţinute, sub conducerea
parţiduţpi, de poporul nostru munci­
tor în construirea socialismului, în
dezvoltarea şi înflorirea ştiinţei şi
culturii, în întărirea statului nostru
democrat-popular.
Prezenţa conducătorilor partidului
şi guvernului în mijlocul reprezen­
tanţilor studenţimii a stîrnit aplauze
nesfîrşiie şi ovaţii prelungite oare
minute în şir nu s-au terminat. Cu­
vintele calde rostite la conferinţă de
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — ex­
presie a grijii permanente ou oare ne
înconjoară partidul şi guvernul, con­
stituie pentru studenţimea ţării noa­
stre un îndemn, un îndreptar, un
program concret care ne luminează
calea pe care trebuie s-o urmăm
pentru a ne îndeplini cu cinste da­
toria faţă de poporul muncitor, faţă
de scumpa noastră patrie-
Conferinţa a exprimat profunda re­
cunoştinţă a studenţirţiii noastre faţă
de Partidul Muncitoresc Rpmîn şi Co­
mitetul său Central, pentru îmbună­
tăţirea continuă a condiţiilor de ţrai
şi învăţătură.
Dezvoltarea continuă a reţelei învăţă-
mîntului superior în ţara noastră este
oglindită prin însăşi existenţa Insti­
tutului de mine „Gh. Gheorghiu-Dej“
din Petroşani — creaţie a regimului
democrat-popular.
Laboraţoarele institutului dispun de
utilaj modern, ceea ce dă posibili­
tate studenţilor institutului nostru să-şi
dezvolte pregătirea profesională în cele
mai bune condiţii.
Pentru noi studenţii n-au fosţ ni­
ciodată vremuri mai fericite ca cele
pe care le trăim azi în regimul demo­
crat-popular.
Faţă de grija ce ni se poartă, noi,
studenţii Institutului de mine din Pe­
troşani ne exprimăm încă o dată cu
acest prilej profunda noastră recu­
noştinţă partidului şi Cornitetplpi său
Centrai, în frunte cu tovarăşul Gh-
Gheqrghiu-Dej.
S ă dezvoltăm în rîndul
studenţilor simţul
răspunderii pentru
sarcina de a învăţa
Luprărjle Conferinţei pe ţară a
U.A.S.R. op scos în evidenţă necesi­
tatea participării mai active a stu­
denţilor la munca pentru însuşirea cu-
noşţinfşlor teoretice şi a legării lor
de practică, pentru ridicarea nivelului
ipr ideologic şi politic spre a deveni
buni conducători ai econoamei noastre
naţionale în plină dezvoltare.
Cum a reuşit asociaţia şi studenţii
institutului .nostru să traducă în viaţă
sarcinile susamintite î
Consiliul asociaţiei studenţilor, sub
conducerea organizaţiilor de partid şi
îndrumat de comitetul U.Ţ.M., a ur­
mărit în activitaţea sa creşterea sim­
ţului datoriei în rindurile studenţilor,
orientîndu-i spre o muncă permanen­
tă şi perseverentă în domeniul învă­
ţăturii, frecvenţei, disciplinei şi pre­
zentării la colocvii şi examene.
încă din primele zile ale anului
universitar 1958—1959 s-a elaborat
un plan concret de măsuri pentru mo­
bilizarea studenţilor la întărirea disci­
plinei în studiu. Astfel, s-au asigurai
pentru studenţii muncitori şi fiii de
muncitori ore de consultaţii şi medi­
taţii suplimentare, s-au fixat din rin­
durile cadrelor didactice tinere res­
ponsabili de ani, care au avuţ sarcina
de a ţrezi în rindurile studenţilor in­
teresul pentru stiţdiuţ individual.
Aplicarea acestor măsuri a dus la
obţinerea unor rezultate mai bune la
frecvenţa la cursuri, participarea la
consultaţii, prezentarea la examene.
Activitatea noastră pentru dezvol­
tarea dragostei de învăţătură se
oglindeşte în rezultatele obţinute de
studenţi la ultima sesiune de exaţnene.
Cu toate rezultatele pozitive obţinute
în mobilizarea studenţilor ia învăţă­
tură ş! disciplină la studiu, trebuie
să arătăm că mai există lipsuri se­
rioase în munca noastră.
Mai sînt studenţi care absentează
sau întîrzie de la cursuri, care nu
consideră participarea la ore drept
o principală obligaţie studen­
ţească ; în timp ce colegii lor audiază
cursurile, ei fac pe „eroii" dormind
sau băţînd străzile.
Organizaţia U.T.M. şi asociaţia stu­
denţească se fac vinovate că nu au
creat o opinie de masă împotriva a­
DRUMUL SOCIALISMULUI Nn 1309
s Á r i d i c a m c o n t i n u u n i v e l u l m u n c i i de f o r m a r e
-‘VJLT!----
Cuvîntul tov. Carol Szabo
p rim -s ec re iar
al Comitetului regional U.T.M.
cestor elemente, nu au controlat co­ -TEXT PRESCURTAT- Un mijloc de aprofundare a cunoş­ arătăm că asociaţia studenţească nu Permiteţi-mi ca din însărci­ cepţiilor idealiste, antiştiinţifice
tinţelor marxist-leni nişte şi de răspîn- a reuşit încă să mobilizeze marea ma­ narea Comitetului regional ajutîndu-i pe tinerii ce se pre­
rectitudinea împuterniciţilor de ani şi dire a lor în masa studenţilor îi con­ să a studenţilor la activitatea cultural- U.T.M. Hunedoara să transmit gătesc să devină viitori ingi­
stituie cercurile de ştiinţe sociale din artistică. Considerăm că este necesar întregului colectiv de studenţi neri, viitori oameni de ştiinţă
responsabililor de grupe care nu au care au îndrumat îndeaproape pe stu­ institut. Pe Ungă catedra de ştiinţe ca organizaţiile U.T.AL şi asociaţia sţp- şi cadre didactice de la. Insti­ ca prin însăşi activitatea lor
sociale îşi desfăşoară activitatea două dcnţilor să depună o muncă mai sus­ tutul de mine „Gh. Gheorghiu- ştiinţifică şi obştească să con­
trecut absenţele colegilor lor, inter- . denţi la locurile de muncă. Trebuie a- cercuri care cuprind un număr de 30 ţinută pentru îmbunătăţirea conţinutu­ Dej“ din Petroşani, precum şi tribuie .la zdrobirea ultimelor
studenţi. Tematica cercurilor de pe Un­ lui activităţii cultural-artistice. tuturor participanţilor la aceas­ rămăşiţe ale misticismului.
pretind în mod greşit colegialitatea, rătat însă că unii responsabili de prac­ gă catedra de ştiinţe sociale prevede tă adunare, salutul entuziast de
tratarea problemelor legate de cunoaş­ Comitetul U.T.M. şi consiliul asocia­ luptă şi muncă al organizaţiei Cu toate că ş-au obţinut li­
dpvedjnd fn fapt lipsa de adevărată tică din partea minelor duc mai mult terea temeinică a politicii partidului in ţiei studenţilor trebuje să acorde o mai noastre revoluţionare şi al în­ nele rezultate, este necesar să
problema naţională, în problema sala­ mare atenţie strîngerii legăturilor din­ tregului tineret din regiunea se manifeste o mai mare preo­
colegialitate. o activitate formală şi numai rareori rizării socialiste, în problema creşterii tre studenţi şi ţinerii muncitori din noastră. cupare din partea comitetului
productivităţii muncii şi reducerea pre­ Valea Jiului, să organizeze reuniuni U.T.M. şi asociaţiei studenţilor
Upşuri ş-ai) manifestat şi in ce pri­ se întîmpiă ca ajutorul lor să se re­ ţului de c0?t- Tematica acestor cercuri Preţuind viaţa nouă, cuceri­ pentru pregătirea ştiinţifică te­
trebuie să fie însă îmbogăţită şi să comune, întilniri cu tinerii fruntaşi în rile revoluţionare ale poporului meinică a studenţilor, pentru le­
veşte frecvenţa la consultaţiile şi me­ simtă îq pregătirea profesională a stu­ lămurească rnai bine problemele poii- producţie şj alte activităţi prin care nostru muncitor ca pe bunul garea învăţămînţului de prac­
ditaţiile programate în mod special denţilor în perioada practicii, de vară. tico-ideologice ale construcţiei socialis­ să dezvolte în rîndul studenţilor res­ său cel mai de preţ, tineretul tică, pentru apropierea studen­
pentru ştudepţii slabi la învăţătură. Aşa de exemplu, responsabilii de prac­ te din ţara noastră în lumina sarcini­ pectul şi dragostea faţă de clasa mun­ urmează neabătut drumul ară­ ţilor de problemele şi nevoile
Această problemă a fosţ lăsată la tică din partea minelor Vulcan, Uri- lor ţraşate de partid şi guvern. Ciclu­ citoare. tat de partid şi îşi dăruie toa­ curente ale economiei noastre
voia ţntîmplăriţ. Ca o consecinţă a cani, Lonea, Săsari, Baia Mare, Va­ rile de conferinţe organizate de către te forţele sale tinereşti luptei naţionale.
acestor lipsuri, o serie de studenţi tra Dornei, Filipeştii de Pădure au comitetul U.T.M. din institut au adus In munca şa, asociaţia studenţilor măreţe pentru înflorirea scum­
s-au prezentat slab la examene şi desfăşurat o insuficientă muncă de o contribuţie importanţă la răspîndirea a primit şi prjmeşţe dip parţea condu­ pei noastre patrii— Republica E necesar de asemenea să
chiar nu le-au promovat în această control şi îndrumare p studenţilor, au ideologiei clasei muncitoare, insă şi cerii inştituţuliii cîţ ş| din partea ma­ Populară Romină. se îmbunătăţească activitatea
sesiune. Mulţi studenţi continuă încă tratat cu superficialitate indisciplina, a- în această privinţă mai sînt multe de jorităţii cadrelor didactice un real spri­ pentru a face cunoscut masei
să înveţe în asalturi, îrţ preajma se­ cordînd cu uşurinţă calificative mari făcut, întrucît nu toţi studenţii sînt jin, atît în domeniul muncii profesio­ Cea de-a Il-a Conferinţă pe de studenţi hoţăririle partidului
siunii, ceea ce face să-şi însuşească chiar şi acelor studenţi a căror muncă încadraţi în !nvăţămîntul politic U.T.M., nale cît şi al muncii educative. In ţară a U.A.S.R. a relevat încă şi guvernului.
superficial materialul predat |a cursiţri nu s-a ridicat la nivelul cerinţelor. iar frecvenţa îp rîndul. celor încadraţi numele studenţilor mulţumim conduce­ o d^ţă cu putere că studenţi­
şi să nu poată face legătura între o este încă neş^tisfăcătoare. rii institutului şi cadrelor didactice ca­ mea patriei noastre, formată în Fiecare cadru didactic este
disciplină şi alta. Este necesar ca asociaţia studenţilor re ne sprijină în muncă cum sînt to­ mare parte din fii ai muncito­ chemat să fie un propagandist
să sprijine mai mult rectqraţţţl pentru In faţa noastră trebuie să stea me­ varăşii Albăstroiu Petru, Nagy Bela, rilor şi ţăranilor, este animată neobosit pentru introducerea
Asociaţia studenţilor şi organizaţia a lua din timp cele mai efipipnte mă­ reu îndemnul partidului de a propaga Popa Valeria, Sabatin Igor şi alţii. de un puternic avţnt patriotic, liniei partidului în sistemul de
U.T.M. vor trebui să acorde o grijă suri în vederea organizării practicii de neîntrerupt ideologia clasei muncitoare de o entuziastă hotărîre de a
sporită, un ajutor mai concret studen­ vară îp acest an universitar, în aşa d i acolo unde slăbeşte munca noastră Dacă asociaţia studenţilor ar fi pri­ urma drumul arătat de partid. predare din învăţă rnîntul supe­
ţilor pentru a-şi organiza studiul in­ fel îneît plimbăreţ'' ?! chiulangii să îşi face toc ideologia burgheză. mit un sprijin şi o îndrumare educa­ rior.
dividual. De asemenea, în această pri­ dispară cu desăvîrşire din rindurile tivă mai substanţială şi din partea îndeplinirea măreţelor obiec­
vinţă solicităm mai mult sprijin şi noastre. Fiecare ?ţ, fiecare oră de Mujţi dintre studenţii noştri — a- tovarăşilor Pop Emil, Huber Panu tive puse in faţa poporului Pentru a contribui la educa­
din parţea cadrelor didactice care pol practică să fie folosite cit mai bine în rată raportul — au o comportare bună ioan, Poboran Vasiie, Hrisanide Du­ nostru muncitor de către partid, ţia prin muncă a studenţilor,
împărtăşi studenţilor din vasta lor ex­ scopul îmbogăţirii, cunoştinţelor noas­ şi dovedesc că au înţeles menirea pe mitru, Georgescu Aurei şi altor ca­ in opera de construire a socia­ organizaţia U.T.M. şi asociaţia
perienţă îrţ munca asiduă cu cartea. tre practice pentru ca după absolvirea care q au de a se pregăti şi a deveni dre didactice, astăzi multe din lipsu­ lismului, cere cadre, bine pregă­ studenţilor vor trebui să antre­
cadre dp nădejde ale construirii, socia­ rile semnalate n-ar fi constituit un tite, cu o !naltă calificare pro­ neze mai mult decît pînă acum
Pentru o strînsă insţiţuţului să putem încă din primele lismului in ţara noastră. Mai sînt însă obiect de discuţie şi rezultatele muncii fesională. întreaga masă de studenţi la
studenţi cu manifestări străine moralei asociaţiei ar fi fost mai bune. activitatea brigăzilor U.T.M. de
împletire a pregătirii zile să dăm. maximum de randament în comuniste, care au o atitudine cos­ De aceea, este îndreptăţită muncă patriotică, avînd ca scop
teoretice cu pregătirea munca pe care o vom presta. mopolită, de admiraţie oarbă şi ploco­ Majoritatea cursurilor, semipariiior atenţia pe care întreg poporul în primul rind sprijinirea între­
nire în faţa creaţiilor lipsite de va­ şi lucrărilor practice se desfăşoară la muncitor o acordă felului cum prinderilor miniere de a da cit
practică La legarea activităţii studenţilor de loare ale literaturii şi artei decadente uq nivel corespunzător cerinţelor ac­ se pregătesc noile cadre de mai mult cărbune patriei. De
practica construirii socialismului şi occidentale, copiază moda lipsită de tuale ale învăţămîntiilui superior. Ma­ specialişti pentru toate ramurile asemenea, vor trebui întreprin­
orice decenţă şi de orice simţ estetic, joritatea cadrelor didactice se stră­ economiei naţionale. se acţiuni de muncă voluntară
In cuyîntarea sa la cea de-a doua pentru dezvoltarea dragostei faţă de extazul bolnăvicios faţă de dansul şi duiesc ca expunerile lor şă fie în pas pentru înfrumuseţarea incintei
Conferinţă pe ţară a U.A.S.R., tovară­ munca fizică, o mare importanţă o are muzica decadenţă. Aceştia dau dovadă cu ultimele cuceriri ale ştiinţei şi ţeh- Pe noi ne bucură faptul că institutului, educînd prin a-
şul Gh. Gheorghiu-Dej a spus prin­ organizarea acţiunilor de muncă pa­ de înapoiere, de slabă pregătire politi­ nicii, folosesc bogata experienţă a in ultimul timp, la Institutul ceasta la studenţi spiritul de
tre a ltele: triotică. Studenţii institutului nostru au că, pujţiŢrală şi profesională, de lipsă şcolii superioare sovietice, caută să de mine din Petroşani s-au ob­ buni gospodari pe care trebuie
răspuns cu drag la chemările cu ca­ de orizont Şi demnitate intelectuală. lege ştiinţa minieră de practica con­ ţinut unele rezultate in conso­ să-l aibă ca viitori conducători
„Sarcina principală ce stă în pre­ racter obştesc, reuşind să înregistreze struirii socialismului. lidarea legăturii teoriei cu prac­ ai unităţilor noastre socialiste.
zent în faţa învăţămînţului superior o serie de rezultate, cum ar fi, de Deşi cazurile de astfel de atitudini tica, prin activitatea ştiinţifică In activitatea de viitor cornite-
este ca o dată cu pregătirea teoretică exemplu, înfrumuseţarea împrejurimilor sînt izqlqte, necaracferiştice pentru ma­ Ţotuşi se mai observă încă o se­ desfăşurată de studenţi, precum tul U.T.M. şi consiliul asocia­
a studenţilor să asigure legătura sţrîn- institutului, muncile voluntare organi­ sa studenţilor din institutul nostru, a- rie de lipsuri serioase în conţinutul şi prin practica pregătitoare ţiei studenţilor vor trebui să-şi
să a procesului de învăţămînţ cu ce­ zate în minele din Valea Jiului, ultima şemenea manifestări — reminiscenţe unor cursuri. Astfel, unele cursuri cu şi de producţie din timpul verii, îmbunătăţească in primul rînd
rinţele industriei, agriculturii şi cul­ acţiune de acest fel fiind munca pa­ ale moralei burgheze descompuse — caracter aplicativ se bazează numai ca şi rezultatele bune obţinute stilul lor de muncă prin apţi:
turii noastre socialiste în plină dez­ triotică a anului I desfăşurată la Lu­ trebuie combătute cu toată vigoarea. pe literatură, ignorează cuceririle cele de studenţi în pregătirea pro­ vizarea tuturor rrţernhn’lor co-
voltare". peni în cinstea Conferinţei pe ţară a Elementele cu aşţfel de manifestări nu mai înalte ale ştiinţei şi tehnicii, sînt fesională. miteţului şi ai consiliului aso­
merită decţţ dispreţul, dezaprobarea şi rupte de realităţile practicii mineri­ ciaţiei, respectînd principiul le­
Pe baza hoţărîrii partidului şi gu­ condamnarea generală. Locul lor nu tului din ţara noastră. Aşa sînt cursu­ Raportind însă activitatea a- ninist. al muncii colective —
este în institut. sociaţiei studenţilor la sarcinile cheia succeselor noastre.
vernului, din anul 1957 s-a introdus U.A.S.R: ............... rile tehnologiei construcţiei de maşini ce-i revin, reiese că in faţa a-
Rămăşiţele claselor exploatatoare, e- miniere, predate de tov. conf. Dimitrie cesteia stă sarcina de a-şi in­ Ridicîndu-şi activitatea pe o
şi în institutul nostru anul cţe prac­ Trebuie să arătăm însă că faţă de lemenţele legionaro-fasciste, propagan­ Trăuşanu, cursul de organizare şi tensifica şi mai mult munca, de treaptă superioară, organizaţia
da imperinlţşţă încearcă şă răspândeas­ planificare minieră predat de fostul a-şi spori contribuţia la îmbu­ U.T.M. şi asociaţia studenţilor
tică premergător studiilor. Experienţa forţele şi elanul tineresc al studenţilor, profesor Băncijă Charles, cursii! de nătăţirea întregii activităţi din trebuie să desfăşoare o mai
că ş| astăzi, Îndeoşphî ÎO nodurile ti­ organe de maşini al profesorului Paul institut. largă muncă de masă pentru a
şi rezultatele bune dobîndite în cursul organizaţia U.T.M. şi asociaţia studen­ neretului studios —• otrava naţionalis­ Eugen. dezvolta în conştiinţa studen­
mului. In rîncţul unor elemente îna­ Considerăm că organizaţia ţilor dragostea fierbinte faţă de
anului trecut în ceea ce priveşte cu­ ţilor au desfăşurat o slabă activitate poiate, rupte de viaţă, mai apar mani­ Considerăm necesar ca prelegerile U.T.M. şi asociaţia studenţilor partid şi ataşamentul faţă de
festări izolate de naţionalism şi şo­ cursurilor de specialitate să fie mai clasa muncitoare, să-i ajute pe
noaşterea de către studenţi a proce­ pentru a mobiliza un niţmăr cfl mai vinism,. in institutul nostru, datorită strîns legate de sarcinile ce decurg n-au depus toate eforturile pen­ studenţi să înveţe din atitudi­
preocupării permanente a organizaţiei din documentele Congresului al 11- tru organizarea muncii de edu­ nea înaintată faţă de muncă,
sului de producţie au arătai justeţea mare de studenţi la acţiuni patriotice, lea al P.M.R. şi plenarei C.C. al caţie comunistă a studenţilor., din simplitatea, modestia şi e-
de partid, ţJ.Ţ.M. şi a asociaţiei stu­ P.M.R. clin 26—28 noiembrie 1958, pri­ de creare a unei atitudini fer­ roismul oamenilor muncii, din
acestei măsuri. pentru a crea un entuziasm de masă vind dezvoltarea industriei noastre so­ me, combative faţă 'de manifes­ spiritul de abnegaţie şi dirze-
denţilor asemenea manifestări nu şi-au cialiste. tările ideologiei burgheze. nia lor in muncă, din discipli­
Sînt insă şi unii studenţi care nu in rîndul studenţilor ca fiecare stu­ găsiţ însă loc. na şi combativitatea lor mun­
Privind întreaga activitate desfăşu­ Organizaţiile U.T.M. şi aso­ citorească.
au îndrăgit încă meseria de miner, dent să fie încadrat în brigăzile de Trebuie totuşi ca vigilenţa noastră şi rată de către asociaţia studenţilor, ciaţia studenţilor trebuie să
ţreb,uie să arăţăm că mare parte din lupte ,neîmpăcat împotriva con­
încercînd prin diferite mijloace nedem­ muncă patriotică. combativitatea să ne fie trează în per­ lipsuri se datoresc muncii defectuoase
manenţă, pentru a înăbuşi în faşă ori­ a consiliului asociaţiei. Sarcinile au
ne să se sustragă de la munca în Una din formele importante de par­ ce tendinţe naţionaiist-şovine ce s-ar fost trasate mai muli în general, nu
ivi în mijlocul studenţilor noştri. s-a atras în munca consiliului colec­
subteran. Aceşti studenţi trebuie să ticipare a studenţilor la rezolvarea pro­ tivele formate pe comisii. Consiliul
Mai multă g< ijă asociaţiei n-a urmărit pînă la capăt
înţeleagă că meseria de inginer mi­ blemelor concretp ale activităţii din ridicării nivelului muncii măsurile luate şi nu a tras la răs­
pundere pe cei ce nu şi-au îndepli­
nier nu se învaţă în birourile mine­ industrie o constituie munca ştiinţifică cuituraî-educatlve nit sarcinile, a desfăşurat o activita- Cuvîntul tov» Traían Avram
lor sau pierzîndu-şi vremea pe la ca­ a studenţilor. In ultimii doi ani a 'e în asalturi, fără continuitate.
binetele medicale pentru a obţine un crescut numărul cercurilor ştiinţifice Ocupîndu-se în continuare de activi­ student anul II — electromecanică
certificat de inapt pentru subteran. şi al participanţilor fa aceste cercuri, tatea educativă în rîndul studenţilor, Trebuie ca pe viitor consiliul aso­
Patria noastră are nevoie de ingineri iar numărul lucrărilor s-a triplat. raportul subliniază că formarea multi­ ciaţiei să depună toate eforturile pen­ O deosebită importanţă in pentru a intra in perioada de
de mine care să conducă direct pro­ laterală a intelectualului de tip nou tru îmbunătăţirea muncii organizaţiei, pregătirea noastră pentru a de­ studii înarmaţi cu cunoştinţele
cesul de extracţie. De aceea, cei ce Dar, cu ţoală această creştere can­ nu se poate rezuma numai la orele de incepînd de la consiliu şi pînă la veni cadre tehnice bine califica­ elementare necesare.
nu iubesc meseria ţie miner — care titativă se constată serioase lipsuri în curs. Ea trebuie să fie continuată în grupele de studenţi. Este necesar ea te, ă avut-o efectuarea anului
este astăzi foarte preţuită — să iasă calitatea lucrurilor care nu întotdeauna timpul liber. Organizarea judicioasă a birourile U.T.M. de an să sprijine cu premergător de practică efecti­ O bună parte din aceste de­
de la bun începpt din rindurjle noa­ dau un răspuns concret rezolvării pro- activităţii extrauniversitare trebuie să mai multă eficienţă fimica de mo­ vă în producţie. Lucrînd in e- ficienţe au fost înlăturate în a-
stre şi să şe încadreze în meseria bleinejpr arzătoare pe care le ridică ducă la imprimarea în rîndul studenţi­ bilizare a asociaţiei ia acţiunile în- chipe alături de harnicii noş­ cest an de studii şi vor fi înlă­
pentru care consideră că au înclina­ producţia minieră. Rezolvarea proble­ lor a unei conştiinţe ridicate, a dra­ Teprinse în toate activităţile. tri mineri, am reuşit să ne în­ turate şi pe parcurs. Socotesc
ţii. Majoritatea studenţilor din acesl melor ştiinţifice care să corespundă gostei faţă de patrie, partid şi gu­ suşim o parte din cunoştinţele că pentru o cit mai bună pre­
an au jrţţşles adevărata rpisiune a integral cerinţelor şantierelor noastre vern, faţă de frumuseţea folclorului şi Sîntem convinşi că sub conducerea practice ale acestei frumoase gătire a noastră este necesar să
practicii premergătoare studiilor, stră- va trebui să fţe sprijinită şţ tje copdu- culturii noastre naţionale. Rolul de de zi cu zi a organizaţiei de partid meserii. Totodată ne-am deba­ se ţină în permanenţă legătură
duindu-se să cunoască cit mai multe cerile întreprinderilor prin punerea fa bază în formare^ unor asemenea înalte si sub ţndrumarea organizaţiei U-Ţ-AL rasat de concepţia că practica cu producţia, chiar şi in primii
dispoziţia a materialelor strict necesa­ calităţi morale îl constituie activitatea, asociaţia din institutul nostru, trăgînd ar fi un prilej numai de cu­
Rro.ţţlerţŢe •egptc d® meseria de mi­ re, fără de care nu se poate concepe o culturală şi obştească. învăţămintele necesare din această noaştere în general a întreprin­ ani de studii cind obiectele cu­
ner, îndrăgind această meserie grea activitate ştiinţifică creatoare. analiză a activităţii sale va obţine derilor. prinse în programa analitică
dar frumoasă şi de mare importanţă înfiinţarea asociaţiei studenţeşti în |n viitor succese şi realizări, cu care sînt in general obiecte de cul­
pentru economia noastră naţională. Trebuie să arătăm cu regret şi con­ institutul nostru a dat un impuls pu­ să se mîndrească pe drept cuvînt stu­ Tovarăşul Gheorghe Gheor­ tură generală. Pentru aceasta,
Sînt tot mai mulţi studenţi care au tribuţia slabă a unor cadre didactice ternic acţiv|ţăţii cultural-artistice a denţii şi profesorii insţiţuţului nos- ghiu-Dej a arătat în cuvintarea sînt necesare vizite la întreprin­
înţeles că trebuie să treci maţ întîi în sprijinul activităţii cercurilor ştiin­ studenţilor. Asociaţia s-a preocupat de Iru. sa la cea de-a doua Conferin­ derile şi minele din Valea Jiu­
prin şcoala mnneţi din rnif13 Penţfi; ţifice care manifestă o slabă preocu­ participarea şi încadrarea studenţilor ţă a U.A.S.R. că sarcina prin­ lui, precum şi excursii la unele
a te forma ca inginer capab'i pentru pare în atragerea studenţilor în munca în formaţiile artistice de amatori, de Să ne angajăm în faţa partidului cipală ce stă în prezent în faţa întreprinderi din ţară. In acest
industria noastră minieră. de cercetare ştiinţifică. dansuri populare, teatru, cor, orches­ şi guvernului — se spune în înche­ învăţămînţului superior este ca,
tră. ierea raportului — că ne vom dărui oda'tă cu pregătirea teoretică a an universitar programa anali­
Cpţniteţul U.T.M. şi Consiliul aso­ Ridicarea nivelului tot entuziasmul tinereţii noastre, în­ studenţilor să asigure o legătu­ tică prevede pentru anul II - -
ciaţiei studenţilor au manifestat o slabă activităţii Activitatea acestor formaţii a fost treaga noastră capacitate, măreţei lupte ră sţrînsă a procesului de învă­ electromecanică două deplasări,
preocupare faţă de studenţii anului 1 rodnică, concret!?índu-se prin prezenta­ dusă de poporul nostru sub conduce­ ţăm înt cu cerinţele industriei, sub forma de lucrări cu carac­
ce fac practică la Lupeni. Cadrele din politico-ideolQgice- rea de programe artistice bine pregă­ rea înţeleaptă a partidului, a Comi­ agriculturii şi culturii noastre ter practic in cadrul tehnolo­
conducerea organizaţiei U.T.M. şi aso­ sarcină importantă tite în localităţile din Valea Jiului şi tetului său Central, în frunte cu to­ socialiste în plină dezvoltare. giei metalelor *— lp U-P.U..<M.P.
prin rezultatele frumoase obţinute ia varăşul Gh. Gheorghiu-Dej, pentru
ciaţiei studenţilor se deplasează foarte Procesul complect al pregătirii tine­ irecerea în revistă a formaţiilor ar­ triumful ideilor marxisin-leninisinului, Prin anul de practică pre­ Consider că aceasta e puţin. La
tistice studenţeşti, care a avut Ioc la pentru victoria măreţei cauze a sa? mergător studiilor s-a reuşit să fel, şi pentru ceilalţi ani dp stu­
rar la Lupeni şi atunci cînd se duc se rei generaţii de intelectuali implică în Timişoara unde echipele noastre s-au , cialisthului în patria noastră. se înfăptuiască o parte din a- dii sînt prevăzute un număr
situat pe locuri fruntaşe. Cu toate re­ ceastă sarcină principală. To­ mic de deplasări pentru a ţine
ocupă puţin de rezolvarea unor pro­ mod necesar atît însuşirea unor pro­ zultatele pozitive obţinute, trebuie să tuşi, în perioada acestei prac­ legătura cu producţia şap chiar
tici au existat şi unele lipsuri nici una. Cred cp asociaţia şi
bleme privind organizarea practicii a- funde şi temeinice cunoştinţe profesio­ in întocmirea programelor de organizaţia U.T.M. ar putea
practică şi mai ales in respec­
cestor studenţi. nale cit şi a unei concepţii înaintate tarea acestor programe în ca­ contribui la înlăturarea acestei
drul întreprinderii. Deficienţe deficienţe, iniţiind diferite vi?i-
Este de dorit ca şi conducerea iţisti- despre natură şi societate, a unei te­ s-au simţit şi in programul teo­ te-excursii, sau, munci volunta­
retic pentru menţinerea cunoş­ re, care să contribuie la menţi­
lutului şi îndeosebi catedra de practică meinice pregătiri ideologice şi politice. tinţelor studenţilor din anul I, nerea unei legătufi permanente
să acorde mai multă atenţie îndru­ Şcoala noastră superioară trebuie să şi cit mai strînse între teorie
şi practică.
mării studenţilor d'ţn anul l, pentru a dea industriei socialiste în plină dez-
folosi la maximum această perioadă de vpltare cadre de spepialişti, care, pe
practică, în vederea cunoaşterii şi în­ lingă o înaltă calificare profesională,
suşirii tuturor proceselor tehnologice ale să cunoască temeinic învăţătura mar-
mineritului. xist-leninistă, să aibă la bază o con­
Asociaţia studenţilor a sprijinit con­ cepţie înaltă despre natură şi socie­
ducerea institutului pentru buna orga­ tate. Acest lucru este înţeles de ma­
nizare a practicii de vară. joritatea studenţilor din institutul nos­
Majoritatea studenţilor au efectuat tru ceea ce se dovedeşte şi prin rezul­
practica în mod activ, căutînd să îm­ tatele mereu mai bune obţinute de stu­
bine cunoştinţele teoretice dobîndite la denţi la disciplinele sociale ca şi în
cursuri cu activitatea practică în dife­ atitudinea lor politică.
rite exploatări carbonifere din ţară. Trebuie arătat însă că mai există,
Mulţi dintre studenţi şLau definitivat djn păcate, unii studenţi cu orizont în­
proiectele studiind diferite metqde de gust, limitat, în general slab pregătiţi,
exploatare şi procese tehnologice. cape studiază şcolastic şi care nu se
La rezultatele bune obţinute în prac­ preocupă de interpretarea ştiinţifică a
tică au contribuit şi cadrele didactice, fenomenelor naturii şi societăţii.