Page 23 - 1959-03
P. 23
NFf. 1309 , muMm msiAÉfsMULui V'rHi. 3
A VIITOARELOR PROMOŢII DE SPECIALIŞTI IN DOMENIUL MINERITULUI
IHSTITDTDL DE HIDE .DU DHEIIDII1-DEJ“ DID PETROŞANI
Cuvîntul tev» prof. irig. ceăstă lipsă se datoreşfe în parte rilor practice, seminariilor şi este tocmai acela de a fixa cu Cuvîntul tov. Nicolao Suciu
insuficientei studieri a bibliogra proiectelor de an, constatăm un noştinţele dobîndiţe la curs, de
Ştefan Kovacs fiei noi de specialitate şi a unei real progres faţă de anii prece a le arăta care este legătura or student anul I
comodităţi nejustificaţe. Catedre denţi. Lucrările practice dezvoltă ganică între teorie şi practică.
rectorul institutului le nu au păşit cu hotărîre la a- astăzi din ce în ce mai mult Aceşti studenţi muncesc în asalt Introducerea anului de prac torilor mineri cărora le sini re
naliza manuscriselor existente spiritul de cercetare ştiinţifică şi la proiecte fiind supraaglomeraţi tică premergător studiilor teo partizaţi să efectueze practica.
Lucrările Conferinţei Uniunii profesiunea aleasă de către stu pentru a le pune în concordanţă îndrumă studenţii spre munca în perioada predării proiectelor, retice este o măsură bine veni Unii consideră că anul de prac
'Asociaţiilor Studenţilor precum denţi. De asemenea şi cadrele cu necesităţile reale ale învăţă independentă, dîndu-le încredere predau referatele în vraf şi exe tă pentru studenţii institutului tică este un an de chiul, lip
şi. dezbaterile din adunarea noas noastre vor trebui să participe mîntului minier şi a se trece de în forţele lor. Creşterea simţi cută lucrările practice în ore de nostru pentru că ne ajută să sesc deseori în mod nepermis
tră au demonstrat că azi, mai activ în dezbaterile consiliilor urgenţă la multiplicarea lor. A- toare a bazei materiale a labora recuperare pentru a se putea pre luăm legătură cu realitatea de la practică. Fără să aibă
mult ca oricînd, studenţimea ceastă lipsă trebuie eliminată cît practică, să cunoaştem mina şi motive întemeiate studenţii Ma-
noastră este strîns unită în ju tehnice ale Combinatului carbo mai repede pentru a da studen toarelor a favorizat în bună mă zenţa la examene. munca în mină. rica Emil, Bulacp Vaier, Dără-
rul partidului şi guvernului şi nifer şi ale întreprinderilor. De ţilor cursurile pe care ei le aş sură dezvoltarea numărului de Ţinînd seama de lipsurile e- banţu Mircea şi Nicolae Florin
devotaţă ţrup şi suflet cauzei so sigur, în acest sens va fi nevoie teaptă cu o justificată nerăbda lucrări practice. Trebuie să sub In prima parte a perioadei au lipsit în repetate rînduri de
cialismului. să fim şi invitaţi lucru care as re. Nu putem fi de acord cu ati liniem că există o tendinţă gene xistente este necesar să ne preo de practică, marea majoritate a la practică.
tăzi nu se întîmplă. tudinea manifestată la Rezisten rală ca prin caracterul lor lucră cupăm în mod deosebit încă de studenţilor din anul I s-au achi
Prin grija Partidului Munci rile să familiarizeze studentul pe acum pentru a asigura suc tat conştiincios de sarcina pre Spre mirarea noastră, se mai
toresc Romîn şi a ‘ guvernului Munca rodnică în pregătirea ţa materialelor, la Organe de cu problemele pe care le va avea cesul sesiunii de examene din gătirii practice, obţinînd la co găsesc în mijlocul nostru şi u-
R.P.R. şi ca urmare a succeselor profesională a studenţilor este maşini, sau la Organizare şi pla de rezolvat în producţie. Semi- vară. Studenţii ca şi cadrele ti locviul de practică rezultate nii studenţi care văd în prac
obţinute de poporul nostru mun oglindită în rezultatele exame nificare, unde se indică o biblio nariile au complectat în mod nere au acum ocazia să arate bune. tica premergătoare anilor de
citor, învăţământul superior s-a nelor. Gu toate că avem succese grafie de sute de pagini dar la constructiv cunoştinţele de la faţă de cei rămaşi în urmă, o studii, îndeosebi cea în sub
dezvoltat mult în anii regimului incontestabile îaţă de trecut, prin oare volumul notiţelor de curs curs şi au dezvoltat deprinderea adevărată colegialitate principi In cursul desfăşurării primei teran, o greutate de neînchi-'
democrat-popular, devenind un faptul că participarea la exame studenţilor de a ataca şi rezolva ală, o atitudine tovărăşească, a- perioade de efectuare a practi puit şi care caută prin toate
factor puternic în lupta pentru nele din sesiunea ianuarie a fost nu depăşeşte 50-60 pagini de diferite probleme. Proiectele de jutîndu-i spre a se încadra în- cii cit şi în acţiunile întreprin mijloacele să obţină un docu
construirea vieţii noi în patria de 92 la sută, din care 95 la sută maculator. Trebuie făcută o co an cu teme luate direct din rea tr-un proces ordonat de muncă se de noi s-au evidenţiat în ment sub paravanul căruia să
noastră. promovaţi, totuşi numărul mare titură serioasă în această privin litatea de zi de zi a întreprinde şi spre a trece cu succes exa mod deosebit o serie de stu nu intre în subteran. Un astfel
de note luate cu calificativele ţă iar cursurile trebuie predate rilor miniere s-au ridicat prin menele. denţi printre care Guga Ioan, de exemplu l-a oferit studentul
Anii care au trecut dovedesc 5, 6, 7 reflectă unele deficienţe în lumina noilor cuceriri ale conţinutul lor cu mult deasupra Filiip Petru, Baugală Andrei, I.ugojan Petru care a făcut uz
cu prisosinţă că învăţămîntul su serioase ale muncii U.T.M.-ului, unor proiecte de diplomă ale ve Partidiî! şi guvernul au creat Brebenel Dumitru, Teodorescu de o dovadă medicală prin care
perior minier păşeşte pe drumul asociaţiei şi a unor cadre didac ştiinţei în domeniile respective. chilor serii de absolvenţi. Ele au în ţara noastră condiţiuni de Aurel şi Andrei Ioan, care s-au era declarat inapt pentru mun
tice din institut. De asemenea, nu putem fi de a- urmărit să dezvolte cunoştinţele studiu, de muncă şi de trai cum achitat conştiincios . de sarcini că în subteran, pentru ca atunci
cel bun. tehnico-economice ale studenţi n-au existat niciodată în trecut, le avute. Exemplul lor este cînd i s-a spus că cei inapţi
Deşi institutul nostru este tî- Numărul de absenţe nemoti cord nici cu caracterul propagan lor, contribuind în felul acesta condiţiuni pentru care şîntem in demn de urmat de către toţi stu pentru muncă în subteran nu-şi
vate mai mare decît în anul tre la desăvîrşirea pregătirii stu vidiaţi de studenţii şi cadrele di denţii din anul nostru. pot continua studiile la Insti
năr, el a izbutit să obţină rea cut, care a dus la exmatricularea distic, de ştiinţă popularizată, pe denţilor noştri. Actualele proiec dactice din cele mai avansate tutul de mine să prezinte o
lizări frumoase. Din acest insti unor studenţi, precum şi califi care îl iau unele cursuri cum ar te de an ne îndreptăţesc să în ţări capitaliste. Absolvenţii noş La aceasta a contribuit aju altă dovadă medicală în care
tut, înzestrat cu o puternică bază cativele mqi slabe ale studenţi fi cel de tehnologia construcţiei trevedem o substanţială îmbună tri au posibilitatea să-şi afirme torul preţios pe care l-am pri se arată că este apt. Fireşte,
materială, au plecat absolvenţi lor, nu se pot explica prin exi de maşini miniere. tăţire calitativă, a proiectelor de întreaga lor capacitate şi iniţia mit din par.tea institutului şi în astfel de atitudini trebuie în
care conduc secţii1 din departa genţa crescîndă a cadrelor di diplomă. tivă creatoare, aşa cum nici nu special din partea tovarăşului fierate şi combătute cu tărie.
mente, servicii centrale, directori dactice la examene. Această si Evident că mai sînt studenţi se putea visa în Romîpia bur- profesor Nagy Bela, care a ve
de întreprinderi. tuaţie se.datoreşte lipsei de opi cărora astfel de cursuri lipsite Pe lîngă aceste realizări exis ghezo-moşierească. Noi sîntem hotăriţi să depu
nie a studenţilor împotriva ele de un conţinut ştiinţific, precum tă însă şi lipsuri. Mai sînt stu nit in permanenţă in mijlocul nem o activitate susţinută pen
Studenţii şi cadrele didactice mentelor codaşe şi chiulangii, denţi care subapreciază impor Pentru toate aceste condiţiuni nostru, lămurindu-ne asupra
ale Institutului de mine au drep care au reuşit să atragă după şi lipsa de exigenţă principială ^ tanţa lucrărilor practice, a semi create, pentru îndrumarea per
tul să se mîndrească cu succe ele şi studenţi altădată buni la nariilor şi a proiectelor de an. manentă, pentru grija pe care problemelor care nu ne erau
sele obţinute. Gu toate acestea învăţătură. cadrelor didactice de predare le Ei execută cu superficialitate a- ne-o poartă partidul şi guvernul, clare. De asemenea, am simţit
nu putem spune însă că am fă convine şi că ei apreciază favo ceste îndatoriri fără să-şi dea noi ne exprimăm hotărîrea de a
cut totul la nivelul tuturor po Sub îndrumarea organizaţiei de seama că principalul lor scop merge cu fermitate înainte pe
sibilităţilor pe care le avem, la partid, organizaţia U.T.M. şi ar rabil atad situaţii. Trebuie să drumul construirii socialismului
nivelul marilor sarcini pe care sociaţia studenţilor din institutul înfierăm cu hotărîre atitudinea în ţara noastră.
ni le-a încredinţat partidul. acestor cadre didactice care cau
nostru trebuie să acorde cea mai tă să dobîndească pe această
Deşi faţă de acum doi ani nu mare atenţie problemelor ideo cale o popularitate ieftină.
mărul lucrărilor ştiinţifice a logice, explicării politicii leninis
crescut de 3 ori, aceste lucrări te a partidului nostru. Anahzînd desfăşurarea lucră
nu sînţ suficient de legate de
praştiei, iar ca număr, ele sînt Faţă de elementele ce se do Cuvinte! tov. conf. loan Sălăgean în permanenţă grija organiza tru ca practica ce o efectuăm a-
sub posibilităţile noastre. vedesc prin comportarea lor a ţiei de partid, care a prmărit nul acesta, alături şi sub în
fi purtători şi propagatori ai munca noastră şi ne-a îndrumat drumarea muncitorilor mineri
Corpul didactic şi asociaţia concepţiilor idealiste, organizaţia lector la catedra de matematici cum să efectuăm practica şi cum de la mina Lupeni, să se ter
studenţilor va trebui să atragă U.T.M. şi asociaţia studenţilor
în viitor în activitatea ştiinţifică din institut vor trebui să adopte A doua Conferinţă pe ţară a cuceriri ale ştiinţei, să dozăm îndrumările bune cp li se dau. să ne comportăm în activitatea mine cu rezultate bune oare să
un număr mai mare de studenţi o atitudine combativă, să le de U.A.S.R. este plină de învăţă bine materialul pe care il pre Trebuie iarăşi să dispară me de zi cu zi. Un sprijin efectiv mulţumească conducerea exploa
şi, ceea ce este mai important, maşte în faţa maselor de stu minte atît pentru studenţi cit dăm şi să aplicăm cele mai în desfăşurarea activităţii noa tării şi institutului nostru, iar
să lege aceste lucrări de rezol denţi. Astfel de elemente n-au ce toda de a învăţa numai pentru
varea problemelor concrete ale căuta în facultăţile noastre. Tre
producţiei. buie să arătăm deschis că aso şi pentru cadrele didactice, ca bune metode de predare. Exi examen, minimul necesar pen stre l-am primit şi din partea nouă să ne ajute să devenim
ciaţia studenţilor din institutul
Consiliul asociaţiei studenţilor nostru s-a ocupat slab de forma re duc muncă cu studenţii. Am genţa fată de noi înşine trebuie tru promovare, in loc să însu , organizaţiei,.U.T.M. d e,la mina adevăraţi mineri care în m ii
va trebui să aprecieze activitatea rea concepţiei despre viată a stu “sa fié .un, exemplu plin ţje con şească temeinic cunoştinţele.
cercurilor studenţeşti nu nurpai denţilor, de etica lor, de comba luat cuvîntul ca unul care secinţe educative pentru stu In munca educativă a studen Lupeni, mai ales în organizarea viitori să ştie să îmbine armo
după numărul lucrărilor prezen terea manifestărilor ce contra mi-am dus activitatea 20 de ani denţi. de acţiuni voluntare pentru nios teoria cu practica.
tate, cj în primul rînd după ca vin principiilor moralei comunis in învăţămîntul de cultură ge ţilor e necesară o mai bună sporirea producţiei de cărbune.
litatea şi eficienta lor tehnico- te. Trebuie să creăm în rîndurile Munca didactică trebuie s-o colaborare între organele de Mulţumim cţiţi tot sufletul
economică. In acelaşi timp, în studenţilor o puternică opinie de nerală şi acum de 6 ani în în îmbinăm armonios cu cea edu conducere, cadrele didactice, Cu toate rezultatele bune ob partidului nostru pentru grija
direcţia aceasta este necesar şi masă împotriva manifestărilor văţămîntul superior. Pot astfel cativă, cu diferite forme de a- organizaţia U.T.M. şi asociaţie, ţinute pe tărîm profesional tre cu care ne înconjoară şi pen
un sprijin mai mare şi direct al de ploconire în faţa culturii de să constat că numai sub regi jutorare în muncă prin care toate sprijinite de organizaţia buie arătat că mai avem multe tru largile posibilităţi de în
inginerilor şi tehnicienilor din cadente occidentale, împotriva mul de democraţie populară se vom dovedi dragostea noastră de bază a institutului. In loc să de făcut in acest domeniu. Mai văţătură ce ne-au fost create
producţie. oricărei concesii făcute moralei acordă importanţa cuvenită ne învinuim reciproc de unele sînt din păcate unii studenţi ca şi ne angajăm să fim demni de
şi ideologiei burgheze. Asociaţia muncii noastre de a instrui şi bine înţeleasă pentru tineretul insuccese ale muncii educative re şi-au uitat rolul pe care îl încrederea ce ni se acordă în-
Elaborarea proiectelor de di studenţilor va trebui în viitor să educa tineretul, cum şi muncii căruia ii încredinţăm viitorul, trebuie să ne cunoaştem acţiu au în institut, care nu dau su deplinindu-ne pină la capăt sar
plomă în conformitate cu cerin lupte mai mult pentru însuşirea culturale şi ştiinţifice in gene care este menit să păstreze şi nile şi şă le coordonăm. Nu ficientă atenţie practicii, nu dau cinile noastre de studenţi şi să
ţele industriei, contribuie în de către studenţi a concepţiei ral. să dezvolte cuceririle clasei cred că vreun cadru didactic ar atenţia cuvenită învăţămintelor luptăm pentru traducerea în via
mare măsură la legarea învăţă- materialiste despre lume şi so muncitoare. refuza colaborarea sau sprijinul ce le pot primi din experienţa ţă a hotăririlor partidului şi
mîntului de practică. Pentru cietate. Recunoaşterea importanţei cerut de U.T.M. sau asociaţie practică a maiştrilor şi munci guvernului.
buna reuşită a acestor proiecte muncii noastre, a studenţilor şi Studenţii să reţină mai ales în vreo acţiune şi nici vrpun
se cer eforturi susţinute şi o Trăim zile minunate, de luptă a cadrelor didactice ne umple faptul că în temeinica lor pre ajutor cerut de studenţi, pe Cuvmtuî tov. loan Căruntu
muncă conştiincioasă în primul eroică şi de victorii strălucite pe drept cuvint de mîndrie, dar grupe sau individual.
rînd din partea absolvenţilor şi ale poporului nostru în lupta în acelaşi timp trebuie să ne gătire este profund interesat
din partea conducătorilor de pentru construirea vieţii noi. umple şi de un înalt simţ de întregul popor. Trebuie să dis Printr-o muncă bună şi bine
proiecte. răspundere. organizată să răspundem în
Studenţii noştri trebuie să dea pară deci concepţia pe care o
In scopul legării mai şţrînse dovadă că pot deveni adevăraţi mai au unii studenţi, din feri
a învăţămîntului de practică so organizatori şi conducători ai
licităm organelor de partid aju economiei noastre socialiste şi ai Cadrele didactice trebuie să cire puţini, că felul cum îşi duc crederii ce ni se acordă, să fim siudenf anul ll-mine
torul în selecţionarea celor mai culţprii din patria noastră, jus- dovedească o exigenţă deosebită sau nu îşi duc munca i-ar pri demni de înaltele sarcini ce ne
buni, ingineri de pe şantierele tificînd în felul acesta încrede
miniere care să vină în mijlocul rea şi grija pe care le-o acordă faţă de munca ce o d u c: să ne vi numai pe ei personal şi de revin pentru înflorirea scumpei Plini de recunoştinţă pentru de cea mai mare importanţă şi
studenţilor noştri pentru a face partidul. ţinem la curent cu cele mai noi aceea nu primesc sfaturile şi noastre patrii,
expuneri cu privire la realizările grija ce li se poartă, studenţii care duc la înfrăţirea intelec
lor în producţie, sudînd în felul
acesta şi mai mult dragostea de. Cuvîntul tov. Gheorghe Măruţă noştri se străduiesc să devină tualului cu muncitorul, la reali
cadre de nădejde ale economiei zarea legăturii directe dintre
sfudeni anul II - mine naţionale şi mai mult decît a- teorie şi practică.
La cea de-a doua Conferinţă marea majoritate a studenţilor observă slaba preocupare a bi tit, oameni căliţi în munca de Lichidarea acestei stări de
pe ţară a U.A.S.R. studenţimea a.n institutul nostru manifestă rourilor de an precum şi a co zi cu zi, apropiaţi şi credincioşi lucruri va trebui să constituie
ţării noastre s-a prezentat cu un un viu interes pentru însuşirea mitetului U.T.M. din institut şi a poporului muncitor. pentru organizaţia U.T.M. şi a-
bogat bilanţ de realizări, unită îpvăţăturii marxist-ieniniste. Sub asociaţiei studenţilor pentru mo sociaţia studenţilor o problemă
In institutul nostru există
Cuvîntul tov, Emil Stoica mai strîns în jurul partidului, conducerea organizaţiei de par bilizarea studenţilor la învăţă- numeroase exemple de studenţi care se cere a fi rezolvată ime
conducătorul poporului pe dru tid, organizaţia U.T.M. din in rnîntul politic U.T.M. care depun multă sîrguinţă în diat, mai ales că ne găsim la
decanul facullăfij de electromecani că mul construcţiei socialiste. stitut a organizat anul acesta activitatea lor de zi cu. zi, sînt începutul unui sezon prielnic
învăţămîntul politic U.T.M. în Cu toate realizările obţinute fruntaşi la învăţătură, partici desfăşurării unor astfel de ac
La baza activităţii noastre a nu înţeleg să aplice cunoştinţele In anii regimului democrat- condiţii mai bune. Studenţii şi- în munca politico-educativă, con panţi activi la acţiunile cu ca tivităţi.
stat preocuparea pentru un bo ideologice dobîndiţe- popular, ani de avînt aţ econo au manifestat dragostea de a siderăm că maţ sînt multe de racter obştesc şi patriotic.
gat conţinut ştiinţific şi o jpstă miei şi culturii ţării noastre, s-a participa la expunerile făcute în ţăcut în acest domeniu. Mai sînt Propun organizaţiei U.T.A4.
orientare ideologică a cursurilor. Schimbul de experienţe între făurit, sub îndrumarea părin cadrul acestei forme de educaţie studenţi care nu dau suficientă Energia tinerească a masei să ia măsuri pentru rezolvarea
In ace'st sens s-a pus pn accent catedre, întărirea legăturii lor cu tească a partidului, noul tineret de către tovarăşii profesori de la atenţie citirii presei, nu se inte de studenţi este departe însă de următoarelor obiective:
deosebit pe însuşirea temeinică catedra de ştiinţe sociale, poate universitar în ale cărui rînduri caţedrş de şţiinţe sociale. Tre resează şi nu sînt la curent cu a fi folosită în întregime. Sînt
a ideologiei marxist-ieniniste a- buie arătat însă că mai există problemele politice interne şi cunoscute studenţilor institutu — amenajarea unei baze
tît din partea studenţilor, cît şi şi trebuie să ducă la o tpai justă se nurpără mereu mai mulţi ti unii studenţi care manifestă de internaţionale, care trăiesc in lui nostru acţiunile studenţilor sportive pe terenurile libere din
din partea cadrelor didactice. orientare a conţinutului cursu neri fii de muncitori, ţărani mun zinteres faţă de învăţămîntul po tr-o. lume îngustă de preocupări. ieşeni, bucureşteni şi timişo spatele institutului:
Este de neconceput un curs la rilor de specialitate şţ cpitură citori şi tineri yeniţi din pro litic U.T.M., neparticipînd la a- reni care, organizaţi în brigăzi
un înalt nivel ştiinţific fără ca tehnică generală. O iniţiativă ducţie, legaţi tţe poporul mun cesţe expuneri. Aşa sînt studenţii Din păcate se mai găsesc în utemiste de muncă patriotică, — amenajarea împrejurimi
el să fie bazat pe concepţia ştiin lăudabilă în această privinţă a citor şi de cauza construirii so că printre studenţii noştri unele au lucrat zile în şir alături de lor institutului;
ţifică despre lume a materialis avut-o catedra de fizico-matema- cialismului. Moraru Iulian, Dănilă Miltiade. elemente cu un slab nivel ştiin muncitori în fabrici, pe şantie
mului dialectic. Ghidă Cristian, Heredea Vasile ţific şi cultural, cum este, re, în gospodării agricole de — efectuarea de către fiecare
tiei care a organizat numeroase Marea, majoritate a studenţi şi Petrică Gneprghe. Ne între de exemplu, AAiclea Pavel din stat şi colective. Institutul nos student al institutului a unui
Dacă la majoritatea discipline conferinţe şi schimburi de expe lor din institutul, nostru, îndru băm : oare ce educaţie le poate tru este singurul institut de in- număr de 50 ore de inuncă pa
lor se urmăreşte în institutul rienţă. Această iniţiativă trebuie maţi şi ajptaţi de organizaţia anul V. Apare cu totul ridicol văţămînt superior care nu a triotică pe şantierul de locuin
nostru această linie, aceasta nu însuşită şi de celelalte catedre, de parţid, U.T.M. şi asociaţia oieri acestor tovarăşi bulevar acel student care, deşi are întreprins acţiuni de acest gen. ţe clin Petroşani sau in minele
înseamnă că am făcut tot ce se ş.e pregătesc, prinţr-o muncă a- dul, pe care-1 frecventează în toate condiţiile pentru a se cla Deşi s-au format 8 brigăzi de care nu au suficiente braţe de
putea în această privinţă. astfel ca studenţii să cunoască siduâ, pentru a deveni intelec mod regulat ? rifica din punct de vedere ideo muncă patriotică, activitatea muncă.
preocupările oamenilor de ştiin tuali de tip nou, stăpîni pe cea logic, pentru a înţelege uriaşul tor este ca şi inexistentă, ne-
In primul rînd, nu toate ca ţă din ţara noastră în cele mşi mai înaltă calificare, gata să-şi Consider că în această pri avind fixate pină în prezent Concomitent cu aceste acţiuni
drele didactice înţeleg să, aplice variate domenii. aducă aportul ţa lupta pentru vinţă o lipsă o are şi biroul or progres înregistrat de ştiinţa se nici măcar obiectivele ce le au va trebui să desfăşurăm o ac
în viaţă cele studiate în învăţă îţiţărirea şi înflorirea patriei, ganizaţiei U.T.M. a anului II- de îndeplinit. tivitate culturală mai intensă,
mîntul politic şi de aici rezultă O lipsă importantă care dăi pentru triumful socialismului. mine prin faptul că nu s-a ocu colului XX, progres ce infirmă în care să corespundă cerinţelor
toate deficienţele. Unele cursuri nuie în institutul noştrg este nu De acest lucru se fac vino unui institut de invăţămînt su
rămîn seci, lipsite de viaţă, în mărul redus de manuale redac Procesul qomplex al pregătirii pat în suficientă măsură de a- mod izbitor toate teoriile idea vate pe bună dreptate organi perior, şi care să contribuie la
chistate în precepte învechite toc tate de cadrele noastre didacti tinerei generaţii de intelectuali ceşti studenţi pentru a-i face să zaţia U.T.A4. şi asociaţia stu- dezvoltarea multilaterală şi să
mai pentru că o parte din cadre ce astfel ca ele să dezvolte în implică în m.od necesar atît în participe activ la viaţa de orga liste, antiştiinţifice, .mai accep deţililor care nu au acordat inte nătoasă a studenţilor, la forma
mod special acele capitole care suşirea unor profunde şi temei nizaţie. tă încă explicaţii mistice. Soco resul cuvenit acestor probleme rea trăsăturilor de caracter
vor ser-vi în temeinica pregă.ţire nice cunoştinţe profesionale cît proprii omului nou înaintat,
a viitorilor ingineri de mine. A- şi a unei concepţii înaintate des Manifestări de acest gen s-au tesc că asociaţia studenţilor. în constructor al societăţii socia
pre natură şi societate, a unei petrecut şi în anul IV de la fa drumată de U.T.M., trebuie să liste.
temeinice pregătiri ideologice şi cultatea de mine şi electromeca lupte cu mai muită consecvenţă
nică, din cadrul căruia puţini
Inţeiiegînd această sarcină, stucţepţi au participat ţa înv^ţă,- împotriva oricăror manifestări
¦mîntul politic U.T.M. Şi aici se
ale idealismului şi misticismu
lui şi să contribuie mai activ la
propagarea cunoştinţelor ştiin
ţifice.
