Page 26 - 1959-03
P. 26
Pag. 2 'TbPüM&E W & tttâ m v w i Nf. 1310
Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej
(Urmare din pag. l-a) mii. Pe bună dreptate intelectua pria noastră experienţă în con capitalism la socialism — peri o mare valoare în opera de con Ritmul de dezvoltare ai sectorului stat pentru cheltuielile soclal-cultura-
lii şi specialiştii sovietici se strucţia socialistă, în dezvoltarea oadă pe care o străbate acum le, pentru construcţia de locuinţe,
intată, se pot făli apologeţii capita bucură în toate ţările de preţuire industriei, agriculturii, în orga ţara noastră — rolul exercitat de struire a socialismului în ţara noa social işt creşte an de an, îndeosebi pentru asigurări sociale, sănătate pu
lismului cu o atît de rapidă şi de şi admiraţie. nizarea schimbului de mărfuri stat are trăsăturile sale specifice blică, dezvoltarea învăţămîntului şi
multilaterală îmbunătăţire a condi între oraş şi sat demonstrează proprii acestei etape, cînd conti stră. după Congresul al ll-lea al partidu culturii, asigurarea odihnei, îngrijirea
ţiilor de trai ale oamenilor ? In anii septenaiului se va lărgi şi necesitatea respectării consec nuă să se desfăşoare încă proce copiilor, in anul 1959 pentru construi
se va îmbunătăţi şi mai mult pre vente a principiului cointeresării sul de construire a economiei so Exemplul Uniunii Sovietice dove lui. In prezent, regiunea Constanta
Un uriaş avînt va cunoaşte în anii gătirea cadrelor tehnice şi ştiinţifice, materiale — pîrghie puternică cialiste unitare, cînd mai există rea de locuinţe au fost alocate fon
septenaiului ştiinţa sovietică. In între anii 1959— 1905 instituţiile de pentru creşterea producţiei şi rămăşiţe ale claselor exploata deşte în mod elocvent că pentru a este complect colectivizată; în re duri de pesie 1 miliard lei. Numărul
faţa unor asemenea succese strălu învăţămînt superior vor fi absolvite productivităţii muncii, ridicarea toare, care visează la restaura oamenilor muncii frimlşi anul trecut
cite ca lansarea celor trei sateliţi de 2.300.000 de specialişti, — cu calificării şi întărirea disciplinei rea vechilor rînduieli şi mai ac construi socialismul şi comunismul giunea Galaţi sectorul socialist cu la odihnă a fost de 325.000 faţă de
artificiali ai pământului, rămaşi ne 600.000 mai mult decât în ultimii socialiste a oamenilor muncii, în ţionează lupta de clasă, în con circa 191.000 în 1950. In total pe
întrecuţi pînă azi, crearea primei şapte ani. Numărul total al specialiş tr-un cuvînt pentru bunul mers diţii cînd cercurile imperialiste, trebuie asigurată în primul rînd prinde 72 Ia sută din totalul fami anul 1959 sînt prevăzute pentru chel
planete artificiale a sistemului solar, tilor cu studii superioare va fi în al construcţiei socialiste. agresive, încearcă să submineze tuielile destinate sănătăţii, învăţămîn-
înfăptuirile constructorilor comunis 1965 de peste 4.500.000, adică va spori orînduirea democrat populară, dezvoltarea puternică a forţelor de liilor ţărăneşti şi aproape 80 la sută tuiui, culturii şi altor cerinţe social-
mului pe tărîmul stâpînirii energiei de 1,5 ori faţă de 1958. Extrem de importantă este contri folosind şi stimulînd rămăşiţele culturale ale poporului fonduri de 11,9
claselor exploatatoare şi alte e- producţie, ca o condiţie esenţială a din suprafaţa arabilă a regiunii; în miliarde lei sau 23,3% din totalul
nucleare, mulţi dintre cei care în Nu avem aci posibilitatea de a buţia adusă de Congres la dezvolta lemente antisocialiste. cheltuielilor bugetare, de 3,5 ori mai
Occident urmăreau cu scepticism reda decît în parte marea bogăţie a rea teoriei despre statul socialist succesului în întreaga operă de con regiunea Timişoara sectorul socialist mult decît în 1950, ceea ce reprezintă
problemelor tratate la Congres. Ţi una din problemele de bază ale în In aceste condiţii îşi păstrează cheltuieli de peste 600 lei pe cap de
realităţile din U.R.S.S. au fost ne nem să relevăm însă profunda im văţăturii marxist-leniniste şi ale întreaga însemnătate funcţia sta strucţie socialistă şi comunistă. Ex cuMmde peste 56 la sută din totalul locuitor.
voiţi să recunoască întîietatea ştiin presie pe care ne-au produs-o, asis- practicii construirii socialismului şi tului de reprimare a oricăror în
ţei şi tehnicii sovietice într-un şir tînd la lucrările lui, cuvîntările ros comunismului. cercări ale duşmanilor interni şi perienţa sovietică a verificat isto fa in ilo r ţărăneşti si 77 la sută din Recent Biroul Politic al C.C.
de domenii din cele mai importante. tite de delegaţi, — oameni compe externi de a submina cuceririle al P.M.R. a dezbătut propunerile
(aplauze). tenţi, cu un orizont larg, conştienţi Concluziile experienţei istorice a revoluţionare ale oamenilor mun riceşte învăţătura leninistă potri suprafaţa arabilă; în regiunea Cra- cu privire la elaborarea unui
de răspunderea lor faţă de popor şi cii. Totodată are loc un proces vit căreia veriga principală a iova peste 75 la sută din totalul fa plan de perspectivă a dezvoltării
Uniunea Sovietică ocupă pri pătrunşi de simţul noului : prin nu construcţiei socialismului şi comu de continuă dezvoltare a demo creării bazei tehnico-materiale a miliilor ţărăneşti au păşit pe drumul economiei naţionale, hotărînd să
mul loc din lume atît în ce pri meroasele lor propuneri, ei au adus nismului în Uniunea Sovietică ara craţiei socialiste, care asigură socialismului şi a trecerii neîn socialismului. In regiunea Iaşi 5 ra intensifice lucrările pentru în
veşte ritmul formării de specia un mare aport la descoperirea unor participarea activă, în forme mul trerupte de la socialism la comu ioane sînt complect cooperativi zate, tocmirea unei schiţe program pe
lişti, cît şi nivelul pregătirii lor. noi rezerve ale economiei socialiste, tă că succesele dobîndite de tiple, a maselor oamenilor mun nism este industrializarea so în regiunea Bucureşti de asemenea 5 o perioadă de 15 ani ; prima
Acesta este rezultatul uriaşei ac arătînd căile concrete de scurtare a PX.U.S. sînt indisolubil legate cii la conducerea treburilor ob cialistă, dezvoltarea continuă a raioane: succese de seamă au obţi etapă a acestui program va fi
tivităţi pe care a desîăşurat-o în termenelor prevăzute pentru diferi de procesul unic al întăririi ro şteşti în strînsă- îmbinare cu dez industriei grele, a producţiei nut in opera de cooperativizare a a- planul economic pe perioada
domeniul formării de cadre sta te sarcini ale septenaiului. In aceste lului statului socialist în opera voltarea funcţiilor economice şi mijloacelor de producţie. Inain- agriculturii regiunile Stalin, Oradea, 1960-1965, al cărui proiect ur
tul sovietic, pornind de la teza cuvîntări s-au reflectat puternic înal de construcţie, al dezvoltării con educative ale statului socialist, Suceava, Regiunea Autonomă Ma mează să fie dezbătut pe larg de
că rolul determinant în înfăptui tul nivei al Partidului Comunist al tinue a funcţiilor sale economlco- funcţii care au un rol uriaş în tînd cu fermitate pe această cale, ghiară şi toate celelalte regiuni ale oamenii muncii şi apoi supus a-
rea planurilor îl au cadrele. Uniunii Sovietice, maturitatea şi bo organizatorice şi cultural-educa făurirea economiei socialiste uni ţării. probării celui de-al IlI-lea Con
Experienţa Uniunii Sovietice a- gata experienţă a cadrelor de partid. tive şi al lărgirii continue a de tare şi în.formarea conştiinţei so poporul romîn a obţinut rezultate gres a| P.M.R. (aplauze prelungite).
rată ce extraordinară forţă de (aplauze puternice). mocraţiei socialiste. cialiste a oamenilor muncii. Aceste rezultate reprezintă o
progres reprezintă această vastă însemnate în dezvoltarea indus realizare de însemnătate istorică, Prin înfăptuirea prevederilor
armată de intelectuali şi specia In întreaga Uniune Sovietică, însăşi discuţia cu privire la teze Unul din cele mai importante triei socialiste. Au fost create o adevărată revoluţie care trans planului de dezvoltare a econo
lişti de tip nou, care unesc în Congresul a stîrnit un val de entu le planului septenai, participarea la învăţăminte care se desprind din formă din temelii relaţiile social- miei naţionale pe anii 1960-
mod strălucit înalta pregătire ziasm, care şi-a găsit expresia în adunările ţinute cu acest prilej a uriaşa experienţă a construirii ramuri industriale noi, de o impor economice la ţară, întregul mod 1965, poporul nostru va termina
ştiinţifică, profundele cunoştinţe uriaşul avînt al întrecerii socialiste peste 70 milioane de oameni, din socialismului şi comunismului în tanţă vitală pentru progresul con de trai al ţărănimii muncitoare, în linii mari construirea socialis
de specialitate, cu o temeinică pentru îndeplinirea septenaiului îna Uniunea Sovietică, din desfăşu mului, trecînd într-o nouă etapă
însuşire a concepţiei avansate inte de termen. care au luat cuvântul, făcînd obser rarea lucrărilor Congresului al tinuu ai economiei ; este caracteris — aceea a desăvîrşirii construc
materialist-dialectice asupra lu vaţii şi propuneri, peste 4 milioane XXI-lea este grija permanentă ţiei socialiste, (aplauze furtunoase,
şase sute mii oameni este o măr pentru unitatea rînduriior parti tică din acest punct de vedre, dez
turie a adîncului democratism al dului, perseverenţa şi fermitatea tírale, ovaţii in cinstea partidului).
statului sovietic, în oare masele cu care P.C.U.S. a vegheat şi ve voltarea puternică a industriei con
cele mai largi hotărăsc ele însele ghează asupra acestei unităţi de Sîntem convinşi că poporul nos
rezolvarea treburilor obşteşti în so monolit. Este meritul încercate, strucţiilor de maşini şi a prelucrării toată înfăţişarea satuiui nostru. tru, constructor al socialismu
cialism. (aplauze). lui, în frunte cu eroica sa clasă
conduceri a P.C.U.S. că - demasc,nd metalelor, a cărei producţie a ajuns ( aplauie puiernice). muncitoare, sub conducerea în
Documentele Congresului al XXI- cercatului nostru partid, îşi va
şi zdrobind grupul fracţionist antipar în 1958 de 7,5 ori mai mare decît In lupta şi munca pentru transfor mobiliza toate forţele muncind
lea dau un model de abordare pro cu entuziasm, hoiărîre şi perseve
fund ştiinţifică, cu adevărat leninis tinic alcătuit din elemente închistate, în 1938, pentru anul acesta fiind marea socialistă a agriculturii, pen renţă, pentru atingerea acestui
tă, dialectică, a problemei dispari obiectiv însuîleţitor. (aplauze pu
rupte de viată, care s-au ridicat îm prevăzută o nouă creştere de 14%. tru înfrîngerea împotrivirii elemen
ţiei treptate a statului în comunism. ternice).
potriva politicii partidului şi au în Producţia industriei chimice va de telor chiahureşti capitaliste, s-a dez
Arătînd că în comunism funcţiile cercat să submineze unitatea rindu- Noul avînt al industriei, agri
păşi la sfîrşitul anului curent de 10 voltat şi s-a călit alianţa dintre cla culturii, transporturilor, creşte
conducerii obşteşti îşi vor pierde riâor sale — n-a îngăduit ca parti rea productivităţii muncii, dota
•caracterul politic şi se vor transfor ori nivelul din 1938. Progresul rea sa muncitoare şi ţărănimea munci rea economiei naţionale cu mij
ma in conducere nemijlocită de că dul, poporul sovietic să fie abătute loace tehnice moderne vor duce
tre popor a treburilor societăţii, lizat în dezvoltarea Industrială a toare. Clasa muncitoare s-a dovedit Ia sporirea simţitoare a venitului
de pe calea leninistă. naţional, a producţiei şi consu
Congresul a subliniat că princi Coeziunea şi unitatea de monolit Romîniei este oglindit de faptul că demnă de misiunea ei de forţă con mului pe cap de locuitor Ia prin
pala direcţie de dezvoltare a sta cipalele produse, asigurînd satis
tului socialist este desfăşurarea a partidului în jurul Comitetului său în ţara noastră producţia anului ducătoare a societăţii şi aliată de facerea într-o măsură tot mai
prin toate mijloacele a democra mare a cerinţelor materiale si
ţiei, antrenarea celor mai largi Central leninist, legăturile sale indi 1938 se realizează în acest an la nădejde a ţărănimii muncitoare, a- culturale ale oamenilor muncii.
pături ale populaţiei la conduce
rea tuturor treburilor ţării, atra solubile cu poporul,.. iată izvorul for oţel în numai 63 zile, la construcţii cordînd oamenilor muncii de la sate Concenlrînd eforturile spre crearea
gerea tuturor cetăţenilor la con
l ucrările Congresului - exemplu ducerea construcţiei economice ţei de neînvins a P.C.U.S., a stră le de maşini — în 42 zile. Ia ener un permanent ajutor politic şi eco bazei tehnico-materiale a socialismu
strălucit de dezvoltare creatoare şi culturale. In noua etapă a con lui, partidul nostru se călăuzeşte con
lucitelor sale succese. (aplauze). gie electrică — în 60 zile, la produse nomic în vederea trecerii lor pe fă secvent după învăţătura leninistă că
a marxism-leninismului struirii comunismului o serie de a- socialismul poate fi construit numai
Partidul Comunist al Uniunii So sodice — în 75 zile. Se poate apre gaşul socialismului. prin participarea activă şi conştientă
tribuţii ale unor organe de stat vor a milioanelor de oameni ai muncii.
trece treptat, într-o măsură tot mai vietice, conducătorul, inspiratorul Ş> cia de pe acum că prevederile Ţărănimea noastră muncitoare ma
largă, în competenţa organizaţiilor Pentru construirea cu succes a noii
organizatorul unor victorii epocale, Directivelor Congresului al il-lea nifestă energie revoluţionară, hotă- orînduiri are o mare' însemnătate fap
obşteşti ale oamenilor muncii, — tul că în rîndurile oamenilor muncii
ceea ce va întări şi va lărgi şi mai care au situat poporul sovietic în ai partidului nostru, privind rîre şi avînt în opera de construire din ţara noastră, ca rezultat al activi
mult baza politică a societăţii so
Tovarăşi, unii Sovietice şi a celorlalte ţări so avangarda omenirii este sufletul u- creşterea producţiei cu 60-65 a vieţii noi. Deosebit de încuraja tăţii educative duse de partid, creşte
cialiste. Ia sută pe ansamblul industriei tor este faptul că foarte numeroase şi se dezvoltă atitudinea socialistă
După cum se ştie, Marx şi Engles, cialiste, Congresul a subliniat^ riasei activităţi creatoare, menite sa gospodării agricole colective, precum faţă de muncă, faţă de proprietatea
punînd primele jaloane teoretice In perioada de trecere de la şl întovărăşiri agricole au obţinut socialistă şi de bunul obştesc, pa
aie căilor de trecere la socialism, iar atît în stadiul socialismului, cît înfăptuiască pentru prima oară în socialiste vor fi îndeplinite — şi bune rezultate în ce priveşte pro triotismul fierbinte, devotamentul faţă
apoi Lenin, elaborînd programul con şi în perioada trecerii de la faza chiar depăşite Ia o serie de prin ducţia agricolă şi asigurarea unor
cret al construirii societăţii socia- inferioară la faza superioară a lume societatea comunistă I (aplauze cipale produse industria!e.(apf««- venituri sporite pentru membrii lor, de cauza socialismului.
iis'e, au arătat că sarcina elaborării fiind exemple vii ale superiorităţii In desfăşurarea activităţii sais în
căilor şi metodelor concrete ale con comunismului, singurul mod just prelungite). ze). agriculturii socialiste pentru masele
struirii fazei superioare a comunis Plenara C.C. a! P.M.R. din no largi ale ţărănimii muncitoare. acest domeniu, partidul nostru ţine
mului, va trebui să fie rezolvată de de repartiţie, corespunzător con
generaţiile viitoare, care vor înălţa iembrie 1958 a acordat o mare a- Partidul nostru s-a orientat just, seama de faptul că dezvoltarea con
efectiv, edificiul comunismului. Intr-a diţiilor obiective concrete, este tenţie valorificării marilor rezerve indicînd organizaţiilor de partid, diţiilor vieţii materiale a societăţii
repartiţia după muncă, după can existente în toate ramurile econo sfaturilor populare, lucrătorilor din
devăr. continuind opera marilor das miei naţionale, realizării de econo agricultură ca odată cu continuarea merge înaintea schimbărilor în con
căli şi conducători ai proletariatului titatea şi calitatea ei. mii cît mai mari, în scopul sporirii muncii politico-organizatorice în rîn-
revoluţionar şi călăuzindu-se după in acumulărilor necesare investiţiilor. dul ţăranilor muncitori pentru lăr ştiinţă, formarea conştiinţei so
dicaţiile şi tezele lor, P.C.U.S. clă Acest nlod de repartiţie este o mare Analizînd temeinic posibilităţile e- girea sectorului socialist al agricul cialiste fiind un proces care ne
deşte acest edificiu pe temelia trai xistente în^'fiecaVe *"•' foc 'Îdfe”' mtirică,'1 turii, să acorde o deosebită atenţie cesită timp şi eforturi, odată cu
nică a experienţei acumulate în con cucerire revoluţionară a clasei mun dînd dovadă de un inepuizabil spi consolidării economico-organizatori- lupta perseverentă şi hotărîtă
strucţia socialistă şi a măreţelor rea rit de iniţiativă, colectivele de mun ce a gospodăriilor agricole colecti împotriva rămăşiţelor lumii
lizări obţinute în anii cincinalelor. citoare, este rodul luptei ei eroice citori, tehnicieni şi ingineri din ve şi a întovărăşirilor agricole exis vechi, a influenţelor de tot felul
întreprinderi, sub conducerea or tente, deoarece rezultatele bune pa ale moralei şi ideologiei bur
Concluziile şi tezele teoretice elabo pentru Înlăturarea rînduielilor ne ganizaţiilor de partid, scot la care le obţin acestea constituie ce! gheze.
rate de Congresul a! XXI-lea cu pri suprafaţă noi rezerve ale econo mai puternic şi convingător argu
vire la înaintarea societăţii de la drepte ale capitalismului, pentru miei. Această mişcare se extinde tot ment în favoarea agriculturii so O deosebită atenţie acordă
prima fază a comunismului la faza sa mai mult cuprinzînd cele mai cialiste. partidul educării tineretului.
superioară, sînt de o însemnătate făurirea unor norme noi, socialiste, de largi mase de muncitori şi dînd
deosebită nu numai pentru Uniunea Statul democrat-popular alocă în Recenta conferinţă pe ţară a Uniu
Sovietică, ci pentru toate ţările socia retribuire a celor ce muncesc. In rezultate minunate: angajamentele fiecare an mijloace importante pen nii Asociaţiilor Studenţilor a arătat re
liste, pentru întreaga mişcare comu luate de colectivele întreprinde tru înzestrarea agriculturii cu trac
nistă şi muncitorească internaţională. timp ce legile orinduirii burgheze con rilor industriale pentru depăşirea toare, combine şi alte maşini agri zultatele obţinute de organizaţiile de
sarcinilor de plan însumează cole, precum şi cu îngrăşăminte partid, organizaţiile de tineret, cadrele
Aceste concluzii se referă în primul sfinţesc „dreptul“ trintorilor, stăpîni- pînă acum în întreaga ţară eco didactice în formarea trăsăturilor mo-
rînd la făptui că trecerea de ia so nomii ce se apropie de un miliard. ral-poiitice ale tinerei generaţii de
cialism ia comunism este un proces lor pachetelor de acţiuni, „tăietorilor constructori ai socialismului, în creş
istoric obiectiv, care nu poate fi în terea unui flneret entuziast, însufleţit
călcat sau ocolit în mod arbitrar. So de cupoane“, de a se îmbuiba pe de spirit patriotic şi internaţionalist,
cietatea nu poate face saltul direct hotărît să muncească cu seriozitate şi
de la capitalism ia faza superioară a spinarea oamenilor muncii socia
comunismului, fără a parcurge stadiul simţ de răspundere, înfrîngînd orice
de dezvoltare socialist. Ea trebuie să lismul, înfăptuind principiul „cine nu greutăţi, pentru victoria măreţei cauze
înainteze pas cu pas, creînd premi
sele materiale şi spirituale ale tre munceşte, nu mănîncă , asigură ca a socialismului.
cerii Ia comunism. fiecare să primească de la societate Partidul acordă o mare în
Comunismul se naşte din socia semnătate intelectualităţii şi con
după cum munceşte, în măsura m tribuţiei ei la opera de construc
lism, este continuarea sa directă, ţie socialistă. In această activitate,
numeroase trăsături concrete ale co care dă societăţii. Sub semnul intr-ajutorării frăţeşti
munismului dezvoltîndu-se încă în intelectualitatea veche se transformă
condiţiile societăţii socialiste. Trece Trecerea de la repartiţia după şi se contopeşte cu noile generaţii de
rea de la socialism la comunism intelectuali, formaţi în anii puterii
presupune o dezvoltare rapidă a tutu muncă la repartiţia după necesităţi Tovarăşi, cea a ţărilor capitaliste luate la un populare, alcătuind un unic detaşa
ror forţelor de producţie ale socie loc, reaM ndu-se astfel superioritatea
tăţii socialiste, a întregii economii şi va fi cu putinţă numai în faza supe Generalizînd experienţa dezvoltă ment al intelctualităţii legate de po
culturi, cu participarea activă şi con rii Uniunii Sovietice şi a celorlalte absolută a sistemului socialist mon por, devotată construcţiei socialiste şi
ştientă a maselor de milioane ale con rioară a societăţii comuniste, cînd, ţări ce fac parte din sistemul mon dial asupra sistemului capitalist în do Dacă amploarea şi intensitatea lup chimice. Pe întreaga perioadă înconjurată de dragostea şi preţuirea
structorilor comunismului. Ea se reali dial socialist, Congresul a tras con tei pentru valorificarea rezervelor 1956— 1960 agricultura primeş
zează prin făurirea unei industrii mo aşa cum a arătat încă Marx, „mun cluzia teoretică de însemnătate imen meniul producţiei bunurilor materiale. interne ale întreprinderilor vor cre te un volum de investiţii de circa tuturor celor ce muncesc.
derne în continuă dezvoltare şi prin şte, este posibil ca şi aceste reali 11 miliarde lei, adică 14,5 — Poporul romîn şi naţionalităţile
ca nu va mai fi numai un mijloc să că „ţările socialiste, folosind (aplauze puternice). zări să fie depăşite. In mod deose 15% din totalul investiţiilor eco
electrificarea totală a ţării, prin pro cu succes posibilităţile proprii bit trebuie relevată marea însemnă nomice, depăşind prevederile Di conlocuitoare, muncitori, ţărani şi in
gresul tehnico-ştiinţific în toate ra de existenţă, ci va fi devenit ea în orinduirii socialiste, vor trece Aceasta ya fi o nouă afirmare a tate pentru economia naţională a rectivelor Congresului ai II-Iea
murile industriei şi agriculturii, prin mai mult sau mai puţin în ace forţei de nebiruit a ideilor marxism- al partidului nostru. Parcul de telectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi
săşi prima nevoie vitală, cind odaia iaşi timp la faza superioară iniţiativei siderurgiştilor, care tractoare va ajunge în 1960 la vîrstnici, urinînd cu încredere şi de
obţinerea unei înalte productivităţi a a societăţii comuniste“. Deşi leninismului, un nou jalon în evolu şi-au luat în întrecerea socialistă peste 58.000 (exprimat în trac votament Partidul Muiţc'T>resc Romîn,
cu dezvoltarea multilaterală a indivi ţările socialiste au pornit în con ţia istorică a omenirii spre victoria angajamentul de a produce peste toare convenţionale), depăşind sînt hotărîţi să obţină noi realizări
muncii. struirea noii orînduiri de la nive plan 109.000 tone oţel, 35.000 cu mult cifra de 37.000 tractoare
In raportul său, tovarăşul zilor vor fi sporit şi forţele de pro luri economice diferite, — rela deplină a socialismului şi comunis tone fontă, 35.000 tone laminate. cît era stabilit în directive, in (Continuare in pag. IV-a)
ţiile frăţeşti de colaborare dintre mului. prezent, muncitorii, tehnicienii şi
Hruşciov subliniază că „nu tre ducţie, iar toate izvoarele avuţiei co ele, ajutorul reciproc tovărăşesc, înalta conştiinţă, elanul şi abne inginerii din industria socialistă,
buie să ne grăbim şi să introdu cooperarea şi diviziunea interna Succesele obţinute de ţara gaţia de care dă dovadă eroica în frunte cu organizaţiile de par
cem in pripă ceea ce încă nu este lective vor ţîşni mai bogat“ : cu alte ţională socialistă a muncii le dau noastră, ca şi de celelalte ţări de noastră clasă muncitoare, munca
copt. Acest lucru ar duce la de putinţa să se dezvolte în ritm ac democraţie populară, sînt înles devotată a inginerilor, tehnicienilor
naturări şi ar compromite cauza cuvinte, cind forţele de producţie se celerat, îneît acelea rămase în nite în mod deosebit de faptul şi altor specialişti constituie garan
noastră. Dar nici nu trebuie să urmă din punct de vedere econo- că ne putem sprijini în construi
ne oprim la cele realizate, întru- vor fi dezvoltat în aşa măsura inci nic să le ajungă pe cele mai a- rea noii orînduiri sociale pe
cît aceasta ar duce la stagnare". vansate, care nici ele nu vor sta înaltul nivel de dezvoltare atins
De aici partidul nostru, ca şi să asigure existenţa din belşug a tu pe loc, şi să păşească toate îm în U.R.S.S., pe ajutorul multila
partidele frăţeşti din celelalte preună în comunism, (aplauze). teral şi frăţesc pe care Uniunea
ţări socialistp trag concluzii cu turor bunurilor necesare oamenilor Sovietică, îndeplinind cu cinste
privire la necesitatea de a aplica Dezvoltarea accelerată a forţelor învăţăturile lui Lenin despre ro
în practică formele şi metodele La Congres s-a subliniat marea în de producţie în fiecare ţară a lagă lul primului stat al muncitorilor
care corespund cel mai bine ce rului socialist îşi găseşte o expresie şi ţăranilor, îl acordă ţărilor la
rinţelor obiective ale dezvoltării, seninătate a principiului cointeresă elocventă în faptul că producţia lor gărului socialist.
fără a ocoii etapele istoriceşte industrială, luată în ansamblu, a
necesare şi fără a rămîne în rii materiale a oamenilor muncii m crescut în 1958 de cinci ori faţă de Poporul romîn manifestă o
urma vieţii. 1937: de pildă producţia industrială caldă recunoştinţă faţă de popo
rezultatele producţiei. In perioada con a R. P. Chineze a crescut de apro rul sovietic pentru sprijinul fră
Pe baza învăţăturii inarxist-ieni- ximativ zece ori în perioada 1950— ţesc internaţionalist pe care-1
struirii socialismului şi comtin.smu u. 1958. producţia industrială a Polo primeşte patria noastră din par ţia sigură a îndeplinirii măreţelor tid depun eforturi pentru ca în
nisfe, a experienţei practice verifi niei a crescut de peste 5,5 ori în tea Uniunii Sovietice. întărirea
cate de 'întreaga dezvoltare a Uni se formează şi se dezvoltă neince at prieteniei şi alianţei cu U.R.S.S., obiective care ne stau în faţă în do zestrarea tehnică a agriculturii
comparaţie cu nivelul antebelic, a cu toate ţările socialiste surori
conştiinţa socialistă a oamenilor Cehoslovaciei de 3,3 ori. Volumul este o cauză scumpă oamenilor meniul dezvoltării . economiei noas să ţină pasul puternicului avînt
producţiei industriale a ţării noastre muncii din ţara noastră, (aplauze
muncii, atitudinea socialista faţa de va depăşi la sîîrşitul acestui an de tre naţionale, (aplauze). pe care l-a luat transformarea
aproape 4,5 ori nivelul anului 1938. furtunoase, ovaţii in cinstea. U.R.S.S.).
muncă. In acelaşi timp, aşa cum a In anul 1965, producţia globală in Zilele acestea s-au împlinit 10 ani socialistă a agriculturii.
dustrială a ţărilor sistemului socia Unitatea lagărului socialist este
arătat Lenin, socialismul se^ constru list va ajunge să o depăşească pe de la Plenara Comitetului Central Sprijinită de clasa muncitoare,
principala chezăşie a independenţei
ieşte „nu nemijlocit pe bază de en al P.M.R. din 3—5 martie 1949 care de statui democrat-popular, ţărănimea
naţionale şl dezvoltării rapide a fie
tuziasm, ci cu ajutorul entuziasmului a stabilit sarcinile partidului în cooperativizată care numără mai
căruia dinfre ţările socialiste. Oa
născut de marea revoluţie, pe baza menii muncii din patria noastră sînt lupta pentru transformarea socialistă mult de jumătate din totalul ţăranilor
de interes personal, pe bază de co hotărîţi să contribuie şi1 pe viitor ia a agriculturii. Pentru înfăptuirea a- muncitori şi ale cărei rînduri cresc
interesare personală“. Pînă la faza întărirea continuă a forţei şi coeziunii
cestei sarcini măreţe partidul nos neîncetat, reprezintă o forţă uriaşă a
marii comunităţi a ţărilor lagărului
superioară a comunismului, sublima tru a desfăşurat în toată perioada construcţiei socialiste din patria noa
socialist.
Lenin, măsura strictă a muncii ş. a ce s-a scurs de la plenară o mun stră. Ţinirid seama de rezultatele do
consumului, evidenţa şi controlul a- că poiitico-organizatorică de mare bîndite şi de perspectivele vieţii feri
supra producţiei şi repartiţiei, în ve amploare în raidurile ţărănimii cite şi îmbelşugate ce-i sînt deschise
derea asigurării cointeresări, materia muncitoare. Bilanţul acestei munci ţărănimii noastre muncitoare, ne ex
le a producătorilor în rezultatele mun este îmbucurător. Pînă acum aproa primăm convingerea că oamenii mun
cii lor reprezintă o condiţie obliga pe 2 milioane de familii din totalul cii de la sate vor obţine an de an
torie pentru desfăşurarea cu succes de circa 3 milioane şase sute mii noi succese in sporirea producţiei a-
a întregii opere de construire a nou de familii ţărăneşti au păşit cu ho- gricole vegetale şi animale şi în ridi
orînduiri. tărire şi încredere pe calea arătată carea nivelului ior de trai material şi
In această privinţă, sînt semnifi de partid — calea agriculturii socia cultural, aducînd o contribuţie tot mai
mare la dezvoltarea economiei naţio
cative cele arătate la Congres cu liste. (aplauze). nale şi asigurarea bunăstării poporului.
(a p la u z e ).
privire la puternicul efect stimula Suprafaţa agricolă pe care o
ocupă sectorul socialist-coopera- Ca urmare a realizărilor impor
tor pe care l-au avui măsurile pen tist şi de stat este de cca. tante obţinute in industrie, agricul
tru înlăturarea ştirbirilor aduse
principiului cointeresării materiale 8.400.000 hectare, aproape 60 tură şi celelalte ramuri ale economiei,
în agricultură - măsuri care au a- la sută din totalul suprafeţei a- creşte treptat nivelul de trai al celor
vut un rol determinant în noul a- Spre noi înfăptuiri în construirea
societăţii socialiste în patria noastră
vînt realizat de agricultura colhoz gricole a ţării, ceea ce arată că ce muncesc, cîştigul mediu al munci
nică în succesele mari obţinute ,n sarcina trasată de Congresul al torilor şi ţăranilor, puterea lor de cum
„Uimii ani da P.C.li.S. in d « * « » » - Il-lea al Partidului Muncitoresc părare ; s-a îmbunătăţit aprovizionarea
rea tuturor ramurilor agriculturii ş
Romîn privind asigurarea pre- populaţiei, volumul desfacerii de
în ridicarea producţiei agricole. Tovarăşi, septenai şi a tezelor teoretice ela cumpănirii sectorului socialist în mărfuri prin comerţul socialist depă
borate de Congresul al XXI-lea
Experienţa acumulată de P.C.U.S Din experienţa istorică a P.C.U.S., desprindem învăţăminte bogate, de agricultură se realizează cu suc şind în 1958 de peste 2,3 ori pe cel
n studierea prevederilor planului
de-a lungul deceniilor ca şi pro ces. (aplauze puternice). din 1950. Mari fonduri sînt alocate de
